Nu rataţi noul număr Transilvania Reporter: Studenţie, haine grele

Aproximativ 80.000 de tineri lucrează în cea mai profitabilă industrie a Clujului, mai mult de 80 la sută dintre ei fiind originari din afara orașului. Obișnuim să-i numim studenți și să îi asimilăm categoriei de oameni dependenți aflați înaintea perioadei productive din viață. Dar în fapt, dacă am analiza aportul economic pe care ei îl aduc orașului, ar trebui să le fie recunoscut statutul de lucrători și implicit dreptul sindical de a revendica mai bune condiții de muncă și viață.

Și asta pentru că, în pofida contribuției substanțiale adusă bugetului și a impactului activității lor în economia orașului, studenții sunt un grup social foarte vulnerabil. E greu de găsit un domeniu economic unde studenții să nu fie un motor al dezvoltării : industrii, servicii publice, zona de petrecere a timpului liber. Aportul lor în toate aceste aspecte ale progresului economic local nu este însă susținut de preocuparea universităților sau a autorităților pentru condiția lor de creatori de dezvoltare. Permanenta creștere a costului vieții în Cluj, ca efect și al fluxului de bani ieftini venit odată cu studenții din afara orașului și chiar a țării, îi afectează chiar pe aceștia. Studii recente evidențiază riscul ca universitățile din oraș să mai fie accesibile doar unor elite financiare și nu neapărat celor cu cele mai bune reușite școlare. Să fii student într-un oraș cu un cost record al chiriilor și unul foarte ridicat al necesităților de bază și de petrecere a timpului liber devine tot mai mult o cursă pentru subzistență, nu pentru un cât mai bun parcurs academic. E nevoie de implicare pentru construcția de cămine, o creștere a contribuției statului în recompensarea celor mai valoroși, de programe ale societății civile sau a mediului de afaceri pentru stimularea performanței școalre astfel încât să ne asigurăm că cei mai harnici și inteligenți angajați din prospera industrie academică a orașului să aibă condițiile cele mai bune condiții la locul de muncă din amfiteatre. (C.C.)

ANCHETĂ

• Paralizie pe aeroportul clujean – Sute de mii de euro pierduţi în ceaţă

În 2014 toată lumea jubila. Aeroportul clujean tocmai instalase un sistem modern de balizaj care să contracareze efectele devastatoare ale ceții asupra pasagerilor, dar și piloților. Investiția în sistenul ILS 2 a fost de ordinul sutelor de mii de euro și urma să permită aeronavelor să aterizeze pe o vizibilitate redusă. Toată lumea aștepta ca odată intrat în funcțiune acest sistem să se pună capăt coșmarului legat de întârzirea sau anularea curselor atunci când ceața punea stăpânire pe aerogară. Acum, după patru ani, realitatea ne-a demonstrat exact contrariul, mult trâmbițatul sistem de balizaj dovedindu-și din plin limitele. (Sandu Mureşan)

DOSAR

• Clujul, universitarul înalt, slăbuţ şi cu ochelari

Clujul este oraș universitar, toată lumea știe asta. Cu cinci mari universități de stat și o academie de muzică ce însumează 76.062 de studenți și alte câteva universități private, orașul de pe Someș capătă un elan din ce în ce mai mare în fiecare an. Prestigiul orașului, universităților, dar și piața forței de muncă de atrage în fiecare vară câteva zeci de mii de tineri să-și depună dosarele sau să susțină examenul de admitere aici. Mulți tineri vin în Cluj având în minte imaginea unei studenții memorabile și a unei cariere strălucite după terminarea studiilor. Reușește orașul să le păstreze pictată în culori vii această imagine sau tabloul devinde din ce în ce mai palid cu fiecare lună de facultate? (Alexandra Enăşoaie)

INTERVIU

• Petru Iluţ, sociolog: “Jobul bine plătit constituie un motiv de a trece peste dificultăţile financiare din timpul facultăţii”

Nivelul de trai ridicat al Clujului cu chiriile sale uriaşe, subfinanţarea sistemului de învăţământ nu un număr mic de burse şi locuri în cămin, dorinţa de a le arăta părinţilor că s-au făcut mari şi se pot descurca, îi determină pe mulţi dintre studenţii de la universităţile clujene să se angajaze pe parcursul studiilor pentru a se întreţine. Acest fapt poate contribui la dezvoltarea lor, dar în acelaşi timp îi poate distrage de la studiu, scopul principal pentru care se află în Cluj. Despre studenţi şi alegerile lor, am povestit cu prof. dr. Petru Iluţ, sociolog şi cadru didactic la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul UBB. (Alexandra Enăşoaie)

• Opera din Cluj, la un secol de existenţă

1000 de pagini despre mentalitatea estetică aparte în Clujul secolului XX și despre personalitățile care au contribuit la ridicarea unei capodopere arhitecturale într-un context istoric tensionat este propunerea pe care o face istoricul Varga Attila, alături de colaboratorii săi, în „Istoria Operei Naționale din Cluj-Napoca”, volum apărut la distanță de 99 de ani de la ridicarea primei instituții lirice din România. (Cristina Beligăr)

FOTOREPORTAJ

• Castelul Teleki din Uioara de Sus

La 54 de kilometri distanță de Cluj-Napoca, în direcția localității Unirea din județul Alba, Castelul Teleki este și astăzi una dintre principalele atracții ale zonei, dacă nu pentru turiști, atunci cu siguranță pentru „vânătorii de fantome”. Din păcate, interminabilele procese de succesiune și revendicările așa-zișilor moștenitori nu fac altceva decât să ducă la degradarea aproape iremediabilă a unei construcții emblematice, devenită ruină sub ochii autorităților și a localnicilor care îi cunosc cel mai bine gloriosul trecut. Astăzi, castelul a devenit teren de joacă pentru copiii curajoși din Ocna Mureș, adevărate călăuze pentru turiștii care se mai aventurează din când în când în zonă. Nimeni nu se gândește însă la pericolul la care se expun zilnic acești copii care aleargă nestingheriți prin camerele, podul și pivnița castelului, în căutare de „comori” ascunse.   (Cristina Beligăr)

STAREA UNIUNII

• Marţea neagră

Reforma legislației judiciare şi penale din România a fost criticată dur de două dintre cele mai importante instituții ale Uniunii Europene, respectiv Parlamentul și Comisia, care reprezintă legislativul și executivul blocului comunitar.  Pe de o parte, Parlamentul a adoptat o rezoluție care critică reforma justiției implementată de coaliția PSD-ALDE-UDMR, pe de alta, Comisia a dat publicității raportul anual cu privire la Mecanismului de Cooperare și Verificare. (Bogdan Stanciu)

SPORT

• Jocul copilăriei s-a făcut mare

Astăzi îi spunem futnet, dar în copilărie această “disciplină” sportivă se numea tenis cu piciorul sau fotbal tenis. Sportivi profesionişti sau simpli amatori de mişcare, sunt puţini bărbaţi în lume care să nu fi jucat, fie şi doar din curiozitate tenis cu piciorul. (Patrice Podină)

MENS SANA IN CORPORE SANO

• “înCerc”, programul de luptă împotriva diabetului de tip 2 la copii, lansat la Cluj

“înCerc” este un program de prevenţie a diabetului zaharat de tip 2 şi a bolilor civilizaţiei care se adresează copiilor şi care urmăreşte îmbunătăţirea stilului de viaţă al acestora printr-o nutriţie adecvată şi activitate fizică susţinută. Se numeşte aşa pentru că doreşte să creeze o comunitate mai unită, “în cerc”, dar şi pentru că doreşte să motiveze, să-i determine pe oameni să încerce (“înCerc”) să schimbe ceva la stilul de viaţă pe care îl duc. (Alexandra Enăşoaie)