Nu ratați noul număr 700 Transilvania Reporter: „Dragnea III. În horă se prinde și o doamnă”

De zece ani, clujenii au la dispoziţie două mall-uri: Iulius Mall situat în cartierul Gheorgheni şi Centrul Comercial Polus, devenit între timp Vivo,  în comuna Floreşti, la ieşirea din oraş. Dacă unii spun că ar fi de dorit să se contruiască cel puţin încă două mall-uri pentru a se evita aglomeraţia din cele două existente, dar şi pentru că există o reală nevoie în acest sens, alţi clujeni sunt încântaţi cu ceea ce au şi mai mult, consideră că cele două centre comerciale nu ar trebui să schimbe nimic, întrucât fac o treabă excelentă. În cei zeci ani în care Clujul a intrat în era „mall-urilor”, pe acest sector şi-a făcut apariţia Platinia, iar un alt mall este în stadiu de avizare. Transilvania Reporter a analizat în cadrul acestui număr modul în care apariţia mall-urilor a influenţat Clujul.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Sociologul Ioan Hosu: Criza din PSD arată că pentru ei România nu este o prioritate. Sociologul Ioan Hosu spune că PSD este într-o continuă criză, despre care nu crede că se va încheia odată cu instalarea noului premier, şi că această criză afectează România şi relaţiile sale cu alte ţări, cu atât mai mult cu cât este şi anul Centenarului Marii Uniri.

INTERVIU. Vasile Dâncu, despre criza politică din PSD: „PSD-ul a pierdut mult la intenție de vot în această perioadă”. Cu 60 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” şi 4 abţineri, PSD a decis luni seara retragerea sprijinului politic pentru Guvern, astfel că premierul Mihai Tudose a devenit al doilea „fost-premier” al României în doar șapte luni. Într-un ampli interviu acordat marți, 16 ianuarie, postului de radio RFI România, fostul ministru tehnocrat și sociolog, Vasile Dâncu, a explicat faptul că motivele invocate de partid pentru plecarea lui Tudose „nu pot fi luate de bune” pentru că sunt simple strategii de comunicare, însă chiar dacă PSD se află în continuare la guvernare, lucrurile nu sunt „100% roz”. (Radu Hângănuț)

DOSAR. 10 ANI DE MALL ÎN CLUJ 

  • Sorin Guttman: „Peste 16 milioane de persoane au vizitat Iulius Mall în 2017”. O dată cu deschiderea Iulius Mall acum mai bine de 10 ani, dinamica întregului cartier Gheorgheni s-a schimbat considerabil. Sorin Guttman, Shopping Center Manager Iulius Mall Cluj, ne spune în cele ce urmează, cum anume a evoluat mall-ul în primii săi 10 ani de există. (Maria Man)
  • Iulius Mall, apreciat (mai ales) pentru mâncare. De mai bine de zece ani, clujenii au la dispoziţie două mall-uri, Iulius Mall situat în cartierul Gheorgheni şi Centrul Comercial Polus, devenit între timp Vivo,  în comuna Floreşti, la ieşirea din oraş. Dacă unii spun că ar fi de dorit să se contruiască cel puţin încă două mall-uri pentru a se evita aglomeraţia din cele două existente, dar şi pentru că există o reală nevoie în acest sens, alţi clujeni sunt încântaţi cu ceea ce au şi mai mult, consideră că cele două centre comerciale nu ar trebui să schimbe nimic, întrucât fac o treabă excelentă. De departe cei mai încântaţi de ceea ce oferă Iulius Mall sunt elevii care învaţă la liceele din zonă şi care mărturisesc că frecventează mall-ul aproape zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi. De asemenea, cei care lucrează în zonă, apreciază în special zona de food court şi faptul că găsesc mereu mâncare gătită, proaspătă şi varită, pentru toate gusturile. (Maria Man)
  • Mall-ul cel de toate zilele. Copii dormind în coșuri de cumpărături, în cărucioare, sau în marsupiile mămicilor, soți în așteptare în fața magazinelor, persoane în vârstă cu două-trei kilograme de banane în pungi de plastic, coadă interminabilă în jurul bancomatelor. Pe unul dintre culoare, se aude melodia „Reality” a DJ-ului belgian Lost Frequencies, pe un alt culoar Red Hot Chili Peppers face legea cu Scar Tissue. Este o zi obișnuită de sâmbătă și VIVO! Cluj-Napoca și-a deschis porțile pentru vizitatori. Un bărbat grăbit, în mână cu o cutie pe care vedem imaginea unui prăjitor de pâine, își face loc printre zecile de vizitatori care apar pe ușile primei intrări, cea mai apropiată de stația de autobuz. (Cristina Beligăr)
  • Primul Mall al Clujenilor. Magazinului Central este strămoșul marilor mall-uri de azi. Deschis la 29 iulie 1977 Magazinul Central este o bucățică din istoria tumultuoasă a Clujului. La momentul inaugurării era cel mai mare magazin din Transilvania. Mai apoi, așa cum s-a degradat societatea, viața socială și economică a României, așa s-a degradat și el. La începutul anilor 90 devenise o ruină în inima orașului. Era cenușiu pe dinafară, inert în interior. În 1990 a devenit societate comercială independentă, care a funcționat până în 1993, an în care s-a privatizat. Renăscut din propria-i cenușă, Magazinul Central continuă să marchează comerțul clujean și să răscolească amintiri. (Patrice Podină)
  • Clujul, pregătit pentru un nou mall. După zece ani de la apariţia celor două malluri în Cluj-Napoca, malluri care sunt deja supra aglomerate, Clujul ar fi pregătit pentru un al treilea, care să polarizeze dezvoltarea unei noi zone din oraş. (Claudia Romitan)
  • Shopping-ul de duminică,  „fruct oprit” în Germania. Timp de aproape 50 de ani, orele în care îți puteai face cumpărăturile în Germania au fost cele mai restrictive din Europa. Din iulie 2006, situația s-a îmbunătățit, dar în continuare Germania are cel mai limitat număr de ore în care poți face shopping dintre țările europene. În decurs de 40 de ani, consumatorii germani „au suferit” de pe urma unei legi votată în 1956. Până în 1996, cu doar câteva revizuiri minore, orele de shopping în Germania erau blocate în anii ’50. În aceste patru decenii magazinele puteau rămâne deschise doar între orele 7:00-18.30 în timpul săptămânii și doar până la ora 14:00 în zilele de sâmbătă. Doar o dată pe lună și în timpul sezonului de Crăciun magazinele puteau ține deschis două ore în plus în așa-numitele „sâmbete lungi”. (Cristina Beligăr)
  • Românii, „la cozi” în magazinele online. 7,5 milioane de euro, cifra cumpărăturilor zilnice. Cumpărăturile online câștigă tot mai mult teren în România, pe măsură ce tehnologia ne permite să fim în permanent contact cu magazinele preferate și să avem acces la toate promoțiile, indiferent de locul în care ne aflăm. Nu mai stai la cozi și avantajul e că poți cumpăra exact ce vrei, în condițiile în care o vizită la mall pentru o bluză se poate „solda” cu alte sute de lei cheltuite pe diverse alte produse. Vânzările online au crescut cu 40% în 2017, iar cifrele sunt impresionante: 7,5 milioane de euro este suma cheltuită zilnic de români pe platforme și pe site-urile magazinelor. (Radu Hângănuț)
  • Shopping-ul de duminică,  „fruct oprit” în Germania. Timp de aproape 50 de ani, orele în care îți puteai face cumpărăturile în Germania au fost cele mai restrictive din Europa. Din iulie 2006, situația s-a îmbunătățit, dar în continuare Germania are cel mai limitat număr de ore în care poți face shopping dintre țările europene. În decurs de 40 de ani, consumatorii germani „au suferit” de pe urma unei legi votată în 1956. Până în 1996, cu doar câteva revizuiri minore, orele de shopping în Germania erau blocate în anii ’50. În aceste patru decenii magazinele puteau rămâne deschise doar între orele 7:00-18.30 în timpul săptămânii și doar până la ora 14:00 în zilele de sâmbătă. Doar o dată pe lună și în timpul sezonului de Crăciun magazinele puteau ține deschis două ore în plus în așa-numitele „sâmbete lungi”. (Cristina Beligăr)
  • Declinul, moartea și transformarea mall-urilor americane. Un val de articole în cele mai cunoscute publicații internaționale anunțau în cursul anului 2017 sfârșitul unei ere. Între 20-25% din centrele comerciale de tip mall din America (ceea ce reprezintă în jur de 220-275 de unități) se vor închide în următorii cinci ani, spunea un studiu realizat de Credit Suisse, care atenționa că evoluția comerțului online îi ține tot mai departe pe cumpărători de retailerii din mall-uri și, ca urmare, marile centre comerciale se vor trezi fără clienți. Același studiu realizat de Credit Suisse preconiza că numărul magazinelor închise până la sfârșitul anului 2017 va fi de 8.600 de unități, ceea ce va afecta sute de mari centre comerciale de tip mall, de pe întreg teritoriul SUA. În 1970, în America, existau doar 300 de mall-uri în spații închise, iar în prezent, potrivit CNN, numărul lor a ajuns la 1.211. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Șantier în lucru și o nouă identitate vizuală pentru Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. De Ziua Culturii Naționale, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a prezentat bilanțul activității în 2017 și activitățile culturale programate în 2018, precum și conceptul de identitate vizuală a muzeului. În cursul zilei de luni, 15 ianuarie, jurnaliștii prezenți la conferința de presă au avut ocazia să viziteze spațiile muzeului aflate în plină renovare, precum și lapidariul medieval aflat în proces de restaurare și conservare. (Cristina Beligăr)

FOTOREPORTAJ. Veveriţele clujene, din ce în ce sociabile: „Cioc, cioc! Mariana, eşti acasă?” Micuţe, agile, dar deloc sfioase, veveriţele care locuiesc în Parcul Detunata sunt de departe vedetele  cartierului Gheorgheni din Cluj-Napoca, unde, zi de zi, clujenii mici şi mari se bucură de spectacolul pe care acestea îl oferă în încercarea lor de a ajunge la nucile, alunele sau la celelalte bunătăţi puse la dispoziţie de prietenii lor. (Maria Man)

REPORTAJ. A construit un han pentru a nu lăsa moara veche, să moară. Acum mai bine de 200 de ani, moara din satul Stolna funcţiona la capacitate maximă, oferind sătenilor, dar şi celor din împrejurimi, trei tipuri de făină. Moara de apă, situată pe malul pârâului Stolna nu era doar un loc unde grânele se transformau în materia primă pentru pâinea făcută în casă sub îndrumarea priceputelor gospodine din zonă, dar şi un loc de întâlnire a sătenilor, un loc în care se depănau amintiri, se făceau planuri, se vorbeau vrute şi nevrute, dar mai ales un loc în care tradiţia morăritului s-a păstrat cu sfinţenie ani de zile. O parte din moara veche trăieşte şi acum, gârbovită de timp şi de istorie. Moara a fost naţionalizată, după care a fost lăsată în paragină. Dintre cele două roţi din lemn masiv, cu dinţi de lemn, unice în zonă, una s-a pierdut în timp. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Euroboții lui Cosmin. Fondurile europene din exercițiul financiar 2014-2020 încep să intre tot mai consistent în România. La Cluj, una dintre primele întreprinderi mici și mijlocii care au accesat finanțare europeană pentru dezvoltarea afacerii este Inno Robotics. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Gafe din publicitate, reclame ”incorecte politic”. ”Reclama este sufletul comerțului”, o știm dintotdeauna, iar în zilele noastre, când există o sumedenie de produse și servicii din aceeași gamă sau din același domeniu, concurența între firme, companii, producători este acerbă. Aici intervin ”creativii”, cum sunt numiți cei din industria publicității, cei care vin cu idei mai mult sau mai puțin inspirate, astfel încât un produs ori o marcă anume să se distingă față de celelalte. (Mădălina Kadar)

SPORT. Semicerc peste timp, pentru un titlu! În întreaga istorie a handbalului masculin clujean regăsim doar medalii de bronz. Că steagul a fost ținut sus de Universitatea Cluj, sau mai nou de Potaissa Turda, niciodată la nivel național nu s-au depășit performanțele din 1969, 1970, 2000, 2014, sau 2017. Poate că din a șasea încercare va fi mai bine. Premisele există și au în spate o istorie care ne dau dreptul să visăm. Nu vom relua povestea ascensiunii echipei Potaissa Turda, deși, poate, pentru conducătorii Universității Cluj ar trebui să fie un manual de urmat. (Patrice Podină)

SĂNĂTATE. Geriatria – un domeniu medical de neomis, des întâlnit în lumea întreagă. O caracteristică a ultimelor decenii ușor evidenţiabilă este creșterea numerică a populației vârstnice prin mai multe mecanisme: scăderea natalității, evoluția medicinii și creșterea speranței de viață – rezultând o îmbătrânire demografică mult mai evidentă în țările dezvoltate economic și, de asemenea, în România, la noi plusată de exodul tinerilor în afară. (Polaris Medical)

EXILAȚI. Blamaţi anul trecut, cormoranii au ocolit Clujul. Dacă prezenţa lor pe Someşul Mic a provocat o adevărată isterie anul trecut, cormoranii au fost „receptivi” şi au înţeles că nu sunt bineveniţi la Cluj, astfel că în acest an aceste păsări urâte de pescari nu au mai fost văzute, cel puţin deocamdată la Cluj. „Cormoranul nu e specie autohtonă, trebuie exterminată, pentru că ne mănâncă peștele din râuri și lacuri”, spuneau în cor pescarii clujeni anul trecut. (Maria Man)


Publicitate

Postaţi un comentariu