Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „#METOO ardelenesc. Lecția de înjosire sexuală”

Oricine se îndoieşte că hărţuirea sexuală este o problemă reală în România, nu trebuie decât urmărească dimensiunea campaniei #metoo, un hashtag folosit de femeile care povestesc cum au fost hărţuite sau abuzate. La întrebarea privind vârsta de iniţiere a bărbatului în meşteşugul înjosirii femeii răspunsul este: de la vârsta şcolii, şi vine din partea elevilor unui colegiu tehnic din Cluj care au triat candidatele la trofeul de Miss Boboc în funcţie de măiestria cu care mimau sexul oral decojind bananele ţinute de colegii lor între picioare.

Proba semierotică a mânuirii bananei, de la care nicio elevă aspirantă la Miss nu s-a sustras, ne aduce aminte că doar fiinţele umane şi rudelele lor animale cele mai apropiate, cimpanzeii bonobo, folosesc sexul de plăcere. „Animalele de cuplu monogame sunt aproape mereu hiposexuale, făcând sex aşa cum recomandă Vaticanul: rar, în tăcere şi numai în scopuri reproductive”, scrie Christopher Ryan în bestsellerul „Sexul, o istorie timpurie”. Hipersexualitatea creaturilor umane, câteva milenii de patriarhat, şi câteva mii de ani în care femeile au fost din punct de vedere legal proprietatea bărbaţilor, constituie fundamentele genetice ale comportamentului sexual agresiv al masculului uman. În calea brutalităţii masculine stau două secole de „feminism”, în fapt o construcţie social-culturală cu o răspândire limitată la naţiunile occidentale, care vrea să impună ideea că viaţa femeii este la fel de importantă cu a bărbatului.

Episodul trist al umilirii „cool” a elevelor de la colegiul de comunicaţii din Cluj survine în momentul când se vorbeşte cel mai mult despre necesitatea normalizării relaţiei dintre femei şi bărbaţi într-o societate care acceptă prea uşor abuzurile celor puternici asupra celor slabi. Năucitor este că el apare într-un cadru asociat şcolii, tocmai locul care ar trebui să corecteze modelul cultural transmis în multe medii sociale cum că „femeia are poale lungi şi minte scurtă” derivate din „coasta ei de drac”. Şi mai este o instituţie care pare incapabilă să protejeze drepturile celor abuzaţi. Poliţia din Cluj refuză să pună la dispoziţie cifrele care arată incidenţa cazurilor de abuz finalizate sau aflate în cercetare. Poate fi consecinţa frustrării poliţiştilor pentru că e dificil de probat astfel de infracţiuni. Poate fi şi cantonarea în retrograda mentalitate macho. Caz recent, o tânără care a reclamat că este hărţuită noaptea cu telefoane vulgare a fost întâmpinată în sediul de poliţie cu o întrebare de o vulgaritate instituţională: Da tu, fată, ce poze ţi-ai postat pe Facebook?

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Show erotic la Balul Bobocilor. Colegiul Tehnic de Comunicaţii ”Augustin Maior” Cluj-Napoca a declanşat, miercuri, o anchetă după ce pe o reţea de socializare au fost postate fotografii de la Balul Bobocilor desfăşurat într-un club din oraş, elevii fiind suprinşi mimând sexul oral, transmite corespondentul Mediafax. Directorul Colegiului Tehnic de Comunicaţii ”Augustin Maior” Cluj-Napoca, Doina Angela Roşca, a declarat că manifestarea respectivă nu a fost organizată de şcoală, iar la aceasta nu a fost prezent niciun cadru didactic.

Cristina Varo, terapeut: „O femeie trebuie să aibă stimă de sine pentru a ști până unde poate să facă compromisuri”. „Cu cât te cunoști mai bine, cu atât vei ști până unde se întind granițele tale de compromis”, acesta este recomandarea pe care terapeutul Cristina Varo o face femeilor care se confruntă cu lipsa respectului de sine într-o societate care, în continuare, în anumite medii, plasează femeia într-o poziție de supunere. (Cristina Beligăr)

DOSAR. #METOO ardelenesc

  • #Me too. De la problemele semnalate, la mișto-urile din mediul online. Campania #Me too, devenită virală peste noapte și în România, are la bază celebrul scandal sexual de la Hollywood, în care un număr de cel puțin 30 de actrițe îl acuză pe Harvey Weinstein de hărțuire și alte trei vedete, de viol. Se pare că producătorul și-a folosit puterea pentru a obține favoruri sexuale de la cele mai frumoase și mai admirate femei din lume. Dacă aceste lucruri se întâmplă și „la casele mari”, atunci se întâmplă oare la „casele mici”? Nu e nevoie să întrebăm prea mult: ne spune internetul. Femeile, dar și bărbații povestesc de mai bine de o săptămână sub hashtag-ul #Me too întâmplări similare prin care au trecut sau au asistat, fie că vorbim despre hărțuirea stradală, cea de la locul de muncă, dar nu numai. Și în interiorul familiei au loc o mulțime de lucruri odioase, pe care femeile, mai ales au ales să le povestească acum, încurajate de campania și frenezia creată din jurul acesteia care a cuprins o lume întreagă. Cu toate că poveștile sunt de multe ori cutremurătoare, există și reversul medaliei. Campania a început să fie luată la mișto, iar pe unele wall-uri ajung mai rapid glumele și nu poveștile de viață.
  • Petru Iluţ: Până unde este vorba de insistenţă în a cuceri şi de unde începe hărţuirea sexuală? Psihosociologul Petru Iluţ spune că agresiunea asupra femeilor, mai ales sexuală, este de neacceptat în ziua de azi, cu toate că încă se întâmplă des şi de cele mai multe ori agresiunea fiind acoperită de tăcere. (Marius Avram)
  • Față în față cu agresorul. Tehnici de autoapărare. Când suntem în situația de a fi puși față în față cu un posibil agresor, nu ne putem permite să facem prea multe strategii, mai ales că orice clipă de neatenție poate fi chiar fatală, motiv pentru care este bine să avem lecția învățată din timp, chiar din copilărie, dacă avem posibilitatea. Dacă nu, e bine ca măcar de câteva ori pe an să trecem pe la sală pentru a ne reîmprospăta memoria. (Maria Man)
  • Ioana Stăniloiu: “Avem probleme de educație care pornesc chiar din școală”. Cu aproape fiecare ocazie cu care a abordat în social media o problemă legată de feminism, misoginism, homosexualitate, drepturi civile, drepturile animalelor sau abuzuri, activista Ioana Stăniloiu a avut parte de porții sănătoase de ură și jigniri exprimate de către internauții care nu îi împărtășeau opiniile. “Eu am un sistem de apărare foarte bun”, spune ea, însă problema abuzurilor este una cât se poate de serioasă în România: potrivit unui raport al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 6% dintre românce au fost victimele unui abuz sexual acasă, la locul de muncă sau pe stradă, iar problema este cu atât mai mare cu cât România este la coada clasamentului privitor la raportarea acestor incidente. (Radu Hângănuț)

CULTURĂ. Producție unică în România. Instrumente rare și o sală radical schimbată pentru Wagner și „Aurul Rinului”. Opera care a revoluționat din toate punctele de vedere arta scenică la final de secol al XIX-lea și care nu a mai fost interpretată integral de o orchestră românească de mai bine de 35 de ani, va putea fi ascultată la sfârșitul acestei săptămâni într-o versiune semiconcertantă în interpretarea orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania”. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Clujul ar putea avea un Centru European de Artă Contemporană în 2020. În așteptarea construirii Centrului Cultural Transilvania, unul dintre proiectele municipalității clujene care de ani de zile bate pasul pe loc deși mediul artistic local a devenit tot mai efervescent în ultimii cinci ani, Clujul ar putea avea până în 2020 un Centru European de Artă Contemporană care să studieze, să documenteze și să promoveze artele contemporane din Estul Europei, din ultimii 70 de ani. O primă clădire care ar urma să intre în ansamblul acestui centru ar oferi în jur de 4000 de metri pătrați de spațiu de expoziții, o suprafață insuficientă pentru un centru de artă de nivel european, însă un început bun pentru ceea ce ar putea să devină în viitor. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Nucu Pandrea a cucerit lumea cu o frunză. Sub coroana unui nuc, frunzele îşi spun povestea. El le ascultă, le vorbeşte şi doar pe una o alege. Între buze o petrece şi cu o tehnică aparte, face codrul să vibreze. Nervurile frunzei se transformă-n partituri, iar sunetele, mai vii ca niciodată, dau naştere unei frumoase melodii. A cucerit lumea cu o frunză, mereu o altă răsfăţată care a învăţat solfegii de îndată, fie că a fost vorba despre frunze de păr, de nuc, de ficus sau chiar şi de salată. A primit aplauze pe scene din întreaga lume, când, în timpul reprezentaţiilor, frunza s-a lăsat din nou cucerită. Arta cuceririi nu este atât de simplă precum pare, dar Eugen Aloisiu „Nucu” Pandrea ştie care este secretul. „Trebuie să tratezi frunzele la fel de frumos precum te porţi cu femeile: cu fineţe”, iar atunci acestea îţi vor vorbi. Pe limba cântecului. (Maria Man)

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAȘ. „Antrenoarea” de antreprenoare. În epoca internetului şi a „muncii de acasă”, tot mai multe mămici sunt interesate să îşi pună în valoare talentele şi să îşi transforme pasiunile şi hobby-urile în mici afaceri, gestionate de acasă, în timp ce se ocupă şi de bebeluşi. Alina Bota, economist cu 18 ani de experienţă în construirea de strategii de business, fostă corporatistă, s-a gândit cum ar fi să creeze o reţea dedicată mămicilor-antreprenor, în cadrul căreia să organizeze workshop-uri şi întâlniri care să ofere educaţie şi suport mamelor care îşi doresc o afacere. Aşa a apărut Mamprenoare, o comunitate care în prezent numără peste 200 de mămici, care au diferite afaceri independente. (Claudia Romitan)

Târg de Crăciun „ca la carte”, în Piața Unirii din Cluj: Patinoar repoziționat și familia cosmopolită, în centrul activităților. Târgul de Crăciun din Cluj va primi în acest an o nouă viață printr-un concept concretizat într-o aranjare diferită a spațiului din Piața Unirii și o abordare diferită a activităților și evenimentelor care se vor desfășura acolo începând cu data de 24 noiembrie. Noutatea acestei ediții și cu siguranță atracția principală a târgului, va fi poziționarea patinoarului pe o suprafață de 800 de metri pătrați, în jurul statuii lui Matei Corvin. Organizatorii promit un „târg ca la carte” care va aduce multă bucurie pentru toți cei care îl vor vizita până în ultima zi din an. (Cristina Beligăr)

IT. Fast Rides, aplicaţia care şi-a propus decongestionarea traficului clujean. Trei clujeni şi-au propus să vină cu o soluţie concretă pentru una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă Clujul la ora actuală: traficul, cel care ne dă, vrând, nevrând, tuturor mari bătăi de cap. Soluţia nu este una „miraculoasă”, dar este menită să schimbe mentalităţi, comportamente şi nu în ultimul rând, să reducă numărul mare de maşini regăsit în trafic, mai ales la orele de vârf. Concret, cei trei tineri IT-işti: Leonard, Cătălin şi Eugen, au creat o aplicaţie gratuită de car sharing, care poate fi folosită cu brio de cei care deţin o maşină şi care sunt dispuşi să o împartă cu alţi călători, prieteni sau nu. Aplicaţia se numeşte Fast Ride, iar în prezent este disponibilă pe Android, urmând ca în cel mai scurt timp să fie lansată şi pe IOS. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Macron mută și câștigă. Din 2022, muncitorii nu vor mai putea fi detașați într-un alt stat UE decât maxim 18 luni, apoi trebuie plătiți ca în țara gazdă. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. C’est le Métro, le Métro qui passe! Orice oraș mare, aflat în continuă dezvoltare, devine la un moment dat aglomerat – iar pe măsură ce populația crește, imaginile cu traficul blocat, cu străzile sufocate de mașini, devin tot mai obișnuite. Soluția marilor orașe de pe alte meleaguri a fost să dezvolte transportul în comun, să pună la dispoziția oamenilor alternative la mașina personală, să le ofere variante mai bune să ajungă unde vor, mai repede și mai relaxat. Iar acolo unde nu s-a mai putut dezvolta sistemul de transport în comun de suprafață, administrațiile locale l-au dezvoltat pe cel din subteran. (Mădălina Kadar)

SPORT. Aproape de un ”coșmar”, Marișca a învins și regulamentele. Bogdan Marișca a triumfat alături de Carmen Poenaru, în Campionatul Național de Raliuri al României, la 12 ani distanță de la primul său titlu național. Pilotul clujean a triumfat în trei din cele șapte etape: acasă la Cluj, apoi la Arad și Harghita. Dan Gîrtofan și Tudor Mârza, vicecampionii țării au obținut victorii în ultimele două raliuri, la Iași și Sibiu, clasându-se la doar 5 puncte în urma noilor regi ai șoselelor. Campionul precedentelor două ediții (2015 și 2016), Simone Tempestini a câștigat etapele de la Brașov și Bacău, însă problemele cu care s-a confruntat la Cluj și Arad, precum și absența din finala de la Sibiu l-au îndepărtat de vârful ierarhiei și i-a asigurat lui Valentin Porcișteanu poziția a treia la general, la revenirea sa în campionat. Marișca a detaliat pentru Transilvania Reporter povestea celui de al doilea titlul din palmares. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu