Parcul Feroviarilor, prin ochii administrației locale, ai arhitecților și ai societății civile

Dezbaterea „Strategii de intervenție în spațiul public – Parcul Feroviarilor”, organizată în cadrul celei de-a treia ediții a Bienalei de Arhitectură Transilvania, a avut loc marți, în curtea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. La dezbatere au participat arhitecți, reprezentanți ai administrației locale și ai societății civile implicați sau interesați de acest subiect, persoane ale căror demersuri trecute, prezente și viitoare vizează punerea în evidență, dar și crearea unei strategii pentru amenajarea acestui spațiu verde de puțin peste cinci hectare de pe malul Someșului.

Ei au încercat, în cadrul dezbaterii, să identifice și să detalieze oportunități și strategii de intervenție ce pot completa demersurile de dezvoltare a zonei, să le prioritizeze și să le „mapeze” în funcție de oportunitatea, necesitatea și impactul lor asupra mediului și a comunitatății din vecinătate.

Redăm câteva dintre declarațiile participanților la masa rotundă:

Vasile Mitrea: „E Grădina, nu Parcul Feroviarilor!”

„În primul rând trebuie să folosim denumirea corectă: e Grădina, nu Parcul Feroviarilor, din cauza dimensiunii reduse- 5 hectare. Apoi, trebuie să ținem cont de faptul că întregul demers nu poate fi scos din contextul general al spațiilor de acest gen din Cluj. Trebuie văzut ce suprafață are disponibilă pentru: agrement, sport, distracție, expoziții? Ce alte suprafețe destinate acestora mai există în Cluj? Spun de foarte mult timp că ar trebui să avem o zonă în care să se facă expoziții internaționale. Ce ar fi dacă ar fi acolo? Nu se poate, e prea mic terenul. Deci poate îndeplini funcția numai pentru expoziții ocazionale. Eu asta aș vedea acolo. Plus funcția strict pentru riverani, de zonă liniștită, de promenadă, cu acces la apă. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că nu doar comunitatea decide viitorul acestui oraș!”, a declarat renumitul arhitect și urbanist Vasile Mitrea, cel a definit axa verde a Clujului, premiat de Academia Română în 2010.

Daniela Maier ar lua în calcul o posibilă funcțiune sportivă 

„Chiar cred că noi, arhitecții, și noi cei de aici, de la această masă rotundă, suntem o unealtă de comunicare, care vine să îmbine mai multe păreri și expertize- ale specialiștilor din mai multe domenii. Trebuie să vedem ansamblul, cum se completează toate acestea, pentru proiectele comunității. Cred că avem mai multe spații abandonate care pot fi ”amplificate” astfel, construind și implicând comunitatea. Trebuie să ne folosim de toate instrumentele- istorie, memorie colectivă, obiectivă, subiectivă, etc., pentru a influența fiecare dintre etapele dezvoltării acestor spații. Pentru Parcul Feroviarilor eu aș lua în calcul spre exemplu o posibilă funcțiune sportivă”, a spus arh. Daniela Maier, vicepreședinte OART și coordonator Scena Urbană.

Laura Panait: „Puțină lume știe că acolo e o zonă evreiască”

”Reconstrucția comunitară e prioritară, dincolo de orice concurs. Cum ne raportăm la memoriile unei zone? Puțină lume știe, spre exemplu, că acolo era o zonă evreiască. Am ajuns la o etapă nouă, mai fluidă, în care este foarte important să învățăm și de la biologi, peisagiști, antropologi. E important să discutăm și să punem în acord metodologiile pe care le aplicăm fiecare”, Laura Panait, antropolog urban, reprezentant Colectiv A.

Colegul ei, arhitectul Silviu Medeșan a completat: ”Și efemeridele au rolul lor în strategii- sunt o alternativă la presiunea venită din presă, arată cum ar putea fi folosită zona din perspectiva riveranilor”.

Refill 

„Prin proiectul demarat acum, Refill,  ne propunem sa găsim modele de politici de îmbunătățire a spațiilor cu utilizare temporară din Cluj, cu ajutorul comunității. Este o modalitate prin care arătăm că decizia vine de jos în sus, ceea ce este benefic în comunitatea clujeană”, a spus Călin Forna, director birou Evenimente Publice în cadrul  Primăriei Cluj-Napoca, coordonator al proiectului ”Refill”.

Mihai Racu: Parcul Feroviarilor ar trebui lăsat să se „expandeze”

„În spațiul public circulă o sintagmă care mă deranjează: «Trebuie să ne întoarcem cu fața către Someș». Mă deranjează, deoarece mie îmi sună ca ceva de genul: „Să sărim toți pe Someș, să îl stoarcem de fiecare picatură care ne-o poate da». Mie îmi sugerează un abuz, la fel ca în cazul Parcului Central. Toată lumea din Cluj care organizează un eveniment vrea să îl organizeze în parc. Cred că Someșul, și în acest caz și Parcul Feroviarilor, trebuie mai degrabă să fie lăsate să își emane energia în oraș. Parcul să nu aibă garduri, ci o limită difuză care să se extindă pe străzile din jur.

Propun Primăriei să folosească procedura schimbului de terenuri prevăzută în PUG. Fiecare PUZ trebuie să ofere orașului o suprafață de 10% pentru spații verzi, dar din păcate rezultă petice mici de 1-2.000 mp. Primăria poate să facă schimburi de terenuri și în câțiva ani am putea avea în Cluj încă un parc de câteva hectare unde să ne putem plimba așa cum facem acum în doar două, trei locuri din oraș”, a spus arhitectul Mihai Racu, vicepreședintele Uniunii Arhitecților din Romania, Filiala Cluj.

Dan Clinci – Parcul nu are momentan valoare peisagistică 

„Înainte de a intra într-o spirală magică a Parcului Feroviarilor, vă invit să faceți o vizită la fața locului. La ora actuală, situl nu se află într-o situație foarte bună din punct de vedere peisagistic, nu are practic valoare peisagistică. E doar un petic de verdeață deocamdată, unde își plimbă oamenii copiii. Dar nu trebuie să rămână doar atât, trebuie să ne racordăm la el ca la un punct important din oraș”, crede arh. Dan Clinci, de la Asociația Urbannect, membru în Consiliul Teritorial OART.

 

Distribuie:

Postaţi un comentariu