Nu ratați noul număr Transilvania Reporter „Clujul fără suflet”

Continuarea acţiunii de înlăturare brutală a ornamentelor clădirilor degradate din centrul Clujului, în  răspărul atenţionărilor specialiştilor şi avertismentului Ministerului Culturii,  spune destule despre încăpăţânarea administraţiei de a merge înainte cu planul de mutilare a oraşului. Primăria este însă doar parte la tragedia urbană aflată în desfăşurare. Mai supărătoare chiar decât acceptarea faptului că administraţia este evident incapabilă să  gospodărească un oraş cu complexitatea şi istoria Clujului este constatarea că oraşul în sine, atins de maladiile modernităţii, îşi pierde sufletul şi îşi abandonează moştenirea culturală şi spirituală.

Degradarea clădirilor vechi din aşa numitul oraş comoară este consecinţa delăsării administraţiei, dar şi a proprietarilor, unii dintre ei deosebit de înstăriţi. Destule dintre  cele o sută de clădiri care vor fi desfigurate ireversibil dacă nu vor fi stopate ciopârţelile pompierilor aparţin bisericilor istorice din oraş. Cifra lor exactă e ascunsă  în pivniţele Vaticanului şi în sertarele cu secrete ale reformaţilor de toate nominaţiile, dar nu doar despre cifre este vorba. E prezent şi păcatul lăcomiei. Pe  Horea 5, faţada şi balcoanele stau să cadă. Vinovată în parte e Biserica Reformată, deţinătoare a 52 la sută din imobil, care a închiriat parterul unor cluburi de noapte ce zguduie clădirea cu muzica lor. Vibraţiile provocate de muzica de noapte au contribuit la degradarea clădirii, lor li s-au adăugat anul trecut cele provocate ziua de utilajele care au modernizat strada.  Şi totuşi, atunci când ceilalţi proprietari au contactat Eparhia Reformată să-i comunice cota de plată pentru lucrările de reparaţii necesare, ei nu au primit răspuns.

Contrar aserţiunilor Primăriei, odată îndepărtate ornamentele, acestea nu vor mai putea fi refăcute identic, spun specialiştii.  Elementele decorative realizate din ghips, ceramică sau ipsos au fost făcute acum sute de ani în fabrici specializate şi nu vor putea fi replicate după poze. Dacă se va ajunge vreodată la refaţadizare, clădirile ar putea arăta bine, însă identitatea lor a fost deja pierdută. Va fi un nou look al oraşului, probabil mai în ton cu imaginea pe care vor să i-o dăruiască edilii: oraşul în care comori sunt festivalurile de tip Untold.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. O mașină de poliție și una de pompieri s-au ciocnit în fața Prefecturii. Două mașini, una aparținând Poliției și una a pompierilor ISU Cluj au fost implicate într-un accident rutier care a avut loc miercuri, la intersecția dintre străzile Cuza Vodă și Bulevardul 21 Decembrie. Circulația autobuzelor a fost blocată timp de aproximativ 15 minute, până când cele două autovehicule au fost mutate din intersecție. (Radu Hângănuț)

AFACERI PUBLICE. Buget mai mic, aceleaşi proiecte. Bugetul municipiului Cluj-Napoca se va ridica în acest an la 247 de milioane de euro. Cu 10% mai puţin decât anul trecut. Aceasta din cauză că nu mai avem în derulare prea multe proiecte pe bani europeni, a explicat primarul Emil Boc. De altfel, edilul a înşirat şi câteva priorităţi pentru bugetul din acest an. Priorităţi care, dacă e să fim sinceri, seamănă izbitor cu cele pe 2015, cu foarte puţine excepţii. (Claudia Romitan)

DOSAR. Jos barocul cu barosul

  • Varga Attila, istoric: „Clădirile comoară ale Clujului sunt tratate ca inamici publici nr. 1”. „Nu sunt împotriva intervenţiilor care se fac în cazul clădirilor istorice unde trebuie neapărat să se întreprindă ceva. Mă deranjează că aceste clădiri comoară ale Clujului sunt tratate ca şi inamici publici nr. 1, dar nimeni din cei care au fost în spatele lor şi le-au ajutat să ajungă în această ipostază de comă arhitecturală nu ia în calcul identitatea lor care trebuie salvată înainte de toate. Cu alte cuvinte nu mă deranjează că se face, ci felul cum se face”, este de părere istoricul Varga Attila, care a enumerat pentru Transilvania Reporter principalele sale nemulțumiri cu privire la acțiunile întreprinse de Primăria Cluj-Napoca în aceste zile de a interveni asupra clădirilor din centrul istoric al Clujului. (Cristina Beligăr)
  • Clădirile bisericilor, ocolite de probleme lumești. Clădirile istorice din centru retrocedate bisericilor nu sunt degradate şi nici nu necesită intervenţii. Cel puțin asta spun reprezentanții Bisericii Greco-Catolice și cei ai Bisericii Reformate din Cluj-Napoca.  Aceştia ne-au explicat că proprietățile imobiliare pe care le dețin nu au niciun fel de problemă și nici nu există posibilitatea ca pe viitor să devină un pericol pentru cetățeni din cauză că bucăți din ele ar putea să cadă pe trotuare, așa cum s-a tot întâmplat în ultimul timp cu mai multe imobile centrale. (Radu Hângănuț)
  • Reacție de la Sibiu: „Cultura este pe ultimul loc”. Modul în care administrația Boc a decis să intervină asupra clădirilor degradate din centrul orașului a făcut vâlvă nu doar la București, unde a stârnit indignarea ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, ci și la Sibiu, singurul oraș din România care a fost Capitală Culturală Europeană, statut la care candidează și Clujul pentru 2021. Istoricul Răzvan Pop, fondator al Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu și director al Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, a reacționat pe blogul personal, unde a scris un articol de opinie intitulat „Cultura este pe ultimul loc”.
  • Instrucţiuni de la minister. După intervenţiile de urgenţă dispuse de Primăria Cluj-Napoca la mai multe clădiri istorice din oraş Ministerul Culturii a trimis în teritoriu o listă de instrucţiuni „privind exercitarea competenţelor de emitere a avizului Ministerului Culturii pentru intervenţiile de punere în siguranţă a elementelor şi părţilor de construcţie care prezintă pericol public, elemente ale monumentelor istorice, construcţiilor din zonele de protecţie ale monumentelor istorice şi din zonele construite protejate şi ale altor construcţii pentru care s-a instituit un regim de protecţie din punct de vedere cultural prin documentaţii de urbanism”. (Claudia Romitan)
  • Expertul primăriei răspunde doar de notele de constatre. Expertul angajat de primăria clujeană în cazul intervenţiilor de urgenţă la clădirile istorice din oraş, Alexandru Damian, a precizat pentru Transilvania Reporter că acţiunile ISU se fac în baza unor note de constatare şi nu a unor expertize tehnice. (Claudia Romitan)

CULTURĂ. Întoarcere în timp:131 de ani de la prima traducere în limba maghiară a unei poezii de Mihai Eminescu. Prima traducere în limba maghiară a unei poezii de Mihai Eminescu avea loc în 1885, la Cluj, când ziaristul Sándor József publica în nr. din 25 decembrie al revistei Kolozsvári Közlöny poezia „Atât de fragedă” sub titlul „Cseresznyefa fehér virága”. Astfel, „Atât de fragedă” a fost prima traducere în limba maghiară și a doua traducere în limbă străină după traducerile realizate în limba germană de scriitoarea și traducătoarea Mite Kremnitz. Abia după cinci ani, în 1890, urma prima traducere în limba italiană. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Amputarea clădirilor istorice, prin ochii proprietarilor. În centrul Clujului există un adevărat focar de „infecție”. Nu vă speriați, nu e necesar un vaccin antigripal pentru acesta, ci o schimbare de strategie. Această „infecție” afectează o bună parte din clădirile vechi. La unele a ajuns la „os”, la altele se manifestă la suprafață. Cert este că, s-a amânat și de această dată mult prea mult vizita la medic, ceva tipic românesc. După ani de nepăsare și dat cu „cremă” pe ici pe acolo, diagnosticul medicului este necruțător: „Amputare de urgență!”. Nu este loc și de a doua părere. Echipa „medicului” se ocupă de tot și repede! O cere „sănătatea pacientului” sau în acest caz, siguranța publică. Cam asta s-a întâmplat de curând în centrul orașului cu frumoasele clădiri istorice ce sunt „chelite” de tencuială, ornamente sau alte elemente ce stau să cadă în capul trecătorilor, de către reprezentanții ISU. Nu, nu, s-a luat atitudine înainte ca asta să se întâmple efectiv, ci după. (Maria Man)

IT. Sweed, aplicația de smartphone pentru timpul nostru liber. Chiar dacă rețelele de socializare abundă de pagini în care sunt promovate evenimente de tot felul, cumva tot ajungem în serile libere să ne întrebăm „eu unde ies azi?”, fără însă a putea face o alegere bazată pe altceva decât texte anoste care descriu succint și nu prea util variantele disponibile. Sweed, o aplicație creată de doi tineri antreprenori clujeni, vrea însă să rezolve această problemă și să aducă „lumină” în desișul de evenimente și informații cu care suntem bombardați zilnic. Aplicația lor, finanțată în cadrul unui program POSDRU, funcționează ca un agregator de evenimente organizate instituții culturale, restaurante, cluburi, dar și entități care realizează workshopuri pe diverse teme sau training-uri. (Radu Hângănuț)

SPECIAL. Traficant de la 15 ani. „Am vândut marijuana, pentru a avea marijuana”. Avea o viață liniștită. Consuma, vindea, consuma. Era fericit. Vindea pentru a avea el. Nu a vrut să mă îmbogățească. Marijuana îi dădea o stare de bine. Când fuma, era liniștit, creativ, avea chef de viață.  Era precaut. Nu vindea decât pe încredere și niciodată celor mai mici ca el. Când a început să fumeze, era un copil. Un copil ajuns într-un anturaj nepotrivit, într-o țară străină, unde fumatul era ceva la ordinea zilei. Fumatul a ajuns ceva obișnuit și în Cluj. Până într-o dimineață. Pe 22 mai, la o zi după ce își serbase ziua de naștere, a avut parte de o vizită mai altfel. „Musafirii” s-au prezentat la ușa apartamentului în care stătea cu părinții, la ora 6:05, îmbrăcați în civil, cu mandat de aducere. (Maria Man)

CĂLĂTORII. Mister și magie în Insula de Smarald. Nimeni nu poate spune exact cine și de ce a construit ansamblul megalitic de la Newgrange, în Irlanda. Mai vechi decât Stonehenge, Newgrange nu este la fel de notoriu, dar este la fel de enigmatic. Monumentul este desemnat în general ca „mormânt cu pasaj”, dar nu se știe dacă era cu adevărat un monument funerar; poate era un templu; sau, poate, un observator astronomic; sau, poate, și una și alta. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Acţiune, animaţii, super-eroi: filmele anului 2016. Anul 2016 va fi unul bogat pentru cinefili – atât pentru amatorii de animaţii sau de filme SF, cât şi pentru fanii super-eroilor. Şapte producţii din acest an se învârt în jurul personajelor din benzi desenate, în timp ce o mare parte dintre cele mai aşteptate filme ale anului aparţin studiourilor Disney, care scot pe marile ecrane cel puţin 13 producţii. Cu toate acestea, sunt puţine pelicule originale şi infime apariţii noi printre actori. Vom vedea multe continuări ale unor filme celebre sau poveşti cu personaje pe care le ştim deja, iar protagonişti vor fi aceiaşi ”grei” de la Hollywood, pe care i-am urmărit şi în 2015, dar şi înainte. Aşadar, nu prea sunt şanse să fim surprinşi de filmele anului 2016. Totuşi, sunt câteva pe care cinefilii le aşteaptă cu interes. (Mădălina Kadar)

SPORT. Clujul e România. Ceva mai puțin de o lună de zile a mai rămas până când Clujul va deveni gazda echipelor naționale ale României. Meciul din Fed Cup a echipei feminine de tenis de câmp, respectiv partida de rugby dintre România și Portugalia din Cupa Europeană a Națiunilor sunt doar primele evenimente sportive majore care se vor desfășura la Cluj-Napoca. Vor urma meciurile echipei naționale de baschet feminin din preliminariile Eurobasket, apoi un amical al echipei naționale de fotbal, chiar înaintea participării ”Tricolorilor” la turneul final al Campionatului European din Franța. Cum Arena Națională nu a primit până azi avizul de funcționare din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) București, este foarte posibil ca toate acțiunile echipei naționale de fotbal să se mute pe Cluj Arena. Însă cel mai important eveniment al începutului de anfămâne disputa dintre România și Cehia din Fed Cup. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu