Nu rataţi noul număr Transilvania Reporter – Dosarele clasificate ale oraşului: sărăcia

Deși e printre primele nevoi ale unei persoane, faptul de avea un acoperiș deasupra capului nu este garantat prin Constituția României ca drept inalienabil la locuire. Astfel apar tot felul felul de forme de locuire informală, unde fie te trezești lângă groapa de gunoi a vreunui smart city, fie înfrunți viața pe stradă. Dacă în alte și mult mai bogate țări din Europa, sărăcia e vizibilă și în centrele marilor metropole, Clujul pare să fie un oraș prosper, lipsit de oameni ai străzii și sărăcie lucie, doar o frumoasă împletire între concentrarea de capital străin și autohton și forța de muncă înalt calificată. Ca tot ceea ce este prea frumos să fie și adevărat, și această povestire despre oraș este la fel de falsă.

La periferie, lânga groapa de gunoi a smart city-ului, 240 de familii locuiesc în soluții insalubre și inumane, iar dintre acestia doar 70 de familii sunt recunoscute ca existente pe baza unei forme de locuire formală. Restul sunt așezări informale nerecunoscute de stat și autoritățile locale și regionale. Despre oamenii fără adăpost se stiu și mai puține, România neavând un registru și o strategie națională de colectare a datelor, iar la nivel local mai nimeni nu e dispus să țină o evidență riguroasă a celor aflați în această situație. Conform datelor trimise de Direcția de Asistență Socială și Medicală, din 2012 încoace, pe la Centrul Social de Urgență au trecut 434 cărora li s-au acordat servicii sociale prin întocmirea unui contract și 294 de persoane găzduite în regim de urgență. La Cluj capacitatea totală a centrelor pentru oameni fără adăpost este în jur de 150 de locuri. S-a găsit totuși o soluție alchimică pentru problema sărăciei. Dacă nu o putem rezvolva, măcar să o facem invizibilă. (D.D.)

REPORTAJ

Crescătorii de vaci români şi olandezi au fraternizat: „Împreună pentru o fermă mai bună”

Productivitate mai mare, venituri pe măsură. Aceasta este deviza care i-a unit pe fermierii români și cei olandezi în cadrul programului ”Împreună pentru o fermă mai bună”. 60 de ferme din Transilvania vor fi evaluate în perioada următoare de o echipă de specialiști din Olanda, în cadrul programului amintit, care are ca scop declarat creșterea calității laptelui, descoperirea de noi oportunități de dezvoltare a fermelor de vaci, și nu în ultimul rând prosperitatea fermierilor din Transilvania. (Patrice Podină)

DOSAR

Săracii, clujeni de rangul doi. Sărăcia nu vinde brandul de oraş

Pentru a înțelege gravitatea situației în România, e suficient să amintim raportul din 2017 al FEANTSA (Federația Europeană a Organizațiilor Naționale care se ocupă de oamenii fără adăpost) și al Fundației Abbe Pierre situează România pe locul 24 din 28 referitor la problema excluderii de la locuire. România este pe ultima poziției și în ceea ce privește supraaglomerarea (cu o medie de 52.3% față de cea europeană de 16.9%), precum și în ceea ce privește „deprivarea gravă de locuire/severe housing deprivation“ (cu o medie de 21,5%, față de media europeană de 5,1%). Conform Eurostat, România are cea mai mare rată de sărăcie din Europa, cu aproximativ 25,4% die persoane afectate din populația totală. În articolul său pentru FEANTSA, Ian Tilling de la Casa Ioana spune că „nu există strategie națională de colectare a datelor despre oamenii fără adăpost în România, iar singurii indicatori de incluziune socială sunt ce de la nivel național. Astfel, există foarte puține date despre problema oamenilor străzii și este foarte dificil de estimat amploarea exactă fenomenului“, declară Tilling. (Dana Domşodi)

FOTOREPORTAJ

Mociar, cea mai bătrână pădure din România

La aproximativ 120 de kilometri de mers cu mașina de Cluj-Napoca, distanță care în mod normal se parcurge în circa două ore, arborii din cea mai bătrână pădure din România oferă unul din cele mai neobișnuite și fermecătoare spectacole ale toamnei. Drumul până acolo traversează județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Mureș. Aplicațiile GPS disponibile indică o locație aproximativă a pădurii, motiv pentru care după parcarea mașinii în locul indicat de aplicația Waze, de foarte mare ajutor este orientarea cu Google Maps spre zona Rezervației. (Cristina Beligăr)

MENS SANA IN CORPORE SANO

Sportul poate deschide uşi către o viaţă normală persoanelor cu dizabilităţi

Pentru că am vrut să aflăm mai multe despre ce înseamnă Clubul Sportiv Lamont, dar şi despre persoana care a făcut posibilă apariţia lui, am stat de vorbă cu Sally Lamont, fondatoarea clubului şi cea care a lăsat Anglia pentru a ajuta sportivii paralimpici de la noi. (Alexandra Enăşoaie)

Postaţi un comentariu