Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Voioşia străzii şi moartea muzeelor”

De astăzi, joi, începe balul. „Zilele Clujului” deschid sezonul de chefuri stradale care se va încheia peste trei luni cu „Zilele maghiare”. Vârful petrecerilor va fi atins desigur cu „Untold”, festival care consacră statutul oraşului de capitală românească a distracţiei în aer liber. Clujenii şi vizitatorii lui ies de azi în stradă şi spun bun venit voioşiei. În acelaşi timp, instituţiile tradiţionale de cultură se pregătesc pentru un sezon mort. Închise în vechile lor ziduri, ele nu fac faţă competiţiei cu surogatele culturale din stradă.

Despre preferinţa edililor clujeni, care dau întâietate subculturilor moderne în detrimentul culturii tradiţionale, s-a mai scris inclusiv în sensul că aceasta ar fi una din cauzele pierderii concursului pentru capitala culturală europeană. Criticile n-au schimbat nimic de la momentul înfrângerii în ce priveşte lipsa de interes a patronilor cetăţii pentru cultura autentică. Dar patronii cetăţii nu sunt, din fericire, doar administratorii aleşi ai Clujului. Din acest motiv, Transilvania Reporter iniţiază un demers de sensibilizare a elitelor financiare ale oraşului şi judeţului care să facă posibilă democratizarea unui act de cultură esenţial. Cu costuri ridicol de mici faţă de banii cheltuiţi pe festivaluri se poate realiza accesul gratuit al publicului în muzee.

Clujul poate astfel deveni primul oraş din ţară care s-ar alinia unuia din modelele existente în mai multe ţări europene. După caz. În aceste ţări vorbim de gratuitate deplină, una acordată până la vârsta de 26 sau de 18 ani, sau despre intrare liberă în una din zilele săptămânii. Toate aceste ţări care subvenţionează accesul vizitatorilor au înţeles însemnătatea socială a muzeelor în societatea contemporană. Muzeele sunt depozitare de cultură şi slujesc la instruirea publicului larg. Fie şi doar pentru că stimulează imaginaţia şi sensibilitatea, ele ar trebui să fie accesibile tuturor. Ca şi şcoala şi complementare acesteia, muzeele sunt instituţii culturale care oferă copiilor spaţiu de reflective, le deschid ochii către noi perspective şi le stimulează gândirea creativă.  Democratizarea accesului la educaţie muzeală înseamnă şi evitarea marginalizării şi angrenarea oamenilor în petrecerea timpului într-un sens pozitiv. Vreme este pentru voie bună şi este (ar trebui să fie) şi pentru cultură şi educaţie.

Sumarul ediției: 

ACTUALITATE. Nimic despre cultură în aria „Cluj-Napoca oraș inteligent”. Primăria Cluj-Napoca va implementa un sistem de monitorizare a locurilor de parcare din zona centrală a orașului, pentru ca cetățenii să poată afla cât mai repede, cu ajutorul unei aplicații pe telefonul mobil, ce locuri sunt libere într-o anumită zonă, a spus miercuri primarul Emil Boc în cadrul conferinței „Pria Urbn Innovation”.

DOSAR. Cum resuscităm muzeele: întâi, deschideți-le porțile 

• Un pas spre democratizarea culturii: acces gratuit la muzeu. În mod evident, orice instituție culturală care ar putea oferi servicii în mod gratuit ar fi mult mai vizitată decât este în prezent, consideră istoricul Lucian Nastasă-Kovacs, director al Muzeului de Artă din Cluj, iar exemplul evenimentului Noaptea Muzeelor este cel mai elocvent în acest sens. (Cristina Beligăr)
• Lecție de istorie, etnografie și management muzeal. După ce ani la rând s-au călcat în picioare ca să viziteze gratuit muzeele deschise o noapte pe an, acum clujenii au început să fie mai puțin interesați de acest eveniment. La Muzeul Etnografic al Transilvaniei, de pildă, numărul vizitatorilor nici nu a ajuns la 4.000. Puțini, dacă stăm să ne gândim că în 2012, zece mii de oameni s-au călcat în picioare ca să intre în muzeu. La Cluj, printre muzeele cele mai vizitate, au fost cel de Artă, muzeul Farmaciei sau muzeele din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Motive suficiente pentru a discuta despre situația muzeelor clujene, împreună cu Tudor Sălăgean, istoric și director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. (Patrice Podină)
• Grădina Botanică- parc? „Ideea nu ar fi oportună. Deocamdată”. În lipsă de suficient de multe spații verzi, Grădina Botanică din Cluj-Napoca este în continuare unul dintre principalele puncte de atracție ale orașului, atât pentru locuitori, cât și pentru turiști. Noaptea Muzeelor a fost un nou succes pentru instituție, care este unul dintre cazurile fericite din rândul instituțiilor „vizitabile”: de la primele zile cu soare din an și până când frigul nu îi mai lasă, aleile grădinii sunt pline-ochi de vizitatori care plătesc chiar și 10 lei fiecare pentru a putea admira „rezidenții” necuvântători ai grădinii. Cum ar fi însă ca Grădina Botanică să fie un parc în care nu se plătește bilet la intrare? Nu foarte bine, crede Cosmin Sicora, directorul instituției. (Radu Hângănuţ)
• Mii de participanți la Noaptea Muzeelor 2017:„Uite, bem și o cafea bună, vizităm și câteva muzee”. Muzeele clujene au participat sâmbătă, 20 mai, la cea de-a 13-a ediție a Festivalului European Noaptea Muzeelor, eveniment care anul trecut a reușit să strângă peste 15.000 de participanți. (Cristina Beligăr)
• Muzeul de la Ciucea împlineşte o jumătate de secol de existenţă. Muzeul Memorial „Octavian Goga” de la Ciucea va aniversa în acest an 50 de ani de la înfiinţare. Anul trecut 16.800 de vizitatori au trecut pragul acestei case memoriale. Managerul instituţiei, dr. Ioana Lidia Ilea crede că în această eră supertehnologizată se simte nevoie unei abordări mai interactive și dinamice pentru ca un muzeu să răspundă cât mai bine nevoilor culturale ale unui număr cât mai mare și diversificat de beneficiari. (Claudia Romitan)
• Muzeele oraşului, prin ochii clujenilor. Noaptea Muzeelor reuşeste an de an să scoată din ce în ce mai mulţi clujeni din casă. Dar oare este de ajuns o noapte pentru a deschide apetitul locuitorilor oraşului spre vizitarea constantă a acestora? Sunt destul de atractive muzeele sau ar putea adopta o alta abordare pentru a-şi atrage publicul? În ce măsură intrarea gratuită, strategie ce este practicată în unele oraşe ale lumii, ar reuşi să atragă mai mulţi vizitatori an de an? Transilvania Reporter a discutat aceste aspecte cu mai mulţi clujeni pentru a afla ce părere au aceştia, cât de des vizitează muzeele din oraş, dar şi ce anume i-ar determina să păşească mai des în lumea exponatelor, de multe ori uitate după pereţii instituţiilor care le găzduiesc. (Maria Man)
• Există viață după Noaptea Muzeelor? Muzeele clujene și-au luat în mare parte porția de vizitatori pe anul acesta cu ocazia Nopții Muzeelor, eveniment care a avut loc pe 20 mai. Ce se întâmplă însă, după boom-ul de vizitarori? Ce fac efectiv muzeele pentru a-și atrage vizitatorii, ce strategii de promovare folosesc și care sunt principalele probleme cu care se confruntă acestea? Transilvania Reporter a discutat cu directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, arheologul Felix Marcu despre aceste aspecte. Directorul recunoaște că în timpul anului, numărul de vizitatori e relativ mic. (Maria Man)

OPINIE. După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro! După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte francez, că se va deschide curând o fereastră de oportunitate strategică pentru reforma structurală a Uniunii Europene (2018-2020), menționându-se, mai mult sau mai puțin discret, chiar și varianta revizuirii Tratatului UE, o idee pe care până nu demult Germania nu o vedea nici necesară, nici realistă. (Valentin Naumescu)

CULTURĂ. M.I.S.A.PĂRUT, o nouă premieră la Reactor: Foamea de senzațional și deformarea adevărului. Unul dintre scandalurile mediatice care în anii 2000 s-a transformat într-o adevărată campanie împotriva Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (M.I.S.A), organizația „dubioasă” care l-a avut ca lider spiritual pe controversatul personaj Gregorian Bivolaru, este punctul de plecare al spectacolului propus săptămâna aceasta de spațiul Reactor de Creație și Experiment din Cluj. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Malul Someșului: Un nou ponton, insule plutitoare și cinema în aer liber. Clujenii se vor putea relaxa începând de duminică pe un nou ponton instalat la malul Someșului, ca preambul la a treia ediție Someș Delivery, care va avea loc în 17-18 iunie. Someș Delivery va aduce în 2017 un spațiu de lucru pe malul apei, o insulă plutitoare, instalații de artă contemporană, proiecții de film, concerte și ecologie. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Ca în vremurile bune. După o lungă așteptare, U BT Cluj joacă o nouă finală a Ligii Naționale de Baschet Masculin. Echipa este favorită să ia titlul de campioană, având nevoie de doar încă o victorie pentru a prelua coroana. În drumul spre trofeu, fanii clujeni ai baschetului i-au susţinut vineri și duminică pe cei U BT. (Radu Hângănuț)

REPORTAJ. Vizita la Cluj a ultimului împărat. Într-un episod uitat de istoria locală, ultimul Habsburg încoronat a vizitat acum 100 de ani Clujul, unde a inspectat trupele, a asistat la un spectacol și a stat de vorbă cu notabilitățile. În urmă cu o sută de ani, Clujul primea vizita ultimului membru al dinastiei Habsburg care avea să ajungă împărat: Arhiducele Carol, prinț moștenitor al Austro-Ungariei. (Bogdan Stanciu)

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAȘ. Povestea ZEM Center, de la presă la terapii complementare. Ce are în comun presa sau PR-ul cu un centru de terapii complementare? Ai spune că nimic. Şi totuşi clujeanca Lia Valendorfean demonstrează contrariul. A intrat oarecum neaşteptat în această lume a terapiilor complementare în urmă cu un an când a decis că îi ajung anii în care a fost angajat şi este momentul să facă pasul spre statutul de antreprenor. Aşa a apărut ZEM Center, Centru de terapii complementare, unde cei care suferă de diferite afecţiuni pot beneficia de şedinţe de terapie bowen, reflexoterapie, kinetoterapie şi masaj terapeutic. Am vrut să aflăm care este povestea centrului şi cât de greu e să răzbeşti în mediul de afaceri clujean tranformându-ţi o pasiune într-o mică afacere. (Claudia Romitan)

STAREA UNIUNII. Vorbiți „europeneza”? Comisarul european pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport a stat de vorbă cu cei interesați să îi pună întrebări despre portofoliul pe care îl coordonează. Comisarul european pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, ungurul Tibor Navracsics, a participat miercurea trecută, la Cluj-Napoca, la o întâlnire cu cetățenii. Discuția a durat o oră și jumătate și a avut loc într-unul dintre cele mai creative spații multifuncționale din Cluj-Napoca, cel de la Impact Hub, amplasat în incinta Liberty Technology Park. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Depeche Mode. Muzica şi istoria. Depeche Mode, o trupă legendară, cu o carieră ce se întinde pe mai mult de trei decenii, va ajunge în această vară la Cluj-Napoca. Cei trei „grei”, Andrew Fletcher, Martin Gore şi David Gahan, formează una dintre cele mai influente formaţii din ultimii 30 de ani, care a inspirat generaţii de muzicieni, a vândut milioane de albume şi a susţinut sute de concerte în faţa fanilor din întreaga lume. Cum putem defini Depeche Mode, în câteva cuvinte? Revista The Rolling Stones a numit trupa “chintesenţa muzicii tehno-pop din anii ’80”, iar Q Magazine a proclamat-o drept “cea mai populară trupă electronică din istoria omenirii”. (Mădălina Kadar)

SPORT. Sfârșitul trist al unei echipe mari. Echipa feminină de handbal Universitatea Cluj a rămas fără antrenor. Florentin Pera a acceptat o nouă provocare și a semnat un contract cu vicecampioana Romniei HC Dunărea Brăila. Pera semnase la data de 6 noiembrie anul trecut un angajament pe doi ani și jumătate cu Universitatea, dar a renunțat la contract după doar șase luni. Pera fusese numit în funcția de antrenor principal după ce conducerea CS Universitatea le-a dat afară pe Carmen Amariei Lungu și pe Luminița Huțupan, două dintre legendele handbalului feminin românesc. Tonul plecărilor ”de bună voie” l-a dat chiar directorul sportiv, Cosmin Sălăjan, care a anunțat printr-o postare pe o rețea de socializare că renunță, după 10 ani, la funcția pe care a deținut-o în cadrul secției de handbal feminin a CS Universitatea Cluj. (Patrice Podină)