Oraș bogat, școală săracă

eepurl.com

A început școala. Iar. Și iar cu școli neautorizate, fără apă curentă sau cu toalete în spatele curților. Inspectoratul Școlar Județean, dar și cei de la primărie, ne dau iar explicațiile pe care le știm pe de rost: ”Avem și abandon școlar, avem și absenteism, dar nu e nimic alarmant. Avem și bani, și nu puțini pentru educație, dar avem și alte priorități”. Și, cel mai frustrant, este, așa după cum recunoaște și șeful ISJ Cluj, este că din nou, distracția este pusă înaintea educației.

Altfel, Clujul stă bine la capitolul educație față de multe zone ale țării, fie și doar dacă ne referim la faptul că este al patrulea an consecutiv în care județul este pe primele locuri în țară la Bacalureat și Evaluare, dar și la definitivatul sau titularizarea cadrelor didactice. Asta nu înseamnă că nu mai e încă mult de lucru și că nu mai sunt lucruri de rezolvat.

Banii, eterna problemă. Sport, concerte sau școală?

 La nivelul județului Cluj și cu precădere în reședința de județ, alocarea de sume de la bugetul local pentru educație continuă să fie o problemă ținând cont de procentele alocate comparativ cu alte domenii, precum  reparații de străzi, energie termică, locuințe, transport în comun, parcuri și, în special, manifestări în aer liber – concerte sau investiții în baze sportive.

Un studiu efectuat de Partidul Oamenilor Liberi pe nu mai puțin de 64 de primării din țară relevă exact domeniile în care acestea au ales să investească banul public în 2017. Problema de mai sus se regăsește în absolut toate primăriile evaluate din acest punct de vedere și unde există această discrepanță dintre sumele alocate și folosite pentru școli, grădinițe, creșe etc și cele care, par la prima vedere, mai puțin importante.

Potrivit studiului, există trei tipuri mari de cheltuieli: cele curente, acolo unde executivul nu poate decide dacă se fac sau nu, adică salarii, utilități etc, și ele trebuie făcute oricum ai lua-o, cele obligatorii, cum ar fi reparațiile în școli, de străzi etc, dar care nu sunt imediate, și cheltuielile facultative, sport, concerte, construcția de blocuri etc. Dintre toate acestea, prioritizate, spuneam, pot fi doar ultimele două categorii.

În ce privește municipiul Cluj-Napoca, studiul relevă și aici tendința de la nivel național, de alocare a unor sume mai mici în ce privește educația, în comparație cu alte domenii.

Dar, haideți să le luăm pe rând.

Să începem cu prioritățile Clujului pe 2017. După cum se poate observa din graficul alăturat (foto 1), prioritățile municipiului, și implicit alocarea de bani, s-a axat pe străzi, energie termică, locuințe și dezvoltare comunală, transport în comun, parcuri și baze sportive etc, și undeva jos, găsim și educația, cu sume infinit mai mici. Graficul este elocvent, iar dacă comparăm sumele vedem că doar pentru reparații străzi și investițiile în baze sportive cifra sare de 100 de milioane de lei, în timp ce pentru educație suma este de circa cinci ori mai mică.

În tabelul din foto 2, cel referitor la cheltuielile făcute, situația este mult îmbunătățită în ce privește educația, în sensul în care sumele au crescut simțitor față de cele prevăzute inițial. Cu toate acestea, vezi foto 3, dacă restrângem totul la banii alocați și cheltuiți pentru școli și creșe, în comparație cu sumele pentru distracție, baze sportive, concerte în aer liber etc, observăm că tendința se păstrează.

Pentru a respecta adevărul însă, trebuie să spunem că la acest capitol, Clujul stă infinit mai bine decât majoritatea primăriilor pe care s-a efectuat studiul cu pricina, fie că vorbim despre Primăria Generală a Capitalei, de primăriile de sector, de cea din Alba Iulia, Bacău sau Brașov, unde diferența dintre banii destinați de la buget activităților de recreere și educației este mult mai mare.

 Primăria: E bine. S-au făcut investiții uriașe în educație

 Reprezentanții primăriei recunosc sumele mai mici alocate educației, dar pun acest lucru pe seama investițiilor deja făcute în anii anteriori.

 ”20 la sută din taxele și impozitele clujenilor merg în sistemul de învățământ, lucru care se și vede în rezultatele elevilor la nivel național, fie că e vorba despre bacalureat sau evaluarea națională. Pe de altă parte, este și normal să scadă sumele pentru că am făcut investiții în școli. De exemplu, anul acesta am efectuat lucrări de reparații în 76 de școli, s-au investit aproape 3 milioane de euro”, a declarat Dan Tarcea, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca

Inspectoratul Școlar: E frustrant

 La nivelul Inspectoratului Școlar Județean lucrurile se văd însă altfel. Valentin Cuibus, șeful ISJ Cluj, recunoaște că este frustrant ceea ce se întâmplă în privința priorităților și sumelor cheltuite de primărie în învățământ, afirmând că este nevoie de un efort suplimentar pentru construcția de noi grădinițe și școli la nivelul municipiului.

”Asta e decizia primăriei, asta au stabilit ei că sunt prioritățile municipiului. Într-adevăr se dau bani mulți pentru alte domenii. E frustrant, și este frustrant pentru că noi am tot cerut să se intervină aici. Avem o problemă în Bună Ziua, avem o problemă în Între Lacuri, avem o problemă în Mărăști și avem o problemă în Centru, unde avem nevoie de construcții de grădinițe. Degeaba povestim, nu putem mări numărul de grupe la cele existente pentru că nu există spații disponibile și înceea ce privește construcția de noi grădinițe lucrurile nu se mișcă, după cum avem de ani de zile discuții cu cei de la primărie în privința construcției de școli. Se pare că nu există teren disponibil, noi am cerut să se cumpere teren și să se construiască, dar aici decizia aprține exclusiv municipalității.  Avem în Mănăștur de pildă o problemă, la Hațieganu, unde există 17 clase care învață de după-amiază, iar acest sistem nu este cel mai bun pentru elevi, vom lua măsuri de restructurare aici, dar sunt zone unde nu putem face acest lucru. În Bună ziua, de exemplu, nu putem face nimic cât timp nu se construiește.Cu grădinițele din Mărăști și Între Lacuri la fel”, spune Valentin Cuibus, inspectorul general al ISJ Cluj.

An școlar dificil la sate

Reprezentanții Inspectoratului Școlar sunt în general mulțumiți de situația învățământului de la nivelul județului și spun că deși mai există unități de învățământ neautorizate și elevi care abandonează școala, cifrele nu sunt în măsură să ne îngrijoreze.

 ”Vorbim despre 34 de școli din mediul rural neautorizate încă, în care discutăm de clădiri de învățământ, nu de clădiri anexe. Toate sunt în sate, nici măcar în comune, structuri cu număr mic de copii și unde foarte greu se va face ceva. Degeaba vorbim, degeaba povestim că mâine se va rezolva problema. Nu se va rezolva, pentru că este vorba de lipsa apei potabile sau a apei curente, e vorba de investiții de multe milioane de euro pe care primăriile ar trebui să le facă, primării care fie nu au resurse, fie nu au scris proiecte.

În aceste zone există diferite soluții, dar nu sunt agreate de către administrațiile locale, pentru că comasarea unor școli care au 5, 6, 10 copii, doi de clasa a II-a, doi de a III-a, sau de-a IV-a în regim simultan ar fi o soluție, dar lucrul ăsta nu se poate face conform legii decât cu aviz conform al consiliilor locale pe care, în general, nu-l putem primi. Nu se vrea să se facă această comasare pe motiv că vine cetățeanul și spune ca i s-a închis școala și pe el îl interesează efectul imediat nu faptul că copilul este afectat. Problema ar putea fi rezolvată și cu ajutorul autobuzelor școlare, dar e nevoie de aprobarea Consiliilor locale, și aici te înțelegi destul de greu cu ei.

Repet, nu discutăm de un număr mare de copii. Județul Clujul are, de exemplu, 13 la sută obiective neautorizate, adică un număr de 87, e vorba de o micșorare cu trei procente față de anul trecut. Ritmul de reducere este foarte lent și așa va fi în continuare pentru că, vă spuneam, este vorba de investiții foarte mari ale primăriilor care n-o să aibă, sau n-o să poată să le execute în anii imediat următori.”, declară șeful Inspectoratului Școlar Cluj, Valentin Cuibus.

O preocupare și o prioritate a celor ce decid soarta învățământului clujean rămâne pe viitor reducerea absenteismului și a abandonului școlar.

”Absenteismul a scăzut în ultimii trei-patru ani cam cu 5 la sută în fiecare an. Catalogul online poate rezolva această problemă într-o oarecare măsură, dar ne lovim iar de mentalitate, o parte dintre părinți sunt foarte reticenți vizavi de acesta, deși îți oferă informația în timp util. În privința abandonului școlar, cifrele de la nivel național nu se regăsesc la nivelul județului Cluj. Din cei 5.000 de absolvenți de clasa a VIII-a, de exemplu, avem aproximativ 100 care, din motive materiale, sau pentru că pur și simplu părintele vrea ca copilul său să lucreze și nu vrea să-l mai lase la școală, nu-și continuă studiile. Cât privește abandonul la clasele mici, acest lucru nu este nici el caracteristic județului Cluj. Există cazuri sporadice și acestea au legătură cu o anumită etnie și sunt, de regulă, greu de gestionat”, a mai declarat Valentin Cuibus

 Autobuzele elevilor

Liceele Nicolae Bălcescu și Avram Iancu beneficiează din această săptămână de autobuze școlare dedicate. Este vorba despre cinci trasee, două din Mănăștur, restul din Grigorescu, Zorilor și Mărăști, unde circulă, într-un program pilot, mașini speciale dedicate exclusiv elevilor claselor 0-IV.

Fiecare autobuz este însoțit de un polițist local și un reprezentant al CTP, pornește de la capătul traseelor la ora 7,15, ajunge la școală la 7.50 cel târziu. La 12,15 autobuzele vor aștepta copiii să iasă de la școală și să-i transporte spre casă.

Valentin Cuibus, șef ISJ Cluj: ”Să vedem dacă va funcționa. Foarte greu părinții au acceptat să-și dea adresa reală, pentru că pe aceste școli foarte multe adrese sunt făcute pe un flotant. Să vedem cum vom putea schimba mentalitatea părintelui care dorește să-și ducă copilul cu mașina până la ușa școlii. Nu sunt convins în acest moment că această idee va putea fi pusă în practică. Dacă merge însă, sigur că proiectul va fi extins și pe zona liceelor Racoviță, Șincai, după cum va putea fi extins și pe zona de gimnaziu.”

Dan Tarcea, viceprimar: ”Astăzi este prematur să tragem niște concluzii, dar lucrurile par să meargă în direcția pe care am așteptat-o. Marți, în prima zi, au fost 129 de elevi care au folosit autobuzele școlare pe cele cinci trasee, plus 40 de părinți, miercuri au fost 175 de elevi și 57 de părinți. Cred că pe măsură ce timpul va trece, acest proiect va fi din ce în ce mai atractiv. În această săptămână și părinții pot folosi autobuzele școlare.”

 Și învățământul special și-a deschis porțile

Alin Tișe, președintele Consilului Județean: „Mă bucur să pot anunța faptul că școlile speciale de sub autoritatea noastră sunt pe deplin pregătite să-și deschidă porțile și să-i primească așa cum se cuvine pe toți elevii și preșcolarii. Copiii vor avea parte și în acest an de cele mai bune condiții de studiu, adaptate nevoilor și cerințelor fiecăruia.”

Cruciada bunului-simț

 Mitropolitul Andrei: ”A neglija educarea copiilor și tinerilor noștri e tot una cu ai face handicapați. (…)

Nu-i ușor a face educație în lumea noastră când ne fac concurență prin media, care nu-i totdeauna constructivă, mulțime de site-uri îndoielnice din punct de vedere moral. În general noi toți suntem creștini, dar adesea secularizați. Suntem dezorientați cu privire la mijloacele pe care trebuie să le folosim spre a curma răul.

Totuși dumneavoastră părinții copiilor, dascălii din școli și noi preoții, împreună putem face câte ceva. Întâi de toate să-i redăm lui Dumnezeu locul ce i se cuvine în viața noastră și a copiilor noștri. Să pornim o cruciadă a bunului simț și a unei culturi morale împotriva răutăților care ating sufletele tinerilor.

Râvna pentru învățătură și pentru o viață frumoasă, Îl rugăm pe Dumnezeu să le-o dea tinerilor în noul an școlar, iar dascălilor și părinților le punem la suflet cuvintele Mântuitorului: Cel ce va face și va învăța, acesta mare se va chema în împărăția cerurilor (Matei 5, 19).”

 

Postaţi un comentariu