Nu ratați în Transilvania Reporter: Cum se ascunde Clujul de turiști

Joi a apărut noul număr din Transilvania Reporter. Principalul subiect în această ediție este potențialul turistic nefructificat al orașului Cluj-Napoca:

Pitit de secole între dealuri şi purtând un nume care s-ar traduce prin sintagma „loc închis”, Clujul se încăpăţânează să-şi conserve  numele în renume chiar şi în perioada în care alte oraşe mult mai puţin înzestrate progresează deschizându-se turismului intern şi internaţional.

Specialiştii afirmă că oraşul şi zonele înconjurătoare au un potenţial turistic condamnabil de puţin exploatat. Ce folos.  Oraşul pare a fi populat de oameni şi instituţii care conspiră să-i ascundă comorile (Clujul era numit Oraşul Comoară încă din secolul al XVI-lea).

Administraţia, fie ea locală, fie judeţeană, atrage pentru promovare turistică bani europeni la nivel de bani de buzunar pentru patronii firmelor de partid care îi „sifonează”.

Agenţiile de turism se mărginesc să preia turiştii de la aeroport şi să-i ghideze spre mult mai cunoscutele destinaţii din Sighişoara, Sibiu şi Braşov. Resursele naturale sunt şi ele insuficient exploatate. Cele mai mari băi sărate din  proximitatea Clujului, cele de la Cojogna, Gherla şi Dej, au fost modernizate sumar cu bani europeni, însă au ratat şansa de a se transforma în veritabile poluri de atracţie turistice. Spre deosebire de complexul balnear şi aqualandul de la Figa, ridicat din nimic în mijlocul dealurilor împădurite din preajma Becleanului.

Aşa se face că în printre atracţiile turistice ale Clujului, aşa cum sunt ele ierarhizate de ghidurile turistice internaţionale, tronează împietrit Cimitirul Central, impunătorul Hajongard. (C.C.)

Sumarul ediției, pe scurt:

AFACERI PUBLICE. „Războiul garajelor” se poartă online. Sunt urâte, ocupă prea mult loc şi dau senzaţia de ghetou. Sunt utile şi îţi poţi proteja mult mai eficient maşina împotriva vandalizării sau a hoţilor. Sunt doar câteva dintre argumentele şi contra-argumentele cu care au pornit în „războiul garajelor” clujenii. Deşi problema datează de ani de zile, acum disputele s-au înteţit pornind de la o declaraţie recentă a primarului Emil Boc privind demolarea lor începând cu anul viitor. Cine va avea câştig de cauză însă? Cei cu garaje sau cei fără? (Claudia Romitan)

ECONOMIA PĂMÂNTULUI. Irlandezii laudă o fermă din Ardeal. O ferma din Ardeal, în care sunt crescute 1.100 de oi și 100 de vaci, e dată ca exemplu de presa irlandeză pentru a demonstra potențialul agricol al României.

EXCELENȚĂ. Academicianul Petru Mocanu: „Matematica ajută la orice, în primul rând e frumoasă”. „Funcţiile Mocanu”, „lema Miller-Mocanu”, „inegalitatea de tip Mocanu”. Sunt câteva sintagme matematice care poartă numele unui matematician clujean şi care sunt folosite de matematicienii din toată lumea. Petru Mocanu, acum academician, a participat la o mulţime de congrese de matematică organizate peste tot în lume şi este citat în sute de lucrări de specialitate ale matematicienilor planetei. A fost una dintre minţile strălucite ale României. Acum, într-o matematică mai simplă, aritmetica, îşi adună anii trecuţi -83-, dar mai ales anii rămaşi. Ani cu care nu mai are răbdare de când i-a murit soţia, în urmă cu vreo trei ani. Şi-şi numără singurătatea, mai ales că nu are copii, doar nepoţi din partea surorilor soţiei. Şi aşteaptă să treacă „dincolo”, pe tărâmul ecuaţiilor care au numai necunoscute. E ultima problemă care i-a rămas nerezolvată. (Marius Avram)

ANALIZĂ. Turism a la Cluj: avem cu ce, nu prea avem cu cine. Nu este un secret pentru nimeni: Cluj-Napoca performează mult mai slab din punct de vedere turistic decât orașe ca Sibiu, Sighișoara sau Brașov. Un top al celor mai vizitate județe din România de către străini, în 2013, plasează Clujul abia pe locul șase, după București, Brașov, Timiș, Sibiu și Mureș (cu Sighișoara). Pare onorabil, dar, potrivit surselor de pe piața turistică, Bucureștiul, Timișul și Clujul sunt mult „umflate” de turismul de afaceri. Turismul real, greu de distins în cifrele furnizate de Institutul Național de Statistică, are ca și centru de greutate „triunghiul saxon” din sudul Transilvaniei : Sibiu-Sighișoara-Brașov, trei destinații care formează și podiumul celor mai căutate orașe de către călătorii străini. Una dintre puținele agenții de turism din Cluj care este profilată pe incoming (aducerea turiștilor din afară, în România) este City Tours&Events. Paradoxal, majoritatea circuitelor vândute de agenția clujeană au ca destinații tot atracțiile turistice din „triunghiul saxon”. Explicația acestui fenomen stă în lipsa de promovare pe plan extern a orașului de sub Feleac. (Bogdan Stanciu)

OPINIE. Turismul, un mister pentru noi. Poate cel mai mare păcat al unui popor este să aibă date naturale, să aibă resurse și să nu fie capabil să le folosească pentru a trăi bine. Este cazul României, știm asta. Și, la scară mai mică, situația se regăsește în multe localități. Este și cazul Clujului, al centrului Transilvaniei, unde, spre deosebire de zona Târnavelor, lucrurile merg greoi, fără rezultate notabile. (Ruxandra Hurezean)

SLĂBICIUNE. Proiecte puține, promovare aproape zero. Două proiecte pe fonduri europene prin care s-au realizat două site-uri de promovare a obiectivelor turistice, câte un centru de informare, unul municipal şi altul judeţean, şi câteva mii de materiale publicitare. Cam aşa arată „eforturile” depuse de autorităţile locale şi judeţene clujene pentru a pune Clujul şi Cluj-Napoca pe harta turistică a ţării şi a lumii.  (Claudia Romitan)

IDEI DE VACANȚĂ. Cinci excursii de o zi în jurul Clujului. Am pornit de la ipoteza unui sejur de o săptămâ în Cluj-Napoca și am considerat că orașul în sine merită două zile de vizită, respectiv o zi de făcut cunoștință cu principalele atracții turistice și una de relaxare – la plimbare, shopping sau la o piscină. Rămân cinci zile, pentru care sugerăm itinerarii care se pot parcurge într-o zi, cu mașina. (Bogdan Stanciu)

IROSIRE. Pe hârtoape, spre plaja din Cojocna Mini stațiunea balneo-climaterică Băile Cojocna, aflată în estul comunei Cojocna din județul Cluj, este exemplul cel mai bun al modului greşit în care au fost investiţii banii obţinuţi din fonduri europene destinaţi amenajării unui obiectiv cu un uriaş potenţial turistic. „Din cei 2.4 milioane de euro de care s-a beneficiat prin programul PHARE, eu făceam o staţiune nouă”, mărturiseşte astăzi actualul administrator al staţiunii, Liviu Bojan. (Cristina Beligăr)

FRUCTIFICARE. Becleanul își face gară pe harta turismului: Băile Figa. La 80 de kilometri de Cluj, un câmp flancat de lanuri de porumb și culturi de cartofi are „vecină” o parcare artizanală plină-ochi cu mașini înmatriculate în Mureș, Cluj, Timiș sau Maramureș. Nu este vreo mănăstire locul care atrage un public atât de divers, ci o stațiune relativ nou-apărută pe harta turistică a Transilvaniei: Băile Figa. Apărută dintr-un total „nimic”, stațiunea a crescut an de an spre surprinderea tuturor iar acum, sub atenta supraveghere a edilului local, se pregătește de o transformare la care locații similare din județul Cluj doar visează deși sunt mai bine finanțate: trecerea de la o banală destinație de bălăceală pentru o zi la sejururi complete în timpul verii dar și în extra-sezon. (Radu Hângănuț)

INTERVIU. Turismul pe banii europenilor, șansa comunităților falimentare. În anul 2010, trei stațiuni balneară erau inaugurate la finele unui proiect PHARE în valoare de aproxiamtiv 5 milioane de euro: Cojocna, Toroc și Băile Figa. Deși cel din urmă obiectiv primise suma cea mai mică, aproximativ 1, 1 milioane de euro nerambursabili, de la inaugurare până astăzi primăria orașului Beclean, de care facilitatea aparține, a mai investit încă 2 milioane de euro, în timp ce la Cojocna spre exemplu, lucrurile abia încep să o ia din loc. Mulțumită unui astfel de proiect, orașul Beclean are un plus la buget de peste 1, 5 milioane de lei anual, bani la care alții doar speră. Drumul însă a fost lung și anevoios, autoritățile pornind pe un drum neumblat despre care managerul proiectului, Ionel Dâncu a vorbit cu Transilvania Reporter. (Radu Hângănuț)

EVOLUȚIE. De la fanfara militară din parc la „Club-Napoca”. Începând cu Baedeker 1896 și până la TripAdvisor 2014, ghidurile turistice internaționale au lăudat permanent scena artistică a orașului (Bogdan Stanciu)

DOSAR. O nouă minune a Dubaiului: Mall od the World. Astăzi, Dubai este o metropolă uluitoare, unde orice proiect primeşte direct titlul de “cel mai mare”, “cel mai scump”, “cel mai impresionant”. Iar cea mai nouă minunăţie anunţată de autorităţi, numită “Mall of the World”, nu iese din acest tipar. (Mădălina Kadar)

SPORT. Restart CFR. CFR Cluj porneşte la drum într-o nouă aventură europeană, iar peste o săptămână va debuta în cel de al 20-lea sezon de Liga I. Unsprezece fotbalişti noi s-au alăturat proiectului condus de Vasile Miriuţă şi tot atâtea goluri au marcat feroviarii în cele cinci partide test din această vară. Noul sezon începe fără „eternul” căpitan, Ricardo Cadu alegând să se despartă de vişinii după opt ani. Nu e loc de tristeţe la CFR. Cel puţin în amicale fotbaliştii lui Miriuţă au încasat doar un gol. În această seară clujenii întâlnesc pe Jagodina, în meciul cu numărul 47 în cupele europene. (Patrice Podină)

SPORT. Povestea merge mai departe, dar capitolele frumoase s-au sfârşit. De aproape 20 de ani numele ”U” Jolidon Cluj este sinonim cu performanţa în handbalul feminin din ţara noastră. De la Cluj s-au lansat în handbalul de mare performanţă nume precum Carmen Amariei Lungu, Cristina Dogaru Cucuian, Mihaela Ani Senocico sau Georgeta Vârtic. Însă, fiecare poveste are şi un sfârşit, iar povestea echipei feminine universitare este pe cale să se încheie în cel mai trist mod cu putinţă. Neplătite de mai multe luni de zile, cu interdicţie la transferuri, memorii depuse la federaţie şi niciun sponsor puternic la orizont, handbalistele îşi duc mai departe crucea şi pregătesc viitorul sezon. Antrenorul a părăsit deja „corabia”, iar sportivele chemate la loturile naţionale încă mai speră că vor prinde un transfer la echipe fără probleme financiare. Cine va mai îmbrăca din vară tricoul alb-negru, este o întrebare la care nici măcar oficialii echipei nu pot să răspundă, în ciuda asigurărilor stângace că … totul va fi bine. (Patrice Podină)