Noi arme în lupta împotriva violenței domestice

 

Conform declarațiilor viceprimarului Olah Emese, un centru de consiliere, aflat în subordinea Primăriei, pentru victimele violenței domestice, se va deschide la începutul lunii februarie, în Cluj Napoca. Alte opt centre regionale de adăpost și consiliere, finanțate din fonduri europene și norvegiene, urmează să fie realizate, conform declarațiilor deputatei independente, Oana Bîzgan.

Ordinul de protecție provizoriu, un nou instrument legislativ de combatere a violenței domestice și de gen, a intrat în vigoare la data de 28 decembrie 2018. Acest ordin permite polițiștilor să intre fără invitație în reședințele persoanelor private și juridice, acolo unde au avut loc acte de violență și se poate dispune înlăturarea imediată a agresorului din casă.

Deși România a ratificat Convenția de la Istanbul în 2016, abia în 2018 legislația românească s-a mai îmbogățit cu un instrument juridic pentru combaterea mai eficientă a violenței domestice și de gen. Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie a fost modificată și completată prin legea nr. 174/2018 prin care se reglementează emiterea imediată a ordinului de protecție provizoriu. Acest instrument legislativ a intrat în vigoare în 28 decembrie 2018. Acesta poate fi emis pe loc, de către polițistul chemat la fața locului, și are o valabilitate de 5 zile, cu posibilitatea unei prelungiri. Acest ordin poate fi emis de forțele de ordine dacă se constată că o persoană se află într-o situație de risc, care-i poate pune în pericol viața, libertatea sau integritatea fizică în contextul unui act de violență domestică.

Una dintre principalele modificări ale acestei legi este tocmai faptul că aceasta dă dreptul polițiștilor de a pătrunde în domiciliul sau reședința oricărei persoane fizice, fără acordul acesteia, dacă a avut loc o sesizare care indică că acolo s-au petrecut acte de violență domestică. Același lucru este valabil și pentru sediul oricărei persoane juridice, unde se poate pătrunde fără acordul explicit al reprezentantului legal al acesteia.

Prin acest ordin de protecție provizoriu, emis pe loc, se pot dispune una sau mai multe măsuri de protecție, a căror scop este scăderea gradului de risc pentru victime. Printre măsurile aferente acestui ordin de protecție provizoriu se regăsesc: evacuarea temporară a agresorului (indiferent dacă are sau nu titlu de proprietate asupra reședinței în care s-a petrecut actul de violență), reintegrarea victimei și a copiilor, dacă este cazul, în reședință, obligarea agresorului de a preda orice arme ar avea în posesie autorităților, obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere și obligarea agresorului de a păstra o anumită distanță minimă față de victimă. În urma înlăturării sale din domiciliu, agresorul va fi direcționat de către poliție către un centru de consiliere sau un adăpost, iar dacă acesta dorește să locuiască la o rudă sau într-un alt loc, atunci agresorul este obligat să ofere adresa și numele persoanei care-i va oferi cazarea. Acest ordin va ajunge tot pe masa unui judecător, iar acesta este cel care va dispune în ultimă instanță prelungirea sau sau va lua alte decizii în conformitate cu legea privind actul de violență.

Atena Delphi, centrul de sprijin și consiliere al femeilor clujene

Actualmente, în județul Cluj, sunt foarte puține locuri sau adăposturi pentru victimele violenței domestice. În Cluj-Napoca, unul dintre centrele la care pot apela femeile abuzate în familie este cel al Asociației Atena Delphi, care doar în ultimul an a oferit sprijin câtorva zeci de femei. Ramona Mocian, mediator și manager de cazuri al asociației, spune că: „Asociația Atena Delphi a oferit suport de găzduire, asistență socială, consultanță juridică și psihologică unui număr de 15 beneficiare, victime ale violenței domestice. Dintre acestea, majoritatea au fost însoțite de copii, care au beneficiat și ei de aceleași servicii. Pe lângă aceste doamne care au fost beneficiare directe ale serviciilor enunțate, alte câteva zeci au beneficiat de consultanță, îndrumare, informare telefonică. Găzduirea s-a oferit la centrul de recuperare, pe care asociația îl deține în Cluj-Napoca. Acest serviciu este accesibil pe un termen determinat, în funcție de necesitățile care se identifică fiecărei beneficiare în parte“, a explicat managerul de cazuri.

În mod concret, asociația oferă mai multe tipuri de servicii, de la pachete alimentare la consiliere juridică și adăpost. Conform spuselor Ramonei Mocian,

„asistența socială se manifestă prin oferirea de pachete alimentare și de produse igienico-sanitare, rechizite pentru copii, îmbrăcăminte și încălțăminte, crearea unor activități individuale și de grup, în vederea aprofundării sentimentului de sprijin, în vederea reintegrării cât mai rapide într-un mediu și mod de viață normal. Tot în acest sens, victimele violenței domestice sunt sprijinite să-și identifice locuri de muncă potrivite, sunt îndrumate să-și capete independența financiară și un loc bine-meritat în societate. De asemenea, în măsura în care este necesar, copiii acestora sunt înscriși la creșe, grădinițe, școli, beneficiază de sprijin pentru accesarea serviciilor medicale obligatorii. Asistența juridică urmărește suportul beneficiarelor de la obținerea certificatelor medico-legale eliberate de IML, până la consultanțe juridice gratuite privind soluționarea problemelor ce pot apărea pe acest segment: ordine de protecție, divorțuri, autoritate părintească privind minorii, sesizarea instituțiilor competente, dacă se identifică problematici precum violența asupra minorilor, consum de droguri, alte violențe, etc“, a explicat mediatoarea centrului Atena Delphi.

La centru menționat apelează femei aflate într-o stare psihică și fizică precară. Asociația funcționează și cu ajutorul altor instituții clujene, tocmai fiindcă gestionarea cazurilor de violență domestică privește mai multe aspecte și necesită colaborarea diferitelor organe ale statului. Despre asistența psihologică, managerul de cazuri de la Centrul Atena Delphi, explică că „aceasta are în vedere refacerea pe cât posibil în totalitate a psihicului de multe ori dărâmat al doamnelor care apelează la serviciile Asociației Atena Delphi. Este o etapă extrem de sensibilă și de importantă, pentru că de multe ori, de acest pas, depinde buna evoluție a celorlalte aspecte. În acest context, beneficiarele participă și la terapii de grup, care s-au dovedit foarte benefice. În activitatea noastră, o importanță deosebită o are colaborarea cu instituții precum Inspectoratul Județean de Poliție Cluj sau din alte județe, IML, Primăria Cluj, Inspectoratul pentru Învățământ Cluj, Centrul de Incluziune, precum și cu alte centre de gen din oraș, județ sau chiar din țară. În prezent, capacitatea adăpostului este de 4 camere, mult insuficient față de nevoile care se conturează, din păcate. Asociația Atena Delphi va continua să vină în întâmpinarea tuturor problemelor tangențiale cu violența domestică, încercând să ofere cât mai multor persoane care se confruntă cu acest adevărat flagel, suport juridic, psihologic, de asistență socială sau de găzduire, în funcție de necesități“, a mai adăugat Ramona Mocian.

Consiliere din bani publici

Pentru a da o mână de ajutor luptei împotriva violenței domestice și de gen, Primăria Cluj-Napoca va deschide la începutul lunii februarie un Centru de Consiliere pentru victimele violenței domestice. Viceprimarul Olah Emese a declarat că:

„Centrul de consiliere pentru victimele consilierii domestice nu s-a deschis încă, dar în momentul de față se fac angajări. Centrul se va deschide la începutul lunii februarie. Centrul are două încăperi și va funcționa în funcție de solicitări, atât pentru victime, cât și pentru oricine dorește să facă o sesizare, iar angajații centrului vor interveni. Centrul va avea un asistent social, un jurist și un psiholog. Este primul centru de consiliere din Cluj care va funcționa în cadrul unei instituții (n.r. Primăria Cluj-Napoca). În momentul de față în Cluj nu prea există nici adăposturi, nici centre de consiliere pentru femeile victime ale violenței în familie. Din păcate, din lipsă de fonduri, o parte din cele care existau, s-au închis“, a spus Olah Emese.

România în rând cu lumea. Convenția de la Istanbul ajunge în România

Una dintre promotoarele acestei modificări de lege a fost deputata independentă Oana Bîzgan, care este și membru în Comisia pentru egalitatea de șanse. Referitor la proiectul de lege, aceasta susține că:

„Este un proiect de lege la care s-a lucrat din 2016 încoace. A fost un efort al mai multor guverne. Printre modificările majore, cea mai importantă este cea referitoare la ordinul de protecție provizoriu, care se va da pe loc. Înainte polițistul nici măcar nu avea voie să intre în casă și putea face asta doar în urma unei invitații explicite de a intra. Practic, nu putea să intervină în mod direct. Mai mult, victima de cele mai multe ori rămânea în casă, asta dacă nu alegea să plece de acolo. Acum, în urma acestor modificări, polițistul poate intra în casă și poate emite, pe loc, un ordin de protecție provizoriu, pe baza unui formular în care se va nota situația victimei, a copiilor, martorii, condițiile din casă, etc. Se evaluează pe loc gradul de risc pentru victime (femei și copii). Pe baza acestui formular se emite ordinul de restricție, care intră în vigoare imediat. Pe baza acestui ordin, agresorul este înlăturat imediat din casă și condus către un adăpost, sau un centru de consiliere, sau oriunde. Acest ordin are valabilitate de cinci zile, dar el poate fi prelungit. Judecătorul este cel care transformă ordinul provizoriu într-unul permanent. Odată cu introducerea acestor modificări, victimele sunt puse în situația de a putea fi apărate imediat, apoi, și mai important, agresorul este cel înlăturat, nu victima, cum era până acum. Această lege vine să alinieze cadrul legislativ al României la legislația combaterii violenței domestice și de gen internaționale, prin implementarea prevederilor Convenției de la Istanbul, care a fost, de fapt, ratificată de România în 1 septembrie 2016. În sfârșit avem elementele pentru a combate și preveni violența domestică, iar victimele beneficiază de o susținere legală pe loc“, a spus Oana Bîzgan.

Mai mult, pentru a ieși în întâmpinarea problemelor legate de (sub)finanțarea centrelor de adăpost și consiliere, deputata s-a luptat pentru introducerea unui amendament referitor la obligativitatea susținerii din bugetele locale ale unor astfel de centre de ajutor pentru victimele violenței domestice. Conform spuselor sale, „tot în această lege a fost introdus un amendament, chiar de către mine, prin care autoritățile locale trebuie să aloce din bugetele locale sume pentru a susține financiar centrele de consiliere și adăpost pentru victimele abuzului și violenței domestice. Modificările acestei legi dau șansa autorităților locale să susțină creația acestor centre. Mai mult, autoritățile locale au responsabilitatea de a evalua situația violenței de gen din teritoriu și de a aloca bani din bugetul local în mod adecvat. De la nivel național, intenționăm să înființăm 8 centre regionale de combatere a violenței de gen. Acestea urmează să fie realizate cu ajutorul fondurilor norvegiene și europene“, a mai adăugat Oana Bîzgan.

Info
De când a intrat în vigoare modificarea legii nr. 217/2003, prin introducerea amendamentului referitor la acordarea imediată a ordinului de protecție provizoriu, mai multe astfel de ordine au fost emise pe teritoriul țării. Primul ordin de acest tip a fost emis în județul Constanța, împotriva unui bărbat de 27 de ani, care și-a agresat soția pe fondul consumului de băuturi alcoolice. În județul Cluj, din 28 decembrie au fost deja emise 3 ordine de protecție provizorii. Apoi, doar în Harghita au fost emise alte trei astfel de ordine, la sfârșitul anului trecut, de către polițiștii harghiteni, pentru agresiuni domestice produse în Gheorgheni, Toplița și Bălan. În județul Suceava, în doar câteva zile de la intrarea în vigoare a legii, au fost emise alte șapte ordine de protecție provizorii. Pentru a pregăti forțele de ordine pentru implementarea acestui instrument legislativ, anul trecut în noiembrie, specialiștii din cadrul Inspectoratului General de Poliție au organizat sesiuni de pregătire ale forțelor de ordine, în 19 centre zonale, la care au participat 4500 de polițiști.
Info
 Conform statisticilor, în România, o femeie este ținta unei violențe domestice la fiecare 30 secunde, ceea ce înseamnă că mai mult de 1.200.000 de românce s-au confruntat cu acest tip de agresiune. Mai mult, o femeie din zece este afectată de violență domestică în fiecare an. În ceea ce privește opinia publică, din păcate, aproape 60% dintre români tolerează și consideră justificate actele de violență în familie, iar un număr imens de femei nu raportează aceste acte către autoritățile competente. În ceea ce privește situația ordinelor de protecție, mai mult de 20% dintre acestea sunt încălcate de către agresori. În 2017, au fost raportate în România 36.245 de cazuri de violență domestică, cu o creștere de 3% față de 2016, când au fost raportate 32.696 astfel de cazuri. În 2018, s-au emis cu 30% ma multe ordine de protecție față de 2017, ceea ce demonstrează intensificarea și multiplicarea acestui fenomen de violență. Mai mult, în 2017, 26% din totalul de crime petrecute pe teritoriul României au avut loc în cadrul familiei, iar din totalul de 36.245 de cazuri, doar 4% au ajuns la tribunal, fiind condamnate un număr de 1.491 de persoane. În 20 octombrie 2018, a avut loc la București, un marș Împreună pentru siguranța femeilor, pentru a atrage atenția publică asupra efectelor acestui fenomen.
Info
Convenția Consiliului Europei a prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) este o convenție menită să combată violența domestică și de gen, iar aceasta a fost deschisă semnăturilor la data de 11 mai 2011. Scopul prevederilor acestei Convenții este prevenirea violenței, protecția victimelor și încheierea regimului de impunitate aplicat agresorilor. Pe 12 martie 2012, Turcia a devenit prima țară care a ratificat Convenția, fiind urmată, din 2013 până în 2018 de alte 32 de țări, printre care și România, care a ratificat-o în 2016. Convenția a intrat în vigoare pe 1 august 2014. Tratatul caracterizează violența împotriva femeilor ca o încălcare a drepturilor omului, fiind deopotrivă și o formă de discriminare, conform Art. 3 (a)). Convenția include și o definiție a genurilor, înțelese ca „roluri, comportamente, atribute și activități social construite, pe care o anumită societate le consideră adecvate femeilor și bărbaților“, conform Art. 3 (c)). Statele care ratifică Convenția sunt obligate să criminalizeze o serie de fapte, precum: actele non-consensuale de natură sexuală, căsătoriile forțate, mutilarea genitală feminină, avortul forțat, sterilizarea forțată, violența psihologică, hărțuirea sexuală, violența fizică și stalking-ul.

Info
Conform informațiilor primite de la Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, în anul 2018, „la nivelul județului Cluj au fost înregistrate 516 infracțiuni de violență în familie comise prin fapta de loviri sau alte violențe. De asemenea, în perioada menționată, 88 de victime ale infracțiunilor de violență în familie au solicitat instanței emiterea unor ordine de protecție. În ceea ce privește încălcarea ordinelor de protecție prin exercitarea de violențe asupra victimelor, nu există o astfel de evidență la nivelul inspectoratului. În cele 10 zile de la intrarea în vigoare a noului ordin privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violență domestică de către polițiști, la nivelul județului Cluj au fost emise 3 ordine provizorii de protecție de către polițiști“, ne-au transmis cei de la departamentul de relații publice din IPJC.
.

Postaţi un comentariu