Oameni și parcuri în Europa. Umbra lui Cioran la Paris și „marea” din mijlocul orașului

 

Europa are o tradiție veche în amenajarea parcurilor și grădinilor. Are și o școală de peisagistică pe măsură, spațiile verzi și grădinile Europei fiind în mare parte obiective turistice vizitate de o lume întreagă. Dar ele sunt în același timp bunuri comune ale locuitorilor, sunt spații de relaxare, de meditație, sunt tărâmuri de inspirație, resurse de sănătate și spiritualitate. Sunt locuri de joacă pentru copiii cartierelor, locuri de întâlnire pentru îndrăgostiți, sunt oaze de liniște pentru bătrâni. Parcurile lumii, mai mult sau mai puțin memorabile, odată cu urbanizarea intensă, au devenit o necesitate. Ca să putem aprecia cum stă Clujul la acest capitol, haideți să aflăm cum este la alții și să putem face eventuale comparații.

La Paris, 450 de spații verzi, copaci nealergeni, trasee culturale

Iulia Niculescu este „journaliste honoraire” și trăiește la Paris. Ea ne-a scris despre parcurile și spațiile verzi din capitala Franței:

„«L’arbre, quel beau sujet», spunea Paul Valéry. Înțelegând prin «sujet» nu subiect, tema, ci subiect ca ființă vie. Nu sunt deloc specialistă în urbanism, parcuri, spații verzi, dar stiu că în Paris sunt în jur de 450 de spații verzi. Care includ două spații forestiere, Bois de Boulogne et Bois de Vincennes, restul fiind parcuri mari, grădini (private sau publice), squar-uri sau promenade. Sunt parcuri și grădini de tradiție, foarte vechi, (Luxembourg pe la 1650), Monceau (pe la 1850), altele foarte noi, cum e Clichy-Batignolles. Dar asta nu e tot, pentru că nenumărate străzi pariziene sunt mărginite de copaci și aproape toate noile construcții fac apel la arhitecți peisagiști pentru amenajarea spațiului exterior. Vorbim de «pereții verzi» inventați pentru a oxigena și calma orașul acolo unde nu e loc pe orizontală. Cred că este obligatoriu pentru primărie să mențină un echilibru al spatiului verde în oras. În afara criteriului estetic, este o problemă de sănătate publică. Totul are un preț, pentru ca si cea mai mică gradină sau square este îngrijită, urmărită și îmbunătățită de grădinari. Când se taie copaci, pentru că au murit, sunt înlocuiți. În ultimul timp, se dă atenție speciilor de copaci plantați, evitându-se cei cu flori sau semințe alergene. Uneori trecem pe lângă parcuri total indiferenți, pentru că ne-am obișnuit cu ele. Dar probabil că ar fi ca o rană în sufletul orașului și al nostru dispariția unuia din ele. Și cum să nu ai alături umbra lui Proust când te plimbi în parcul Monceau, sau a lui Cioran în Luxembourg, sau sute de alte trimiteri literare sau artistice care au sublimat stari, trăiri chemate de profunzimea verde sau tristețea desfrunzită a acestor colțuri de spiritualitate. Pentru ca un parc este și asta, un loc de reculegere și de aplecare spre tine însuți, de îmbogățire întru celalalt, de respirație și de privire către alte orizonturi, este, în mic, marea orașului…”

Un capitol important din programul de amenajare și conservare a parcurilor îl constituie participarea locuitorilor. Administrația locală îi încurajează pe locuitori să participe la renovarea și întreținerea parcurilor în felul acesta cunosc și nevoile lor și fac să evolueze echipamentele în funcție de schimbările nevoilor populației. În acest sens organizează întruniri periodice și discuții despre amenajarea parcurilor.

Pădure de Bruxelles

Mariana Mihali este clujeancă dar trăiește la Bruxelles. Spune că spațiile verzi din zonă sunt atât de diverse încât nu poți să vrei ceva și să nu găsești ceea ce ai nevoie: „Foarte multe dintre ele sunt atât de întinse încât par mai degrabă păduri decât parcuri. În fiecare dintre ele există spații îngrădite pentru joaca copiilor mici: gropi de nisip, hinte, tot felul de alte piramide cățărătoare. Apoi, miniterenuri de fotbal, handbal, tenis. Majoritatea sunt dotate cu sistem de nocturnă. Piste de biciclete au aproape toate. Replantarea florilor care s-au ofilit, etc. Oamenii ăștia niciodată nu stau jos. Pe iarbă sau pe bănci. Tot timpul fac ceva. Absolut tot timpul au câte ceva de făcut, iar parcul din vecinătatea palatului regal e de dimensiunea pădurii Făget, cred. Iar asta e în zona zero a orașului. La orice oră din zi vei întâlni în oricare dintre ele zeci de grădinari care mențin o curățenie impecabilă. Și aici mă refer la adunarea frunzelor, crengilor, replantarea florilor care s-au ofilit etc. Pentru că e foarte aproape de noi Marea Nordului, avem o vreme foarte rece și capricioasă, plouă des și bate vântul cu putere, dar plantele arată impecabil.Toate parcurile au o zonă cu apă. Dar nu fântână arteziană ci de-a dreptul lacuri. În jurul lor există băncuțe, rondouri cu flori. Și nu se fumează în parcurile lor”.

Consfătuiri în parcuri cu locuitorii orașului

La Bruxelles, parcurile, grădinile si pădurile accesibile publicului cuprind în total 2779 hectare, reprezentând 18 % din suprafața regiunii. Este considerat unul dintre cele mai verzi orașe din Europa. Administrația comunală Bruxelles Enviroment îngrijește 2210 hectare din care 400ha sunt de parcuri,1685 ha păduri și 125 ha de rezervații naturale. Spațiile verzi sunt astfel concepute și amenajate încât să îndeplinescă diferite funcții și să satisfacă nevoile fiecăruia.

Plăcerea de a te relaxa, de a face activități sportive în aer liber precum joggingul, bicicleta sau echitația, de a beneficia de terenuri de joacă sigure pentru cei mici, toate sunt posibile prin felul în care au fost concepute parcurile bruxelleze. Și, nu în ultimul rând, acestea sunt amenajate protejând și convervând ecosistemul. Autoritățile recunosc: „Este o adevărată provocare gestiunea diferențiată a spațiilor verzi. O modalitate prin care evidențiăm această provocare este de a permite coexistența armonioasă a diverselor funcții: socială, educativă, recreativă, estetică-peisagistică și ecologică. Spațiile verzi sunt prevăzute cu căi de promenadă, spații pentru bicicletă, bănci pentru odihnă. În numeroase zone verzi prioritatea este să asigurăm o gestiune cât mai ecologică care să lase natura să se dezvolte fără utilizarea de pesticide. Prin urmare, avem și o diversitate de animale, conservăm biodiversitatea. Dezvoltarea naturii peste tot prin orașul, este o prioritate pentru noi. Este obiectivul nostru” se spune pe site-ul de prezentare a administrației bruxelleze.