Noțiunea de cenzură – Un test pentru guvernul Dăncilă

Moțiunea de cenzură inițiată de opoziție și dezbătută marți în Parlamentul României nu a trecut. A întrunit 200 de voturi, trei abțineri și șapte voturi împotrivă și avea nevoie de 233. Puterea, PSD și ALDE, a decis să nu participe la vot, iar unii parlamentari ai opoziției și-au dat demisia înainte de vot pentru a pleca în Parlamentul European, unde au câștigat un loc la alegerile din 26 mai. Așa a procedat, de exemplu, Cristian Ghinea. Traian Băsescu și Eugen Tomac au optat să rămână la votul moțiunii și abia apoi au luat avionul spre Bruxelles, unde îi aștepta preluarea mandatelor.

Așadar, din numărul total de parlamentari care este 465, au fost prezenţi 350. Au fost exprimate 210 voturi dintre care voturi pentru 200, voturi contra 7, abţineri 3.

După căderea moțiunii la votul din Parlament, premierul Viorica Dăncilă a declarat: „Cred că acest mod de lucru trebuie să înceteze, dacă într-adevăr tratăm cu seriozitate acest lucru. Ştiu că democraţia presupune ca Opoziţia să utilizeze acest instrument. Dar în momentul în care depui moţiune de cenzură, în primul rând îi convingi pe ceilalţi că ceea ce e scris acolo este real. (…) Şi trebuie să ai o alternativă, să vii cu prim-ministru, cu un guvern.

Opoziția a acuzat guvernul că a ignorat manifestațiile de stradă din ultimii ani, dar și promisiunile făcute prin propriul program. „Mai întâi aţi ignorat protestele”, a spus Dan Barna. „Apoi aţi încercat să le spargeţi prin forţă, de am ajuns în toate jurnalele lumii cu ştiri despre violenţele comise de jandarmi la comanda acestui Guvern; i-aţi jignit în fel şi chip pe românii din Diaspora, apoi aţi încercat să le blocaţi votul. Sute de mii de români au stat ore întregi în picioare la cozile interminabile de la secţiile de vot şi mulţi dintre ei tot nu au reuşit să voteze. Domnilor colegi, le datoraţi măcar scuze acestor oameni!”, a mai spus liderul USR.

PSD salută votul prin care a fost respinsă cea de-a treia moţiune de cenzură împotriva Cabinetului condus de Prim-ministrul Viorica Dăncilă. Acest vot confirmă faptul că Guvernul se bucură de un sprijin parlamentar stabil care va permite continuarea realizării promisiunilor angajate faţă de electorat în decembrie 2016. A fost un vot pentru stabilitate şi pentru continuitate. În acelaşi timp, acest vot a sancţionat lipsa de alternativă a Opoziţiei şi aventura economică pe care o propuneau unii dintre reprezentanţii partidelor semnatare ale moţiunii. Din fericire pentru români, tentativa Alianţei Austerităţii de a arunca România într-un haos economic şi social a eşuat. Moţiunea nu a întrunit nici măcar votul tuturor parlamentarilor acestei Alianţe a Austerităţii, ceea ce demonstrează că nici măcar ei nu şi-au dorit cu adevărat să vină la guvernare şi au pus în scenă un spectacol ieftin pentru a-şi păcăli proprii alegători“, conform unui comunicat remis presei de către PSD.

Context și efecte

Sociologul clujean Ioan Hosu, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai, consideră că votul la moțiune a arătat că mai degrabă există relații de dependență în interiorul partidelor decât relații între politic și electorat. „Este limpede că la noi moțiunile trec greu. O explicație ar fi aceea că în spatele ideologiilor și dezbaterilor politice stau relații de dependență între partide și clientela lor politică. Când ai oameni pe funcții, puși pe bază de clientelism politic, nu vrei să fie dislocați cu una cu două, ai tot interesul ca ei să rămână pe posturi, să mențină rețeaua de putere din vârful piramidei până în teritoriu. Orgoliile ideologice nu prea mai contează. Se fac alianțe și între politicieni care nu se suportă, dar au interese comune. Nu știm exact ce negocieri s-au dus, dar căderea unui guvern, la noi, ar însemna nu numai plecarea unor miniștri și secretari de stat și înlocuirea lor cu alții, ci prăbușirea unui sistem, a unei întregi rețele de oameni plasați pe funcții peste tot, în toate instituțiile din țară și de afară. De aceea moțiunile la noi au trecut de foarte puține ori, parcă doar trei în toată istoria noastră postdecembristă.

Spectacolul moțiunii de azi arată că PSD și ALDE (cum prevăzusem) nu pot renunța la temele și minciunile favorite”, scrie sociologul Sebastian Lăzăroiu într-o postare publică. „Nici la figurile odioase care au topit procente bune din zestrea partidului. Mai mult, au adăugat o gogoașă nouă: frauda la europarlamentare. Tăriceanu e vioi și preia discursul lui Dragnea în speranța că va canibaliza niște voturi de la nostalgicii lui daddy din PSD. Linia generală de mesaj face parte și ea din propaganda clasică, sovietică, bazată pe frică: ăștia care vin urmează să taie, noi dăm.

Repet pentru cei care susțin că guvernarea trebuie preluată de politicieni responsabili cu orice preț: nu cu orice preț”, își continuă Lăzăroiu analiza. „Într-o democrație avansată, într-o asemenea situație, partidele mergeau la alegeri anticipate. Își reînnoiau mandatul pentru patru ani, conform noii configurații electorale. La noi nu se pot face anticipate decât teoretic. E incorect să ceri opoziției să preia puterea pentru un an și jumătate și să strângă maldărul de gunoi rămas în urma PSD, ca apoi să vină tot PSD și s-o ia de la capăt. Tot ce poate face opoziția acum e să limiteze dezastrul, în Parlament, și asta e mai ușor, cu o majoritate aflată în degringoladă.

Distribuie:

Postaţi un comentariu