Nu ratați noul număr Transilvania Reporter „Noul Florești se înalță lângă centrul Clujului”

Intrările şi ieşirile de pe latura vestică a Clujului sunt cvasi blocate dimineaţa şi seara de câţiva ani. Recent, un impas asemănător se conturează în nordul oraşului. La vest, situaţia este consecinţa dezvoltării iraţionale a comunei Floreşti, celebrul cartier dormitor al Clujului cu iz de ghetou. Pentru ce se întâmplă în nord, vinovăţia e în schimb a clujenilor înşişi. Modelul Floreşti de aglomerare urbană de tip junglă este replicat în prezent în cartierul Bună Ziua. Locuitorii cartierului sunt, pe hartă, la doi paşi de centrul Clujului. Dar pentru ei centrul e mai uşor de văzut decât de atins. Pricina este aglomerarea de maşini pe o infrastuctură stradală debilă care duce la  gâtuirea traficului.

Cel de al doilea boom imobiliar din Cluj păstrează caracteristicile primului: lăcomia dezvoltatorilor imobiliari nu recunoaşte norme de urbanism şi nu respectă autorizaţiile, iar inspectorii primăriei acţionează timid când e să impună reglementările legale. Consecinţele în privinţa disconfortului locuirii sunt tot mai accentuate pentru că aglomerarea recentă se adaugă înghesuielii din anii primului val imobiliar. Primăria e elaborat  un nou Plan Urbanistic General care se speră că va pune un pic de ordine. Dar reprezentanţii ei admit că sunt neputincioşi să stăpânească haosul;  multe dintre blocuri sunt ridicate cu autorizaţii date pe vechiul PUG care nu pot fi revocate. Mai mult, dezvoltatorii ignoră (sunt şi lăsaţi să o facă) prevederile din autorizaţii prin care se angajau să construiască şcoli, grădiniţe, locuri de parcare, spaţii verzi şi de joacă pentru copii. Ca atare, cu o infrastructură care nu face faţă, cartierul Bună Ziua se sufocă în betoane şi poluare, o copie clujeană după originalul brevetat de comuna Floreşti. Mai mult, infecţia se răspândeşte în cel mai select cartier de case din oraş, acolo unde, prin noul PUG, vor putea fi ridicate de acum blocuri.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Proiectul de ţară văzut de la Cluj. E important să avem o strategie care să ne scoată din marasm, din dezorientare, din neîncredere. În 20 septembrie a fost anunţată constituirea unei echipe care va lucra la realizarea unui proiect de ţară. Absenţa lui a fost invocată de mai multe ori în spaţiul public românesc. În perioada în care se lucra pentru aderarea României la UE şi NATO, autorităţile au considerat că aceste obiective constituie proiectul de viitor al ţării. (Ruxandra Hurezean)

POLITICĂ. USR vrea trei parlamentari la alegerile din toamnă. Uniunea Salvaţi România (USR) și-a lansat în mod oficial, marţi, 27 septembrie, organizaţia clujeană, care este condusă Elek Levente, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Urbanistică a Clujului. Acesta a declarat că la Cluj, USR îşi propune să obţină două mandate de deputaţi şi unul de senator. (Maria Man)

DOSAR. Haos replicat

  • Bună Ziua, noul Florești?Piața imobiliară din Cluj-Napoca este în plină accesiune. Criza financiară a trecut, iar investitorii par să prefere tot mai mult sectorul imobiliar. Este de la sine înțeles, mai ales că prețurile apartamentelor au explodat în ultima perioadă, depășind chiar Bucureștiul. Dar, cu toate acestea, Clujul este din ce în ce mai aglomerat și e tot mai greu să găsești o bucată liberă de pământ. Constructorii se reorientează și astfel apar noi mini-cartiere, în cadrul cartierelor deja existente sau cartiere de sine stătătoare. Dacă până nu demult, Floreștiul era, „raiul noilor construcții”, acum, boom-ul imobiliar cucerește cartierul Bună Ziua. (Maria Man)
  • Viceprimarul Dan Tarcea: Prin noul PUG putem îmbunătăţi lucrurile şi eu zic că se şi vede

Reporter: Ca şi viceprimar dar şi membru al Comisiei pentru urbanism, amenajarea teritoriului și protecția mediului cum apreciaţi că se construieşte în zonele aflate în plină dezvoltare imobiliară?

Dan Tarcea: Noi ca primărie am respectat legea urbanistică, acum avem un nou PUG, din iulie 2016 nu se mai acceptă construcţii după regulile vechi, ci avem noile reguli care cred că aduc un progres. Avem o reglementare unitară, chiar dacă ea îi nemulţumeşte pe unii. De exemplu, mulţi constructori se plâng că li se cere să facă Plan Urbanistic Zonal pentru tot UTR-ul, în care să prevadă ei pentru zeci sau sute de parcele cum vor fi căile de acces sau spaţiile pentru alte funcţiuni decât de locuit şi ne reproşează că de ce nu le eliberăm autorizaţie doar pentru parcela lor. (Claudia Romitan)

SĂNĂTATE. Comunitățile rome, fără apărare în lupta cu rujeolă. Comunitățile rome din zona Clujului au fost cele mai afectate de epidemia de rujeolă de la începutul acestui an. Zeci de cazuri, atât la copii, cât și la adulți, au fost raportate de către Direcțiile de Sănătate Publică din Cluj și Bistrița Năsăud, majoritatea având în prim-plan copii și adulți din comunități rome din comunele Mănășturel sau Petru Rareș. Partea bună este că nu au existat cazuri grave, dar partea mai puțin bună este că o nouă epidemie poată să apară oricând în această zonă, din motive simple: oamenii nu sunt educați astfel încât să înțeleagă importanța vaccinului la copii, nivelul de trai al celor care se îmbolnăvesc este deseori foarte scăzut, iar medicii din mediul rural, așa puțini cum sunt, nu pot obliga pacienții să vină la vaccin sau, măcar, să se înscrie la un medic de familie. (Radu Hângănuț, Maria Man, Ruxandra Hurezean)

CULTURĂ. Începe Festivalul Internațional de Carte Transilvania. Festivalul Internațional de Carte Transilvania va debuta marți, 4 octombrie, cu Marșul Lecturii și va continua cu deschiderea oficială în Piața Unirii începând cu ora 13.00. Pe parcursul celor cinci zile de festival vor avea loc întâlniri cu scriitori, lansări de carte, concerte și alte surprize pregătite de organizatori. Clujul are un plan B. Proiectele Capitalei Culturale merg mai departe. Proiectul cu care Clujul a candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 va merge mai departe, cu susținerea autorităților locale și județene. Într-un comunicat de presă transmis de asociația care s-a ocupat de candidatură se arată că programele cuprinse în proiectul-cadru vor fi implementate cu începere din 2017, urmând să fie finalizate în 2020. (Bogdan Stanciu)

REPORTAJ. Din Cluj, în Siberia, pe cel mai lung drum de fier din lume. O călătorie pe cea mai lungă și mai faimoasă cale ferată din lume este pe lista celor mai mulți dintre noi cu lucrurile pe care ne-am dori să le realizăm măcar o dată în viață, dar poate din prea multă teamă de necunoscut sau, de ce nu, din prea multă comoditate, rămâne doar un vis neîmplinit. În luna septembrie a acestui an călătoria pe cel mai lung drum de fier din lumea a devenit însă realitate pentru clujeanca Laura Panait, antropolog și manager cultural, care a renunțat la confortul călătoriei cu avionul până în orașul rus Krasnoyarsk pentru a parcurge cu trenul peste 4000 de kilometri din cei 9.289 ai distanței totale pe care o măsoară calea ferată trans-siberiană. A călătorit aproape 70 de ore și a văzut ce înseamnă cu adevărat experiența trans-siberianului, dincolo de legendele care se scriu și se spun despre acest traseu. (Cristina Beligăr)

CĂLĂTORII. Valea Viilor – cetatea din podul bisericii. Biserica fortificată săsească din Valea Viilor este mai puţin cunoscută decât cele de la Viscri, Biertan sau Prejmer, deşi este foarte uşor accesibilă şi cel puţin la fel de impunătoare. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. „Diferenţele ireconciliabile” care ucid dragostea vedetelor. Încă o dovadă că, la Hollywood, iubirea adevărată există doar pe ecran: unul dintre cele mai frumoase şi mai iubite cupluri, botezat de presă ”Brangelina”, se destramă. În ciuda ”chimiei” dintre ei şi a faptului că au construit împreună o familie extraordinară, timp de 12 ani, Angelina Jolie şi Brad Pitt se despart. Chiar şi între cei doi, care păreau perfecţi unul pentru celălalt, s-au ivit celebrele „diferenţe ireconciliabile”, cauza ce desparte mai toate cuplurile de vedete. Nu sunt nici primii, nici ultimii care distrug imaginea cuplului perfect, totuşi. La Hollywood pare că se trăieşte mai intens, iar de multe ori, viaţa vedetelor este mult mai interesantă decât filmele în care joacă acestea. (Mădălina Kadar)

SPORT. Florina, cea mai fidelă fată. Lumea sportului este colorată cu poveşti care se scriu singure. Sunt performeri a căror viaţă se leagă exclusiv de un club, de o echipă. Dacă la toate acestea adăugăm faptul că Florina Chintoan, căci despre ea este vorba, a evoluat doar pentru „U”, avem în faţa ochilor un om care merită respectul unei comunităţi. Pe la sfârşitul anilor ’90 Roza, aşa cum o alintă suporterii şi colegele de echipă, a făcut cunoştinţă cu handbalul, disciplină care a adus atâta glorie sportului românesc. Nu împlinise încă vârsta majoratului când a debutat la prima echipă a Universităţii. De atunci au trecut 13 ani. Tentanţii au fost multe, oferte aşişderea, dar Roza a rămas fidelă clubului la care a exersat primele aruncări la poartă. A refuzat, printre altele, pe Oltchim Râmnicu Vâlcea şi HCM Baia Mare, două dintre cele mai galonate echipe feminine de handbal din România, dar nu regretă nicio secundă că a rămas la „U”, oricât de grei au fost ultimii ani. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu