Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Și râul și ramul înfrâng Autostrada Transilvania”

În majoritatea timpului scurs în cei 11 ani de la inaugurarea şantierului, absenţa lucrărilor a fost caracteristica principală a  iluzoriului proiect Autostrada Transilvania.  Odată cu darea în lucru a tronsonului care leagă şi face celebre localităţile Gilău şi Nădăşel, proiectul se redefineşte pe calea sensului propriu al termenilor. Nu peste multă vreme, când lucrările se vor fi încheiat, autostrada denumită profetic Transilvania o va lua literalmente prin pădure.

Pe cei 8, 7 kilometri ai tronsonului care le va da posibilitatea locuitorilor din cele două aşezări rurale să se cunoască mai bine se lucrează intens. S-au dislocat dealuri, altele au fost ridicate, apare ca o lucrare impresionantă care a antrenat un volum de excavaţii zilnice de cinci ori mai mare decât în perioada Bechtel. Problema e că, acum când şi-a făcut apariţia pe şantierul autostrăzii, efortul depus e în zadar.

La kilometrul cinci, autostrada care va fi în curând finalizată dă peste o pădure şi, deoarece nu există avize de la Ministerul Mediului, se opreşte acolo. După un segment de un kilometru în care se transformă în potecă, autostrada îşi revine şi îşi continuă înaintarea pe patru benzi până la Nădăşelu, un sat încântător populat de 300 de locuitori. E bine de ştiut că nu doar traversarea pădurii va crea dificultăţi şoferilor care se vor aventura pe autostradă. Ca să ajungă pe traseul acesteia, ei vor trebui să-şi echipeze autoturismele cu elemente flotante, pentru că vor avea de trecut Someşul prin albie. Podul peste Someş care ar trebui să lege tronsonul de autostradă aflat spre finalizare cu cel deja circulabil nu a fost nici măcar licitat.

Ridicolul tronsonului Gilău-Nădăşel, care debutează în albia unui râu şi este apoi întretăiat de o pădure, iliustrează incapacitatea cronică a statului român în materie de construcţie de autostrăzi. În 25 de ani,   costuri imense, s-au construit câteva sute de kilometri. Iar cel puţin în ce priveşte Clujul, 2016 nu va aduce îmbunătăţiri. Nici un kilometru de autostradă nu va fi dat în folosinţă, cu toate că mai multe segmente au termen de finalizare anul viitor.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Curse auto – cai putere – șmecheri – motoare ambalate la maxim în fiecare noapte. Acesta e Clujul? – se întreabă cetățeniI. În ultimele luni, am primit la redacţie mai multe sesizări cu privire la faptul că b-dul 21 Decembrie, respectiv calea Dorobanţilor din Cluj Napoca au devenit, pe timp de noapte, piste pentru curse auto ale unor tineri care vor să demonstreze puterea bolizilor. (Adrian Pop)

POLITIC. Vasile Dâncu: Cioloş mi-a propus să fiu vicepremier. Vasile Dâncu susţine că propunerea de a fi vicepremier a primit-o de la Dacian Cioloş, pe care îl cunoaşte foarte bine şi pe care nu a putut să îl refuze, spunând că după ce Victor Ponta a demisionat se aştepta să fie sunat ca să i se propună să fie prim-ministru şi s-a rugat să nu fie sunat.

DOSAR. De treci codrii de aramă, circuli pe autostradă. 

• Autostrada care începe în albia Someşului şi este întretăiată de un kilometru de pădure.  Anul trecut, în aprilie, premierul candidat la preşedinţie; Victor Ponta, anunța redeschiderea șantierului pe tronsonul de 8.7 km, Gilău-Nădășel. În 2015, tronsonul în cauză este finalizat în proporție de peste 70%, însă sunt șanse mari ca în aprilie 2016, când ar trebui recepționat, să nu poată urca nicio mașina pe asfaltul proaspăt turnat. Deși există porțiuni de pe care doar stratul de uzură lipsește, tronsonul Gilău Nădășel are trei mari probleme: Someșul, o pădure și un nod rutier. (Radu Hângănuț)
• Economistul Emil Culda: Cel mai grav lucru e că s-au cheltuit sume imense pe autostrăzi, fără să le avem

Rep: Domnule Emil Culda, cum vedeţi problema autostrăzilor în România, de ce nu le avem?

Emil Culda: Chestiunea autostrăzilor în România este una dintre cele mai mult discutate , cu cele mai de neacceptat efecte în economia românească şi în general în viaţa noastră cotidiană, întrucât de peste 25 de ani nu reuşim să finalizăm o autostradă de la cap la coadă sau care să lege zonele importante ale ţării. (Marius Avram)

CULTURĂ.

• Alexandru Istudor, din Marea Britanie, la Cluj:Despre rolul artei în fenomenul global al terorismului. Cât de departe ar trebui să mergem pentru a putea preveni atacuri teroriste similare celor din Paris, de acum o săptămână, sau de la World Trade Centre din 2001, la ce libertăţi suntem dispuşi să renunţăm după astfel de tragedii, cum reacţionăm ca oameni în situaţii de criză, sunt doar câteva dintre întrebările la care a încercat să răspundă spectacolul „Panopticon sau Scurta istorie a tehnicilor de interogare coercitive (a se citi tortura)” prezentat duminică, 22 noiembrie, la Reactor de creație și experiment. (Cristina Beligăr)
• „Amerika”, prima adaptare a unei opere de Kafka pe scena Teatrului Maghiar de Stat Cluj. Teatrul Maghiar de Stat Cluj pregătește punerea în scenă a spectacolului „Amerika”, după romanul cu același nume al scriitorului de limbă germană Franz Kafka, acesta fiind primul spectacol adaptat la Cluj, pe scena Teatrului Maghiar, care are la bază una dintre cărțile celebrului scriitor. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Oameni rari și poveștile lor. Lumea oamenilor cu boli rare e mică. La nivel european dacă ar fi să adunăm toți pacienții care suferă de o boală gravă, de abia am reuși să populăm o țară de mărime medie. Țara însă, ar fi împărțită în mii de județe, fiecare cu autonomie proprie. Iar în județe, orașele s-ar înmulți continuu, astfel încât ar ajunge în scurt timp să nu mai semene deloc între ele deși au fost avut același „ctitor”. Această schimbare continuă le dă de cap atât locuitorilor, cât și vizitatorilor orașelor. Iar luptele crâncene ce se dau aici, sunt de multe ori pe viață și pe moarte. (Maria Man)

TINERII CLUJULUI. Alex Boguș: Schimbarea trebuie să pornească de la fiecare dintre noi. S-a născut în Tecuci, județul Galați și a venit la Cluj pentru a urma Facultatea de Istorie și Filozofie. Înainte să cunoască acest oraș și să își dorească să se stabilească aici, Alex era atras de Cluj doar ca idee, preferându-l în locul altor centre universitare precum Iași sau București. A intrat la două facultăți, la una dintre ele doar din dorința mamei lui, dar după doi ani a abandonat-o pentru că îi displăcea total. „Oricum nu îmi oferea nimic în termeni de diplomă pentru că real vorbind puteam să fac același lucru și cu liceul”, precizează Alex Boguș cu referire la Facultatea de Business. Astfel, s-a limitat să își îndrepte toată energia spre Facultatea de Istorie și Filozofie. (Cristina Beligăr)

EDUCAȚIE. Revoluția franceză bate la ușile educației românești. În vara anului 2013, în arondismentul 17 din Paris, avea loc prima „Piscină” a Școlii 42 pentru ca în luna noiembrie a aceluiași an, primii studenți francezi să intre într-un program care, prin metodele sale, se vrea a fi o soluție pentru impasul în care educația clasică se află astăzi. Doi ani mai târziu, în Cluj-Napoca, s-a inaugurat cel de-al doilea „an școlar” al Academy+Plus, un program inspirat și susținut de către Școala 42, prin intermediul căruia elevi de liceu, studenți dar și persoane care sunt interesate de o intrare în forță în lumea IT-ului vin să cunoască tainele celui mai în vogă domeniul al economiei. (Radu Hângănuț)

LOCAL. Elena Crișan: „Vreau să organizez un târg de bijuterii contemporane cu piese lucrate în argint, aur, cu pietre prețioase”. Elena Crișan a absolvit Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, secția sculptură. În timp, pasiunea pentru frumos a prins viață prin propiul brand. În prezent tânăra deține un magazin online, dar și un atelier cochet în orașul Dillenburg din Germania, unde locuiește în prezent. Bijutier cu acte în regulă, aceasta a creat numeroase colecții, iar în timpul ultimei sale vizite în România, în cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania, a lansat o colecție inedită de semne de carte, realizate din metale și pietre prețioase. Își dorește ca la următoarea întoarcere în țară să pună bazele unui târg care să pomoveze arta contemporană. Până atunci, însă, haideți să aflăm povestea bijuteriilor unicat ce ies din mâinile clujencei, dar și a semnelor de carte. (Maria Man)

RELIGIE. Sfântul Andrei – sfântul românilor. Este un sfânt pe care îl pomenesc și-l sărbătoresc ortodocșii, romano-catolicii, lutheranii și anglicanii deopotrivă. În toate aceste calendare, sărbătoarea lui este pe 30 noiembrie. Ortodocșii îl mai pomenesc la 20 iunie, la aducerea moaștelor, iar în Scoția romano-catolicii îl sărbătoresc în 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale lui. (Elena Gădălean)

DOCUMENTAR. Sfântul Andrei – sfântul românilor. Este un sfânt pe care îl pomenesc și-l sărbătoresc ortodocșii, romano-catolicii, lutheranii și anglicanii deopotrivă. În toate aceste calendare, sărbătoarea lui este pe 30 noiembrie. Ortodocșii îl mai pomenesc la 20 iunie, la aducerea moaștelor, iar în Scoția romano-catolicii îl sărbătoresc în 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale lui. (Mădălina Kadar)

SPORT. Deac și aventura Kazahă. Au trecut vremurile în care fotbaliștii români erau curtați de cele mai importante echipe din Anglia, Spania, Italia, sau Germania. Cu foarte mici excepții, în zilele noastre jucătorii care se ridică puțin pente media, altfel extrem de scăzută a Ligii 1, pleacă în campionate exotice, precum China, Zona Golfului, sau Kazahstan.Este evident că o astfel de mutare este agreată de jucători doar din punct de vedere financiar, pentru că pe plan sportiv, un astfek de transfer îți blochează aproape iremedial porțile către echipa națională. (Patrice Podină)