Omul e imun la Pesta porcină africană, dar contribuie la răspândirea ei!

Autoritățile locale în domeniu atrag atenția populației asupra epidemiei de Pestă porcină africană care evoluează și tinde să se extindă în România. Chiar dacă omul este imun la infectarea cu virusul Pestei porcine africane specialiștii spun că la răspândirea acestuia o contribuție însemnată îl fiecare dintre noi. Pentru a afla cât de grav este impactul interacțiunii dintre om și un animal infectat Transilvania Reporter a stat de vorbă cu Nicodim Iosif Fiț, profesor la disciplina de Microbiologie, Imunologie și Epidemiologie din cadrul Facultății de Medicină Veterinară a USAMV Cluj-Napoca.

Prima regulă: a nu se consuma carne de porc
Profesorul clujean Nicodim Iosif Fiț spune că Pesta porcină africană nu poate afecta starea de sănătate a unui om nici măcar în cazul contactului direct cu animalul bolnav, ba mai mult, carnea de porc, fie el și infectat, poate fi consumată dacă este tratată termic. Însă, sunt câteva aspecte care fac posibil transmiterea virusului de către om. ”Nu e periculos pentru om, dar e important să se evite consumul de carne de porc, chiar dacă prin tratare termică virusul este distrus. Practic, virusul moare la o temperatură de pasteurizare, undeva la 55-60 de grade.

Între 10 minute și două ore este distrus. Dar nu este aceasta o rezolvare. Într-adevăr virusul nu afectează omul. Noi am putea practic, pentru că teoretic nu ar trebui să se întâmple lucrul acesta, să consumăm carnea de porc dacă este procesată termic. Dar, orice mișcare a produselor și subproduselor de la porcii bolnavi implică o contaminare care nu poate fi controlată. De exemplu: dacă autoritățile ar da acum liber la consumul de carne de porc, ar începe un comerț cu carnea contaminată și infectată ceea ce ar duce la o răspândire a virusului care nu ar mai putea fi controlată.

Asta pentru că înainte de a fi preparată carnea, omul inevitabil intră în contact cu ambalajul, ambalajul a fost prelucrat de cineva care a intrat în contact cu carcasa infectată și așa mai departe. Chiar dacă ne luăm mijloace de precauție, nu le putem controla 100%. Extinderea bolii se face din aproape în aproape, iar păcatul cel mai mare este că acest virus este extrem de rezistent. Singura soluție este să nu consumăm carnea de porc. Animalele infectate trebuie sacrificate și apoi distruse.

Este într-adevăr o soluție drastică și nu este deloc populară, dar din răul cel mai mare acesta este răul cel mai mic. Sacrificiul animalelor și distrugerea cărnii infectate este răul cel mai mic pentru că din păcate nu se poate controla extinderea virusului. Dacă animalul este infectat și l-ai mișcat, deja pe drumul parcurs se formează un circuit al transmiterii virusului. Poate să fie contaminată mașina, din mașina respectivă să fie scurgeri, din ambalaj să fie scurgeri. Operatorul, de asemenea, să ia virusul pe mănuși, pe haină etc”, explică profesorul Nicodim Fiț.

În Cluj nu există focare, dar există un plan de prevenție
Profesorul universitar clujean, care este și membru al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj, spune că în județul nostru nu există focare de Pestă porcină africană, chiar dacă în mai multe județe limitrofe s-au semnalat astfel de focare. ”În ceea ce privește zona de Nord-Vest cazurile au rămas la același nivel la care sunt deja cunoscute, adică focarele despre care știm, din județele Bihor, Sălaj și Satu Mare. Din fericire aceste focare nu sunt la granița cu județul Cluj, deci în zona noastră nu putem vorbi de o răspândire a virusului Pestei porcine africane. La nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență s-a stabilit și un plan de intervenție, în sensul în care populația poate fi ajutată să prevină răspândirea virusului.

S-au și solicitat fonduri pentru aceste modalități de prevenire. Concret este vorba despre pachete care să fie distribuite populației, în cazul în care răspândirea virusului dinspre județele amintite ar continua înspre Cluj, pachete care să conțină hidroxid de sodiu și alte soluții, cu indicațiile corespunzătoare pentru ca oamenii să știe că pot să-și dezinfecteze pantofii, hainele etc, atunci când ajung în preajma gospodăriilor proprii și astfel, să stopeze răspândirea Pestei porcine africane. Sigur, este puțin probabil să se rezolve problema cu distribuirea unui singur pachet de acest tip per gospodărie, dar este o metodă preventivă și de conștientizare în același timp. Adică omul primește pachetul și va ști pe mai departe că trebuie să aplice aceleași măsuri de prevenție pe viitor”, explică Fiț.

Nu există tratament, dar iarna ajută
Răspândirea Pestei porcine africane nu poate fi stopată prin mijloace științifice. ”Trebuie să spunem că sunt două tipuri de Pestă porcină. Pesta porcină africană și Pesta porcină clasică, care reprezintă altceva decât fenomenul cu care ne confruntăm noi acum. Pentru Pesta porcină clasică, din fericire, există vaccinuri care previn, sau la nevoie opresc extinderea virusului. Pentru Pesta porcină africană, din păcate, nu există nici vaccin și nu există nici un tratament specific”, spune profesorul universitar clujean.

Și totuși, în perioada următoare ar trebui să asistăm la o diminuare a extinderii focarelor. ”Perioada de maximă amploare a transmiterii Pestei porcine africane este perioada caldă, de primăvara până toamna. Căpușele, păduchi și în general insectele hematofage, cele care consumă sânge, sunt cele care transmit virusul. Cu cât ne apropiem de anotimpul rece Pesta porcină africană nu se va mai răspândi cu aceeași rapiditate, dimpotrivă ea poate fi controlată mai ușor prin izolarea focarelor, a rezervoarelor de Pestă porcină africană.

De ce? Pentru că insectele care transmit cel mai adesea acest virus intră într-o stare vegetativă. În anotimpul rece, ele nu se mai hrănesc cu sângele animalelor infectate, deci nici nu transmit mai departe virusul. Asta nu înseamnă că pe perioada de iarnă va putea fi eradicat fenomenul, dar poate fi restrâns și controlat mult mai ușor. Din păcate acest virus poate ramane viu în corpul căpușelor până la 12 luni. Asta înseamnă că odată cu revenirea sezonului cald, ele reluându-și ciclul natural vor transmite mai departe virusul, pentru că se vor hrăni din nou”, încheie Nicodim Fiț.