Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Breslele pun umărul la capitala culturală”

Încă din Evul Mediu, breslele meșteșugărești au reușit să îi ofere Clujului o personalitate aparte.  În secolul XIX ele erau încă puternice şi se evidenţiau nu doar economic ci şi prin implicarea în societate. Desfiinţate de comunişti, breslele păreau trimise în istorie. Nu a fost aşa, rolul lor în dezvoltarea oraşului nu se încheiase. Imediat după revoluţie, reapărând meseriaşii, aceştia au simţit nevoia să se protejeze într-o piaţă nereglementată organizându-se în asociaţii ale breslaşilor. Acestea au susţinut economic oraşul atunci când industriile comuniste se prăbuşeau şi au reclădit economia pe o bază care este şi astăzi funcţională. Mulţi dintre breslaşii postcomunişti sunt astăzi patroni importanţi în economia Clujului şi fac parte din ţesutul social al modernităţii. Astăzi, breslele sunt chemate din nou să pună umărul la dezvoltarea Clujului. Diversificate şi modernizate în ton cu noile tendinţe europene  din sistemul de organizare al breslelor, unele dintre ele au fost transformate în clustere care îmbină tradiţia cu noul. Dacă altădată breslele donau bani pentru construirea unei biserici sau a unui teatru, acum zidirile lor nu  mai sunt clădiri, ci programe și acțiuni, sunt evenimente, nu instituții. Iar unul dintre evenimentele la care contribuie și clusterele Transilvania Life Style și Gusturi Transilvane, primul coagulat pe criterii de creație, artă, design, al doilea pe bucătărie, patiserie, artă culinară, este proiectul Cluj, Capitală Culturală Europeană, 2021.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Lidl sau parking, aceasta este întrebarea… Propunerea privind construirea unui nou magazin Lidl în Cluj-Napoca, pe un teren din spatele Bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din cartierul Mănăştur, de pe strada Ion Meşter, a iscat o adevărată dezbatere în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism de miercuri. În urma discuţiilor s-a decis amânarea pentru o săptămână a acestui proiect. (Claudia Romitan)

Guvernul discută o strategie antisărăcie în 47 de puncte. Guvernul discută un plan integrat de 47 de măsuri destinat combaterii sărăciei care are în vedere toate categoriile de vârstă şi îşi propune să fie finanţat atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene, a anunţat miercuri premierul Dacian Cioloş. Premierul Cioloş spune că este vorba despre o schemă integrată pentru a putea oferi o plasă de siguranţă pentru cei supuşi riscului de sărăcie, indiferent de vârstă.

DOSAR. De secole în slujba orașului

  • Istoricul Tudor Sălăgean: „Breslele aveau un rol foarte important în viaţa Clujului”

Rep: Ce rol aveau breslele de odinioară în viaţa comunităţilor, în viaţa Clujului în particular?

Tudor Sălăgean: Breslele aveau un rol foarte important în viaţa comunităţilor urbane. Practic, ele grupau întreaga activitate meşteşugărească şi preindustrială şi aveau un rol determinant şi în administraţia orăşenească. Printre cele mai importante bresle clujene era cea a aurarilor argintari, care era una dintre cele mai importante forţe economice ale Transilvaniei. (Marius Avram)

  • Breslele de ieri, clustere azi, vor să facă din Cluj capitală culturală a Europei. Dacă în secolul 19 breslele erau puternice în Transilvania și mai ales în Cluj, secolul următor, al comunismului, le-a desființat cu totul. Așa că, imediat după revoluție, câțiva meseriași s-au gândit să se organizeze în asociații ale breslașilor tocmai ca să poată să-și creeze un cadru legal și să funcționeze ajutându-se reciproc. În marea care dizolva tot, brutarii, negustorii, măcelarii, apicultorii simțeau nevoia să se coaguleze, să formeze molecule care bănuiau că la rândul lor vor crea țesutul social și economic al noii lumi. (Ruxandra Hurezean)
  • Breasla Barmanilor: „Ne-am propus să nu fim o afacere, ci un sprijin și o identitate pentru barmanii autohtoni”. Încă din Evul Mediu, breslele meșteșugărești au reușit să îi ofere Clujului o personalitate aparte. Acestea au contribuit la dezvoltarea cetății atât prin prelucrarea diferitelor materii prime, dar și prin implicarea lor directă în societate. Dacă astăzi, vechiile bresle au lăsat doar câteva semne evidente ale existenței lor, acestea și-au pus indiscutabil amprenta asupra istoriei capitalei Transilvaniei. În zilele noastre cuvântul „breaslă” nu duce cu gândul la trecut, cel puțin în primă instanță. Breasla s-a adaptat nevoilor moderne ale societății, dar în unele cazuri, doar actorii s-au schimbat, principiile rămânând aceleași. Un caz demn de admirație este Breasla Barmanilor, tocmai pentru faptul că nu a denaturat principiile care au stat la baza breslelor de odinioară. (Maria Man)
  • Ești membru în U.A.P., deci exiști. Actualul context al „separării” taberelor în cel mai activ spațiu independent de artă din Cluj, Fabrica de Pensule, aduce în discuție două mari subiecte de dezbatere: pe de o parte necesitatea unei mai bune justificări a împărțirii finanțărilor și nevoia unei transparențe mult mai aplicate în intențiile membrilor săi, care până nu demult făceau „corp comun” în spațiul pe care l-au consacrat chiar prin activitățile lor, de cealaltă parte atrage atenția asupra ideii de „breaslă” și ceea ce mai înseamnă astăzi o astfel de „uniune” creată în principal pentru apărarea intereselor comune.  (Cristina Beligăr)

DIN ORAȘ: Clujul se umple de “tuneluri” pietonale. Centrul Clujului îşi schimbă în aceste zile faţa. În mai multe locuri au fost montate sau se lucrează la montarea unor tuneluri pietonale. Măsura a fost luată de cei de la Primăria Cluj-Napoca după ce, în urma ordinului ministrului Culturii, au fost întrerupte intervenţiile de urgenţă ale celor de la ISU la clădirile istorice degradate. (Claudia Romitan)

Maria Chiorean, „copilul spectaculos” de la Colegiul Racoviță. Este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Emil Racoviță din Cluj-Napoca, olimpică pe țară la limba română și engleză și, de curând, a câștigat concursul anual de traducere „Juvenes Translatores” organizat de Direcția Generală pentru Traduceri a Comisiei Europene. Numele Mariei Chiorean a fost rostit de multe ori în ultimii ani, de fiecare dată când tânăra a participat la concursuri școlare, olimpiade sau la competiții naționale de discurs public și s-a întors cu diplome și premii. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Raul Lenart, tânărul „îmblânzitor” de contrabasuri. Este clujean, cântă la contrabas din clasa a treia, se declară un familist convins și în prezent se află în a cincea stagiune ca muzician în Orchestra Operei Naționale Române din Cluj. De curând, Raul Lenart a putut fi ascultat și la spațiul Reactor de creație și experiment, acolo unde contrabasul său a acompaniat vocea solistei Teodora Iacob și unde efectele sonore create s-au succedat în momente psihedelice uluitoare. (Cristina Beligăr)

CLUJUL CULTURAL. Oamenii din spatele scenei ies în lumina reflectoarelor. Una dintre expozițiile deschise în aceste zile la Bastionul Croitorilor din Cluj îi aduce în fața publicului pe o parte dintre cei care contribuie deja de ani buni la însuflețirea vieții culturale clujene prin evenimentele și festivalurile pe care le organizează sau prin instituțiile de cultură pe care le conduc. La fel cum evenimentele organizate de ei aduc zâmbetul pe fața multora dintre noi, fotografiile încearcă și ele să surprindă atmosfera veselă din echipele lor și să redea cu naturalețe sentimentele pe care fiecare le-a avut în momentul ieșirii „în lumina reflectoarelor”. (Cristina Beligăr)

EROII TIMPULUI NOSTRU. Eroul de pe strada Măceșului. „Lumea nu se va sfârși din cauza celor care fac rău, ci din cauza celor care se uită la ei și nu fac nimic”, spunea Albert Einstein. Aceasta este deviza sub care funcționează Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC), asociație înființată de Elek Levente, un clujean pentru care implicarea civică a devenit al doilea job sau chiar mai mult decât atât. Dacă ar fi să numărăm toate sesizările pe care le-a făcut de-a lungul timpului la diverse instituții, ne-ar trebui multă răbdare. Nu este vorba de un inadaptat social căruia îi face plăcere să „chinuie” autoritățile, ci de o persoană care nu suportă nedreptatea și care nu poate trece cu vederea neregulile sau lucrurile realizate după principiul „și așa e bine” sau „merge și așa”. Pentru Levente nu merge și așa. Nu a mers niciodată. (Maria Man)

CĂLĂTORII. Amersfoort, Olanda la înălțime. Dacă există o junglă urbană, atunci există și o grădină urbană, iar aceea este Amersfoort. Orașul olandez de dimensiuni medii (în jur de 150.000 de locuitori) trăiește în umbra mai marelui Utrecht, nu departe de și mai marele Amsterdam. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Darwin Day: Ziua în care sărbătorim ştiinţa şi umanismul. Pentru mulţi dintre noi, numele Charles Darwin este sinonim cu geniul, cu ştiinţa, cu teoria evoluţiei; pentru alţii, cu blasfemia, cu atacul asupra creaţionismului. Teolog la origine, Darwin a clătinat din temelii credinţa potrivit căreia omul a fost creat de Dumnezeu şi a adus primele dovezi în sprijinul teoriei evoluţiei, prin perpetuarea genelor celor puternici. Indiferent de controversele iscate, Charles Darwin este incontestabil o personalitate emblematică pe plan internaţional, iar impactul muncii sale asupra ştiinţei moderne şi a dezvoltării gândirii este major. Prin urmare, data de 12 februarie, ziua lui de naştere, a fost aleasă pentru a sărbătorii realizările ştiinţei. (Mădălina Kadar)

SPORT. Liga „derbedeilor”. Liga 1 a devenit un campionat atractiv pentru fotbaliştii cu o viaţă privată zbuciumată, dar cu CV-uri impresionante. Lovitura iernii vine de la Chiajna. Concordia a anunţat recent transferul lui Artem Milevski, unul dintre cei mai galonaţi fotbalişti ucraineni din ultimii ani, dar, probabil, şi cel mai controversat. Fotbalist rebel, Milevski are mari probleme cu alcoolul. Ucraineeanul nu este singura ”pată de culoare” din peisajul, oricum pestriț al fotbalului românesc. Timo Gebhart, transferat tot în această iarnă la Steaua, sau noul fundaș al celor de la FC Viitorul, Herold Goulon, au în CV nu doar cluburi uriașe ale Europei, ci și condamnări pentru acte de violență. Dacă mai amintim și revenirile petrecăreților Gabriel Tamaș și Adrian Mutu, avem garanția că Liga 1 a devenit una de can-can, nicidecum o întrecere de la care așteptăm performanțe sportive.  (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu