Noaptea ideilor la Cluj, orașul în care succesul este judecat crunt de ceilalți: Despre inteligența artificială și lipsa cooperării între universități

Foto: Dan Bodea

Care vor fi marile schimbări pe care revoluția digitală și inteligența artificială le vor aduce în viața personală, în comunicare și în câmpul muncii în următorii ani a fost una dintre temele dezbaterii de joi, 31 ianuarie, propusă de Institutul Francez și de Universitatea Tehnică din Cluj cu prilejul unei noi ediții a întâlnirii Noaptea ideilor.

Daniel David, Prof. Univ. Dr., Facultatea de Psihologie, Universitatea Babeș-Bolyai, Ovidiu Stan, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Radu Orghidan, Machine Learning and Robotics Area Leader, NTT DATA România specialist în robotică și învățarea automată au adus o serie de perspective din lumea roboticii, tehnologiei și psihologiei. Cei trei specialiști au vorbit, printre altele și despre schimbările de paradigmă, respectiv de revoluțiile industriale care au dus la dezvoltarea celei de-a patra revoluții pe care o trăim astăzi, revoluția digitală, bazată pe conectivitate.

Saltul major în cazul inteligenței artificiale și o schimbare de paradigmă importantă, consideră psihologul Daniel David va fi atunci când inteligența artificială va avea cu adevărat liber arbitru și va reuși să se reproducă fără ajutorul nostru.

„Până atunci trebuie să ne asigurăm că vom avea un modul de etică foarte puternic. Trebuie să fim pregătiți când ingineria genetică va duce la o forțare a limitelor speciei. Va fi o dezvoltare endosomatică și una exosomatică și societatea trebuie să fie pregătită pentru aceste dezvoltări”, a transmis Daniel David.

„Fiți parte a construcției viitorului”

Daniel David a făcut referire și la o serie de proiecte pe care le desfășoară la Facultatea de Psihologie care vizează utilizarea roboților pentru pacienții cu tulburări din spectrul autist. „Cine se gândea, acum 20 de ani, că vom avea roboți care să facă psihoterapie. Eu am preluat ce am învățat în SUA și când am venit în România și am spus că vreau să fac roboterapie, era aproape să fiu mazilit în comunitatea mea profesională. A trebuit să facem studii să arătăm că un om poate intra în relații empatice cu robotul, că robotul poate dezvolta abilități sociale. Noi îi programăm, noi îi supervizăm, noi îi monitorizăm. Deocamdată. Pe termen lung, dacă robotul va începe să facă el școală de psihoterapie fără ajutorul nostru, atunci va trebui să ne gândim la alte alternative să ne câștigăm existența”, a precizat Daniel David.

„Ce vrem să facem în continuare este să ducem roboții din laborator, în viața de zi cu zi. Vrem să vedem ce se întâmplă într-un centru obișnuit din Cluj, sau într-o școală obișnuită. Vor fi oare capabili psihologii sau educatorii să folosească roboții cărora le-am implementat deja algoritmi și sarcini dezvoltate în laborator? Ideea că robotul poate înlocui sau poate prelua o parte dintre sarcinile psihologului sau psihoterapeutului este o realitate. Din păcate, nu doar în România, ci în mai multe locuri din lume, nu există o colaborare foarte bună între inginerii programatori și psihologi. Roboții pentru tratamentul copiilor cu tulburări din spectrul autist au apărut de vreo 10-15 ani dar erau studii slab controlate, până când s-a făcut alianța între ingineri, informaticieni și psihologi și acum sperăm ca acest protocol de roboterapie să devină terapie validată științific”, a adăugat profesorul Daniel David.

În ceea ce privește actuala revoluție digitală, psihologul Daniel David a adus în discuție diferența între generații și modul în care se raportează fiecare dintre noi la evoluțiile tehnologiei.

„Trăim într-o cultură tehnologică și acest lucru determină modul în care detectăm emoțiile, modul în care reacționăm la emoții și va trebui să ne așteptăm la diferențe generaționale. Suntem tentați să îi judecăm pe cei născuți în generația Z și Y prin faptul că nu ni se par nouă foarte adaptați emoțional în lumea fizică. Pentru ei există o lume fizică și o lume în care trăiesc ei și sunt foarte bine adaptați acolo. Noi nu suntem bine adaptați în lumea lor. Trebuie să fim atenți la situațiile de evaluare din perspectiva propriei paradigme. Nu știm, pentru că nu avem date longitudinale, pe termen lung, dacă tehnologia va avea impact negativ asupra sănătății mintale. Nu știm dacă va apărea o instabilitate emoțională. Sunt teme de cercetare în psihologie în acest moment, avem ipoteze dar nu avem concluzii”, a spus specialistul Daniel David, fiind de părere că tot mai mult, în următorii ani, va apărea confuzia între realitatea fizică și lumea virtuală (realitatea fizică augmentată).

Foto: Dan Bodea

„Pentru unii dintre noi, acestea sunt realități la care ne adaptăm. Dar cei care se nasc cu realitățile virtuale, le consideră parte a realității fizice și nu mai fac diferența. Noi trebuie să ne oprim tendința pe care o avem de a judeca mereu cum se întâmplă viitorul prin prisma experienței noastre. Dar dacă ne uităm la date vedem că nu crește nivelul de psihopatologie. Tehnologia în sine nu este bună sau rea, ea devine mai bună sau rea în funcție de cum o folosim. Omul e măsura lucrurilor și ele devin bune sau rele în funcție de cum ne raportăm noi la ele” a mai spus Daniel David.

Radu Orghidan a fost și el de acord că nu ar trebui să ne opunem procesului revoluției digitale, mai ales din perspectiva unui război imperceptibil cu China care nu numai că nu se opune, dar îmbrățișează cu toată forța schimbările și aduce cât mai multe date pe masa companiilor pentru a dezvolta sisteme de inteligență artificială. „Nu ar trebui să ne opunem progresului. Da, din punct de vedere etic nu este bine să ni se intre cu bocancii în viața privată, dar din punct de vedere tehnic avem nevoie de aceste date, iar chinezii au la dispoziție oceane de astfel de date. Trebuie găsit un echilibru între respectarea vieții private și progresul tehnologic”, a precizat Radu Orghidan, specialist în robotică și învățarea automată.

Ovidiu Stan a făcut o trecere prin istoria revoluțiilor industriale, explicând modul în care paradigmele s-au succedat de-a lungul a 300 de ani. „Dacă la începutul primei revoluții industriale multă lume spunea că cea  mai importantă a fost descoperirea motorului cu abur și războiului de țesut, eu consider că cel mai important lucru a fost utilizarea motorului cu abur pentru a crea o tipografie automată, în așa fel încât ziarele să fie imprimate și distribuite. În acest fel a început diseminarea informației care a continuat mai târziu cu telegraful, telefonia, iar acum internetul”.

„Este normal să aibă și Transilvania un proiect major transnațional”

Cei trei invitați au semnalat și unele probleme cu care se confruntă universitățile din Cluj la nivel de relații de cooperare.

„Problema noastră, în Cluj, este legată de conectivitate. Mulți nu știm ce se întâmplă în celelalte universități, deși trăim în același oraș. Succesul este judecat crunt de ceilalți. În loc să fie văzut ca prilej de diseminare a cunoașterii, este văzut ca prilej de autopromovare. Clujul, prin specialiștii pe care îi are, este de exemplu o importantă parte a mișcării de utilizare a roboților în domeniul sănătății în principal pe segmentul ce ține de etică. Dar mulți nu știu acest lucru. Problema majoră este să vedem cum putem obține finanțare pe proiecte pe care să le creștem împreună. Cu toții ne bucurăm că există laserul de la Măgurele, ne bucurăm că există proiectul Danubius, doar că este anormal ca cele două mari proiecte majore ale României să fie în sudul țării. Este normal să aibă și Transilvania un proiect major transnațional. De altfel, rectorii universităților clujene au propus un program mizând pe mai multe puncte tari și programul se numește Info-Bio-Nano for Health. Acest program ar putea să definească Transilvania și poate împreună, în următorii ani, vom reuși să creăm un pol academic care să fie competitor cu celelalte două din sudul țării. Există multe proiecte între universitățile clujene, dar nu știm să concentrăm resursele și să cooperăm, astfel încât să avem rezultate puternice și vizibile. Avem proiecte deștepte, dar foarte înguste, pe domenii de specialitate. Noi am propus Ministerului Cercetării ca proiectul Info-Bio-Nano-for Health să primească un statut comparabil cu celelalte două pentru a fi finanțat. Evident că ni s-a transmis că e o idee foarte bună, dar că nu sunt bani”, a declarat Daniel David.

Invitații la dezbatere au insistat asupra nevoii de schimbare a sistemului de educație prin accent pus pe empatie, pe aptitudini sociale, pentru că ele vor fi cele care ne vor diferenția de mașini. „Du-te direct la nivelul țărilor dezvoltate. Încearcă să investești în IT, în inteligență artificială, în componenta educațională, în inovație, în antreprenoriat, lasă paradigma clasică din mediul educațional”, au transmis specialiștii.

„Este clar că inteligența artificială, în forma în care există este un fel de extensie a noastră, că preia anumite sarcini ale noastre cu acordul nostru și cu supervizarea noastră. Dar pe termen lung nu știm ce se va întâmpla. Este bine să fim parte a acestei schimbări pentru a avea o contribuție la ea. Suntem departe de ceea ce se numește singularitate, adică punctul în care inteligența artificială are voință și conștiință proprie. Orice revoluție a fost privită ca o apocalipsă. Eu cred că societatea se va adapta revoluției digitale dacă oamenii vor învăța să fie parte a soluției, parte a schimbării. Mereu am spus că cel mai bine este nu să prezici viitorul, ci să fii parte a construcției lui. Când se va produce saltul la revoluția 5.0, se va produce disruptiv și trebuie să fim pregătiți”, a mai spus Daniel David.

Întâlnirea anuală, consacrată liberei circulații a ideilor și a cunoștințelor, cea de-a 4-a ediție a Nopții ideilor, coordonată de către Institutul Francez de la Paris, a avut loc joi, 31 ianuarie 2019 cu tema „Față în față cu prezentul”. În Franța și pe cinci continente, școli și universități, institute de cercetare, muzee, centre culturale, teatre, biblioteci, Institute și Alianțe franceze sunt invitate să propună întâlniri participative privilegiate: forumuri și mese rotunde, conferințe, lecturi, concerte, proiecții, performance-uri.

De trei ani, și România participă la Noaptea Ideilor, anul acesta Institutul francez organizând zece evenimente în patru orașe, pe tema „ FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU PREZENTUL“ la București (la Institutul Francez, la Universitatea din Bucureşti, la librăria Kyralina, la sediul OIF, la Ambasada Libanului) precum și în antenele Institutului Francez, în Cluj, Iași și Timișoara.

Postaţi un comentariu