Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Cum ne-am trezit în capitala unui eșec”

Să nu ne amăgim că n-am pierdut mare lucru când am pierdut. E antologică şi lămuritoare postarea online a lui Tudor Giurgiu. Imediat după anunţul că Timişoara va fi capitală culturală în 2021, cineastul clujean a mărturisit că s-a „îndrăgostit brusc” de Timişoara la ultima sa vizită în oraş. Nu va fi singurul amorez, până în 2021 şi câţiva ani după, Timişoara va lua prim-planul privirilor îndreptate spre România. Clujul va lua aminte la bunăstarea culturală şi economică a Timişoarei, oraş geografic oricum mai conectat Europei.

Dar, în toată paguba şi un lucru bun: a sosit momentul trezirii la realitate. Un juriu internaţional a sancţionat, în fond, o formă de fudulie locală fără fond. Dintre toţi participanţii la competiţie, clujenii au fost cei mai convinşi că sunt îndreptăţiţi să câştige. E greu de personalizat vina în înfrângerea suferită în faţa Timişoarei, mai ales că a fost una la mustaţă. Cine este de amendat totuşi în această nereuşită este confuzia care a născut şi hrănit orgoliul Clujului de capitală culturală (şi nu numai).

Problema Clujului, una cronică, dar pusă în evidenţă de alegerea Timişoarei, este că excelează în zone culturale experimentale, importuri minore, nu în cultura să-i spunem clasică. Clujul e relevant într-un spaţiu apropiat de cultura mare cu festivalul de film. Nu are în schimb o bienală artistică de nivel european cum găzduieşte Timişoara. Nimic comparabil cu Festivalul de Teatru de la Sibiu. Cu Festivalul Enescu. Cu Târgul de Carte de la Iaşi. Muzeele sunt rare şi lăsate de izbelişte. Patrimoniul arhitectural e ignorat. Bugetul pentru cultură al primăriei este într-adevăr consistent, dar el e alocat preponderent ONG-urilor şi nu instituţiilor culturale tradiţionale.

Varietatea momentelor colective şi popularitatea lor au întreţinut o stare de confuzie care a conferit legitimitate culturală unor manifestări dedicate de fapt petrecerii timpului liber. Nimic reprobabil să-i legeni pe oameni în hamac în parc pe ritmuri de jazz ambiental sau să-i aduni cu sutele de mii pe stadion sau la castel să asculte hipnotic mixările unor DJ internaţionali. Cultura însă, pare a spune decizia juriului, e în altă parte.

Afectat de ratarea titlului de capitală europeană, primarul Emil Boc a promis materializarea proiectelor incluse în dosarul de candidatură. Candidatura, chiar ratată, a înlesnit elaborarea primei strategii de dezvoltare culturală a oraşului. Faptul că  buldozerele au început să lucreze pe locul viitorului sediu al Filarmonicii clujene, o prioritate culturală îndelung amânată poate fi un semn al ieşirii din confuzie.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Elena Udrea, studentă la buget la Teologie Ortodoxă la UBB. Deputatul Elena Udrea s-a înscris la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai la un master de consiliere pastorală, pentru a-i ajuta pe oameni „prin credinţă”, a declarat ea, marţi, pentru News.ro. Udrea mai spune că înfiinţează zilele acestea „Institutul Fericirii”, ca ONG pentru sprjinirea oamenilor de a fi „fericiţi în viaţă”. Udrea va urma, începând cu data de 3 octombrie 2016, cursurile masterului de „Consiliere pastorală și asistență psihosicială”, unde a fost admisă cu media 8,20 pe ultimul dintre cele patru locuri bugetate. (Radu Hângănuț)

ECONOMIE. Marketingul viitorului, prin ochii specialiștilor. Care sunt noile tendințe în materie de marketing? Este digitalul noul marketing? Cum anume construim experiențe memorabile? Sunt întrebări la care au încercat să răspundă cei opt speakeri în timpul celei de-a șasea ediții a Conferinței Best Marketing Cluj, organizată de Revista Biz în inima Transilvaniei. Peste 100 de lideri din companii de prestigiu, specialiști în marketing și comunicare și manageri care își doresc să fie la curent cu ultimele tendințe au spus „prezent” la aceste dezbateri. (Maria Man)

DOSAR. Ațipiți în propriul orgoliu, clujenii au pierdut

  • „Mahmureală” în Cealaltă Capitală. Orașul Timișoara a fost desemnat la sfârșitul săptămânii trecute Capitală Culturală Europeană în 2021, distincție pe care Clujul spera la fel de mult să o obțină și pe care mulți o vedeam aproape certă după calculele ultimelor luni. Juriul de experți a recomandat, însă, Timișoara pentru acest titlu, ceea ce a ridicat numeroase întrebări din partea clujenilor cu privire la motivele din spatele acestei decizii. (Cristina Beligăr)
  • Un clujean dorește să înființeze Casa Șahului la Cluj-Napoca. Emil Sitaru, profesor de matematică la Liceul Național „Nicolae Bălcescu” din Cluj-Napoca, dorește să înființeze în inima Transilvaniei, Casa Șahului, un edificiu închinat sportului minții, un spațiu viu, animat de cursuri, competiții și întâlniri între pasionații șahului, atât din țară, cât și de peste hotare. Spațiul ar urma să găzduiască o colecție impresionantă de jocuri de șah, unică în România, care conține peste 100 de piese numai una și una, adunate de domnul profesor din peste 30 de țări, dar și o parte interactivă, menită să atragă cât mai mulți clujeni. (Maria Man)
  • Timișoara pe înțelesul celor care n-au văzut-o încă. În după-amiaza anunțului că Timișoara e orașul ales pentru a fi Capitală Culturală Europeană în 2021, câțiva tineri s-au adunat în fața Filarmonicii să își exprime bucuria, alți câțiva au alergat în fața Operei sperând să găsească Piața Revoluției plină de entuziaști. N-a fost multă lume, iar trecătorii care animă de obicei locul vineri seară și-au văzut de drum. E de știut că timișorenii nu sunt ușor de scos din papuci. (Brînduşa Armanca)
  • Ioan Hosu, sociolog: „Pentru Cluj poate fi un moment de reevaluare, pentru că deja eram într-o autosuficiență din care e cazul să ne trezim”. Pierderea titlului de Capitală Cultrală Europeană în defavoarea Timișoarei a iscat la Cluj-Napoca o adevărată dramă, consumată mai degrabă în mediul online, unde a curs cu scenarii apocaliptice despre cum al doilea oraș al țării a pierdut șansa existenței sale ori, după caz, cu critici la adresa autorităților, acuzate că nu au investit suficient în această candidatură. (Radu Hângănuț)

CULTURĂ. „Evadare” pe la intrarea actorilor: Opt deținute de la Gherla, în spectacol pe scena Teatrului Național din Cluj. Opt femei private de libertate de la Secția Exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului de Maximă Siguranţă Gherla sunt protagonistele celui mai recent spectacol propus de regizoarea Andreea Iacob și de Teatrul Național din Cluj, ca parte a mai multor spectacole realizate în cadrul Penitenciarului Gherla, începând din 2009. „Selfie” va avea avanpremiera la sfârșitul acestei săptămâni și se bazează pe un scenariu original creat din poveşti reale din viața femeilor din distribuţie, care participă la acest spectacol nu doar jucând, ci şi împărtăşind cu spectatorii fragmente, imagini şi stări din istoria familiilor lor. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Zilele Recoltei. La un pahar de vorbă cu producătorii locali. Toamna se numără bobocii, dar și recolta. Și în această toamnă, ca în fiecare an de altfel, clujenii au fost răsfățați cu bunătăți, dar și cu alte produse gata să le încânte privirea și sufletul la Zilele Recoltei, care pentru prima dată s-au desfășurat la Expo Transilvania, pe un spațiu generos, unde producătorii de legume și fructe, fermierii, dar și artizanii și-au așezat zecile de tarabe. Nu au lipsit nici concertele populare sau spațiile amenajate special pentru cei mai mici dintre vizitatori, care au putut să își ia rapid porția de adrenalină în imediata apropiere a standurilor, pe caruselul roz instalat aici, după ce au savurat o delicioasă turtă dulce cu personaje din desene animate. (Maria Man)

CLUJENI ÎN LUME. Felicia Gherman, jurnalist:  „Întâlnirea cu măreața cultură chineză este o aventură uriașă”. Dorința sa de a vizita China a existat de mult, dar a fost păstrată în suflet, ca un adevărat tezaur. La momentul potrivit, ocazia s-a ivit, iar după mulți ani în care s-a dedicat presei din România, Felicia Nina Gherman a primit o ofertă de nerefuzat: aceea de a lucra în China, tot în domeniul mass media. Sunt cinci ani de când Beijingul i-a devenit a doua casă, cinci ani plini de experiențe, povești și personaje inedite, cinci ani de când vine doar în vizită în România. S-a redescoperit pe sine, iar umând îndemnul plin de tâlc din Templul Lama: Să-ţi laşi inima uşoară, pentru ca extraodinarul să apară, a început să simtă altfel bucuria vieții. Iar lucrurile extraordinare nu au întârziat să apară. (Maria Man)

TEHNOLOGIE. Vector Watch, un ceas inteligent cu viață lungă și elegantă. Până în urmă cu câțiva ani era absolut normal ca un ceas să indice în primul rând ora, poate data, în mod opțional să aibă un cronometru și, bonus, să fie elegant. De la apariția smartwatch-urilor însă, ceasurile au devenit oglinda smartphone-ului, doar că, așa inteligente cum încearcă să fie, au preluat și câteva dintre „obiceiurile” proaste ale telefoanelor, cel mai deranjant fiind viața scurtă a bateriei sau aspectul ușor copilăresc rezultat din sacrificarea eleganței în detrimentul performanțelor tehnice. (Radu Hângănuț)

CĂLĂTORII. Descoperind Parângul în 48 de ore. „Niciodată nu trăiești aceleași sentimente pe munte, indiferent cât de bine îl cunoști”, cu aceste cuvinte am fost „amenințați” la sfârșitul celor două zile petrecute în Munții Parâng, în luna septembrie, când pentru prima dată am avut ocazia să cunoaștem frumusețea acestei zone și să ne dăm seama că niciodată nu este prea târziu pentru a o descoperi. Ca urmare, am promis să revenim foarte curând convinși că ceea ce am văzut în două zile a fost doar o mică parte din ceea ce muntele poate de fapt să ne ofere. (Cristina Beligăr)

DOCUMENTAR. De la Ziua fără maşini, la Viitorul fără maşini. 22 septembrie este Ziua Europeană fără Maşini – măcar o zi, dintr-un an întreg, în care traficul infernal se potoleşte în centrul marilor oraşe, iar noi, locuitorii, ne putem bucura în linişte de străzi, clădiri, pieţe. Iniţiativa aparţine Comunităţii Europene şi îşi propune să atragă atenţia asupra necesităţii de a proteja mediul înconjurător, să ne încurajeze să folosim mai puţin maşinile personale, să apelăm la mijloace alternative de deplasare. România este semnatară a acestei declaraţii din anul 2001. (Mădălina Kadar)

SPORT. Atât de aproape de un vis. Speranţa n-a murit!Echipa naţională feminină de fotbal a României a fost mai aproape ca niciodată de o calificare directă la turneul final al Campionatului European. Fetele lui Mirel Albon au făcut o excelentă propagandă fotbalului feminin, în cele două meciuri disputate la Cluj-Napoca, ultimele din actuala campanie de calificare. “Tricolorele” au triumfat în ambele întâlniri, scor 2-1 cu Ucraina, respectiv 4-0 contra Greciei. Deşi a încheiat grupa a treia de calificare pe poziţia secundă, naţionala ţării noastre mai are de trecut un examen extrem de dificil – barajul cu Portugalia. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu