O piață, mulți grădinari, puțini cumpărători

După modelul piețelor volante din capitalele europene Primăria Cluj-Napoca aplică acest concept în municipiu de mai bine de șase ani. Piețele volante sunt destinate exclusiv micilor producători și au fost ”inaugurate” la Cluj-Napoca în august 2011. Mai întâi în centrul orașului, mutată mai apoi pe platoul Sălii Sporturilor și ulterior, periodic și în cartiere, piețele volante sunt o mână de ajutor dată atât producătorilor, cât și clujenilor care au posibilitatea să achiziționeze produse agricole de proveniență locală. Prima piață volantă din acest an s-a desfășurat la sfârșitul acestei săptămâni, în locul deja obișnuit (platoul Sălii Sporturilor).

Aceleași produse, aceleași probleme
Deşi se anunţa că, prin prevederi normative special, se va distruge aşa-zisa mafie a intermediarilor, care împiedică accesul pe pieţele agroalimentare a adevăraţilor producători, cei care administrează această activitate par să nu poată controla fenomenul speculanților cu atestat de producător. Comercianții care și-au scos marfa spre vânzare în piața volantă nu au mai mult succes decât precupeții din celelalte piețe agroalimentare. Organizarea piețelor volante este așadar o inițiativă bună, o spun majoritatea participanților. Alții însă, sunt nemulțumiți de modul în care se comunică între producători și autorități. 

”E bine că se face piața, dar nu ne anunță nimeni. Dacă nu citim pe internet, dacă nu vedem la televizor, nu știm, că nimeni nu ne anunță. Aflăm așa de la unul, de la altul”, spune Vasile Jucan. Cei care au aflat de prima piață volantă din 2017 nu au ezitat să-și expună marfa. Produse de sezon, cireșe, vișine, ceapă, cartofi, câte și mai câte, la prețuri decente. Nu sunt mari diferențe între prețurile din piețele agroalimentare și cele din piața volantă, doar că în acest din urmă caz cumpărătorul chiar crede că achiziționează produse direct de la producător. Cei mai mulți se identifică cu noțiunea de piață destinată ”adevăraților” producători, există însă și ”intruși”. 

”Pentru piețele volante nu se percepe niciun ban. Primăria asigură spațiul, iar noi ca și producători ne ducem masa, cântarul, toată dotarea de care avem nevoie pentru desfășurarea activității comerciale. Piețele volante sunt făcut în favoarea noastră a producătorilor adevărați și aici punctez cu tărie <<adevărați>>, care ne chinuim un pic cu comercializarea produselor și nu a acelor producători care au doar o hârtie. Eu am tot atras atenția asupra acestui aspect și am s-o mai spun de multe ori pentru că și în aceste piețe volante mulți producători sunt doar pe hârtie și ar trebui un pic triați. 

De ani de zile ni se tot promite că nu vor mai avea acces în piețele volante decât producătorii agricoli locali. Sper ca anul acesta situația să se îndrepte”, își varsă năduful Adriana Turc, producător agricol din comuna Mihai Viteazu. Micii fermieri, persoane fizice, care comercializează o parte din producțiile obținute în gospodăria lor, trebuie să intre în posesia unui atestat de producător și a unui carnet de comercializare a produselor agricole, două documente ce vor sta la baza dreptului de a vinde produse agricole, fie în piață, la tarabă, cu amănuntul, fie la poartă sau en gross, cu ridicata, fie în piețele volante.

Jucării cu levănțică
Inițial producătorii nu aveau voie să comercializeze altceva în afară de legume și fructe. În timp lucrurile s-au mai schimbat. Azi, în piețele volante găsim și flori, răsaduri de legume, uleiuri, miere de albine, sucuri naturale, ba chiar și câte un mic bazar, al producătorilor care dețin culturi de lavandă. La prima strigare din 2017 doar Vasile Jucan și-a expus produsele pe bază de lavandă. Are o micuță cultură în Dezmir, ”vreo două sute de butași”, ne spune nea Vasile, de care se ocupă împreună cu fiica lui. Acum sunt destul de multe culturi de lavandă în Cluj și împrejurimi ca să mai vinzi doar florile, uleiurile esențiale și săpunuri. 

Vasile Jucan împreună cu fiica au dezvoltat o interpretare de nișă. Cei doi își pun bazele pe comerțul cu jucărioare pe bază de lavandă. ”Norișorii veseli”, mașinuțe, fluturași, pisicuțe, chiar și celebra Hello Kitty se regăsește printre exponatele lui nea Vasile. ”Ia uite aici ce minunății. Săculeți, perinițe, orice facem. Fiica mea le croșetează și face cusăturile. Am vinde și mai bine dacă ne-ar ști lumea, dar și azi am venit așa pe grabă că nu ne-a zis nimeni, decât în ultima clipă că se face piață. Am pus în mașină câteva lucruri și am venit”, povestește nea Vasile. Jucăriile create de el și fata lui se vând bine, dar nu în piețe. 

”Mai trec părinți cu copii pe lângă masă și mai cumpără câte ceva, dar mai mult produsele deja cunoscute se vând cel mai bine. Dar și merită. Uite aici. Vedeți ce tăietură adâncă am avut? În trei zile mi-a trecut cu ulei de lavandă, nu vă mint”, își laudă omul produsele. Vasile Jucan nu se rezumă doar la cultura de lavandă. Îi place agricultura și face treaba asta de-o viață, doar că vremurile s-au schimbat și acum doar toamna mai vinde ce mai produce de pe urma muncii la câmp. 

”Avem producători care produc 10% și restul cumpără. Avem producători care produc jumătate din ce pun pe tarabă și restul cumpără. Avem producători cu atestat de producător care nu produc nimic și vând”, rezumă Vasile Jucan situația micilor producători agricoli locali.