Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Noua cooperativizare”

La doar câţiva kilometri de satul clujean Luna de Jos, unde lua fiinţă în iulie 1949 prima cooperativă agricolă din ţară, „Tractorul Roşu”, funcţionează de cinci ani o cooperativă nouă. „Tractorul Roşu” copia modelul colhozurilor sovietice, Cooperativa Agricolă „Someş-Arieş” este o asociaţie liberă constituită din  producători, în principal de lapte, după model occidental. Şi, spre deosebire de ţăranii colectivizaţi din Luna de Jos care au ajuns să flămânzească, fermierii cooperativizaţi cu sediul în Apahida trag nădejde că vor prospera. Constrânşi să lupte cu lăcomia procesatorilor şi cu indiferenţa vinovată a marilor magazine, fermierii au fabricat o armă nouă: o platformă online de vânzare a produselor agricole.

Cei şapte fermieri care au înfiinţat Cooperativa „Someş Arieş” au fost oameni înaintea timpului lor. Cei de la Camera de Comerţ au întârziat cu lunile actele pentru că nu ştiau de unde să o apuce. Primele credite le-au luat de la bănci italiene, deoarece băncile româneşti habar nu aveau să lucreze cu fermieri cooperativizaţi. „Someş-Arieş” a depăşit dificultăţile începutului şi s-a lărgit continuu. Astăzi în cooperativă sunt înscrise 70 de ferme. Reuşind să pună pe picioare un intrument de vânzare online, fermierii ardeleni o iau înainte chiar şi unei mari firme de IT din Cluj care a demarat fără succes un proiect asemănător.

Fără să şi-o propună, noua formă asociativă pune în practică teoreticul proiect egalitar socialist. Fiecare producător din cooperativă are aceleaşi drepturi şi obligaţii indiferent de mărimea fermei sale. Toţi plătesc aceeaşi cotizaţie şi beneficiază de aceleaşi avantaje conferite de puterea de negociere a cooperativei în relaţiile cu procesatorii şi cu furnizorii. Primirea de noi membri se face cu vot unanim. În noua ordine cooperatistă din capitalism, pentru întâia oară toţi colectiviştii sunt dornici de muncă şi egali. Problema lor sunt colectiviştii de modă veche preocupaţi în continuare de nemuncă şi corporatiştii multinaţionali care falsifică produsele.

ACTUALITATE. Interviu cu Octavian Buzoianu, candidat indepedent la Primăria Cluj: „Avem multe de făcut ca să avem un oraş aşa cum ni-l dorim”

-După 14 ani, aţi decis să reveniţi în administraţia oraşului. De data aceasta aţi intrat în cursă pentru postul de primar al Clujului. De ce să vă voteze clujenii? Care sunt proiectele dumneavoastră pentru Cluj Napoca?

-Sunt soluția viabilă, diferită de cea a partidelor politice. Reprezint, cred, dorinţa cetăţenilor pentru o altfel de abordare în administraţie. Consider că am o experiență profesională și de viață care mă recomandă, tot ce am realizat până acum dovedește că am viziune şi determinarea de a schimba.

DOSAR: „Arc peste timp”

  • Reînvie CAP-ul? Avantajele cooperativelor moderne. Dacă în perioada comunistă să lucrezi în cadrul cooperativei era ceva normal, acum rar mai auzim de această formă de asociere. Noțiunea a fost plasată în trecut și de către instituțiile statului care nu știu cum să reacționeze când au de-a face cu o cooperativă contemporană. Termenul, dar și forma de organizare au fost readuse în prezent de către șapte fermieri din Transilvania care au înființat acum cinci ani Cooperativa Agricolă Someș-Arieș. (Maria Man)
  • Ioan Opriță, fermier: „Să lucrezi cu animale și cu pământ este un lucru nobil”. În această primăvară s-au împlinit cinci ani de la înființarea cooperativei agricole Someș-Arieș, partener pentru 70 de fermieri din județ care își desfășoară activitatea în domeniul agricol și al creșterii animalelor. Fermele sunt de la capacitate mică, medie, până la ferme mari care au până la 800 de hectare exploatație vegetală și 300-400 capetele de animale. Cooperativa a început cu un număr de șapte membri, după care s-a extins, pe măsură ce oamenii au început să devină receptivi și să înțeleagă avantajele de a face parte dintr-o cooperativă. „Fără o formă asociativă în vremurile care au fost și care urmează, e foarte greu să răzbați”, aflăm de la Ioan Opriță, fermier din satul Gădălin și fondator al cooperativei Someș-Arieș. (Cristina Beligăr)
  • Ciugud, „orașul smart” de la țară. Comuna Ciugud din județul Alba, situată la aproximativ 10 kilometri de centrul orașului Alba Iulia, este printre puținele exemple de bună practică din România în ceea ce privește implementarea soluțiilor digitale în administrație. Populația a crescut vizibil în ultimii ani, comuna este dotată cu zeci de kilometri de rețele de apă, internetul este gratuit în mai multe zone publice din cele șase sate ale comunei, în toată comuna sunt amenajate piste de biciclete, iar iluminatul public este obținut cu ajutorul unei micro centrale eoliene şi cu panouri solare. În 2013, încrederea în administrația publică din Ciugud a depășit încrederea în Biserică și asta nu pentru că oamenii nu sunt credincioși, mărturisește actualul primar Gheorghe Damian, ci pentru că administrația le-a demonstrat că se pot produce rezultate cu impact, în timp relativ scurt. (Cristina Beligăr)
  • Noi produse româneşti recunoscute în UE şi programele de promovare. Recent, Ministerul Agriculturii a stabilit un calendar de acţiuni la nivelul ţării pentru înregistrarea şi recunoaşterea produselor alimentare autohtone la nivel european, următoarele pe listă, după Telemeaua de Ibăneşti, fiind novacul afumat din Ţara Bârsei, caşcavalul de Săveni şi cârnaţii de Pleşcoi. Potrivit unei informări prezentate în Guvern de către ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, este în curs de analiză, la Comisia Europeană, documentaţia pentru înregistrare conform sistemelor de calitate europene a produsului ”Novac afumat din Ţara Bârsei” – IGP. (Ruxandra Hurezean)
  • Producătorii autohtoni trebuie să ofere calitate pentru a rezista pe piaţă. Pentru a rezista pe o piaţă cu o concurenţă foarte puternică fermierii români trebuie să găsească formula optimă pentru ei. Specialiştii consideră că cel mai indicat e să se asocieze într-o formă sau alta. Un mod de a-i ajuta pe producătorii autohtoni din domeniul agricol este şi Clusterul AgroTransilvania, constituit în 2015. Directorul general al acestui cluster, Felix Arion consideră că există un interes în creşetere a consumatorilor pentru produsele româneşti din anumite regiuni, dar că fermierilor autohtoni le este foarte dificil să facă faţă concurenţei super şi hipermarketurilor.  (Claudia Romitan)
  • Bate vântul la tarabele din piața online a Clujului. Când vine vorba despre agricultura, una dintre multele asocieri ce par imposibile este legarea acestui domeniu cu tehnologia online. Chiar dacă există ferme care au accesat fonduri europene și s-au dezvoltat în afaceri de top, marea majoritate a agriculturii românești se zbate să treacă de stadiul în care principalii ei actori, agricultorii de rând, descoperă tainele utilizării smartphone-ului și a comerțului online de produse agricole. Așa a luat naștere, în cadrul proiectului Brained City, site-ul Târgul Agro, o platformă online pe care, cel puțin teoretic, producătorii ar trebui să vină să își prezinte marfa, utilizatorii să comande, iar transportul să fie asigurat de către dezvoltatorii serviciului. În realitate însă… (Radu Hângănuț)

CULTURĂ. Jazz in the Park, ediția Bogata: „Mare lucru s-a întâmplat cu noi astăzi!”Terenul de sport din Bogata, comuna mureșeană devenită celebră în doar două săptămâni în urma unei erori de check-in a rapperului american Snoop Dogg, a devenit duminica trecută aproape neîncăpător. Sute de turiști, unii care nu au mai fost niciodată în această zonă, alții care au revenit cu această ocazie, dar și localnici pentru care ziua de duminică s-ar fi limitat poate la o șezătoare în fața casei sau la o partidă de table, și-au așezat păturile pe iarba terenului din fața Căminului Cultural și s-au relaxat o zi întreagă la o altfel de ediție Jazz in the Park. (Cristina Beligăr)

IT. O companie americană ce oferă soluții enterprise de comunicații în cloud a deschis, la Cluj, primul centru operațional din Europa de Est. Primul centru operațional din Europa de Est al companiei americane 8X8  s-a deschis recent, la Cluj-Napoca, în clădirea The Office. Compania 8×8 este un furnizor de soluții enterprise de comunicații în cloud, oferind suport pentru mai mult de 40.000 de afaceri din peste 100 de companii la nivel global. Echipa din Cluj-Napoca reprezintă o completare importantă a ramurii de cercetare și inovație din Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. Momentan echipa clujeană are 45 de angajați, urmând ca până la finalul anului să ajungă la peste 100. (Maria Man)

REPORTAJ. Apel pentru curajoși: A început sezonul de rafting. „Încearcă și tu o experiență unică. O ieșire în natură și o tură de rafting sau caiac pot face minuni pentru cunoașterea mai bună, socializarea și revitalizarea optimismului oricui”. La această invitație au răspuns weekendul trecut mai mulți clujeni care și-au dat întâlnire în satul Vidolm,  județul Alba, la 30 de kilometri de Turda, pentru a petrece împreună mai bine de două ore pe apa râului Arieș într-o tură de rafting care se anunța încă din prezentare extrem de spectaculoasă. (Cristina Beligăr)

EROII TIMPULUI NOSTRU. Erou fără frontiere: Doctorand la Cluj, constructor de școli în Liberia. În urmă cu doi ani, Transilvania Reporter prezenta povestea dureroasă a unui tânăr născut în Liberia pe care viața îl adusese în Cluj, la studii, după experiența a două războaie civile, unul în țara natală, iar altul în Sierra Leone, ca refugiat. (Cristina Beligăr)

TINERE TALENTE. Artiștii stradali „iau atitudine”: 24 de perforamance-uri într-o singură zi, la Jazz in the Street. După o ediție Jazz in the Park organizată ad-hoc la Bogata în urmă cu doar câteva zile, care a depășit orice așteptare în ceea ce privește numărul participanților, seria evenimentelor reunite sub umbrela aceluiași festival continuă în aprilie. De data aceasta, organizatorii pregătesc o zi dedicată descoperirii tinerelor talente – muzicieni, performeri și animatori, chiar pe străzile orașului. În 23 aprilie, 24 de tineri artiști deja selectați vor fi prezentați publicului larg într-un eveniment dedicat și neconvențional ce va avea loc pe străzile din centrul orașului, în cartiere și în parcuri. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Clujul, singurul oraș din țară unde designerii florali pot învăța meserie. La Cluj-Napoca funcționează de patru ani, prima școală internațională de design floral din România. Povestea școlii este interesantă, dar povestea celei care a înființat-o este de departe, mult mai interesantă. În urmă cu zece ani, Andreea Stör, studentă în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, la secția Horticultură- Peisagistică a participat la un workshop de design floral în Germania, workshop care avea să îi schimbe percepția asupra florilor și viața, în general. Întâlnirea cu maestrul Gregor Lersch i-a oferit o altă perspectivă asupra vieții. A fost suficient un moment pentru ca talentul maestrului în arta frumosului să o cucerească. Fermecată de lumea florilor și de creațiile maestrului, Andreeea a decis pe loc ce dorește să devină. Acum, după ani de muncă în domeniu, ea este cea care schimbă destine. (Maria Man)

CĂLĂTORII. Tură de primăvară (2): Sibiu – Alba Iulia – Cluj. Precedentul roadtrip de primăvară propus se încheia la Sibiu, după o călătorie prin centrul Pământului Regesc, cum se numea teritoriul ocupat odinioară de sași, și apoi prin Țara Făgărașului. A doua propunere de roadtrip de primăvară vine ca o continuare a primeia și unește câteva dintre principalele atracții din vestul Transilvaniei. Sunt aproximativ trei ore de condus și o mulțime de obiective de vizitat. Așa că pregătiți-vă o zi plină, sau chiar două, pentru această excursie. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Pablo Picasso: omul şi artistul, arta şi muzele. Pablo Picasso este un nume de legendă, înainte de toate. Un artist complet, excentric, genial, cu o viaţă lungă şi plină – din toate punctele de vedere. La moartea sa, pe 8 aprilie 1973, Picasso a lăsat în urmă circa 25.000 de lucrări originale şi multe poveşti. Încă din timpul vieţii a devenit o legendă, fiind cel mai celebru artist al secolului 20. (Mădălina Kadar)

SPORT. Mesi” Alpar, căutător de talente. Fostul fundaş dreapta al marii echipe a Universităţii Cluj din anii ’80 – ’90, este „căutător de talente”, angajat de Federaţia Română de Fotbal (FRF). Fost campion cu Dinamo, Meszaros este unul dinre puţinii antrenori români cu şcoală în Germania.  A absolvit cursurile celebrei şcoli de antrenori din Koln și a debutat în Liga 1 la echipa lui de suflet ”U” Cluj în 2008. De atunci destinul i-a hărăzit doar echipe mici, în momentul de față fiind sub contract cu Unirea Dej, în liga a III-a. Totuși, se poate lăuda că din toamna anului 2014 este și scouter regional, urmărind activitatea tinerilor fotbaliști din Cluj și Bistrița. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu