„Niște oameni”. Un deznodământ fericit pentru trei poveşti ale Clujului

Hoia-Baciu Project, una dintre cele trei inițiative care vor fi licitate la Transylvania Donor Sphere

Text: Bianca Felseghi

Mai mulţi membri ai societăţii civile au constituit o asociaţie filantropică intitulată „Nişte Oameni” care va organiza bianual o licitaţie de strângere de fonduri pentru proiecte comunitare în regiunea Transilvaniei.

Expresorul rupe toropeala de dimineaţă. Puţinii oameni din cafenea mijesc ochii, deranjaţi. O femeie cu frizură french style soarbe lent dintr-un fresh de zmeură, Ştefan îşi aprinde ţigara, scuturând excesiv în aer un chibrit.
De aproape 10 ani, „Nepotu` lui Thoreau” e cel mai tare club literar din ţară, spune el.

Aşa începe la ora 09:30 prezentarea în cadrul primei întâlniri de lucru dintre reprezentanţii Asociaţiei „Nişte Oameni” şi cele trei grupuri de iniţiativă selectate să participe la prima ediţie a evenimentului de strângere de fonduri Transylvanian Donor Sphere (TDS).

Nepotu’ lui Thoreau

Ştefan Baghiu e doar unul dintre tinerii care au construit jucăria care se numeşte „Nepotu` lui Thoreau”. Înfiinţat de Ştefan Manasia într-o perioadă în care piaţa de carte le era vitregă poeţilor, iar întâlnirile cu cititorii erau rezervate de edituri şi librării doar „vedetelor”, conceptul se dovedeşte a fi funcţional şi util chiar şi după un deceniu. El însuşi unul din cei mai apreciaţi poeţi ai generaţiei sale, Manasia s-a întrebat pentru prima dată în 2007: cum ar fi dacă poeţii ar veni la întâlnire cu cititorii, şi-ar citi singuri versurile şi ar asculta în tăcerea sau în entuziasmul discuţiilor de la final, glasul publicului?

Baghiu e un soi de Prodigy al poeţilor. A luat toate premiile de debut din ţară cu volumul său de poezii. Totuşi, spune el: „degeaba confirmi naţional dacă nu confirmi la «Nepotu` lui Thoreau»”. „Eu am confirmat naţional, dar la cenaclu m-au făcut varză”, râde autoironic, doar cu jumătate de gură. De doi ani a preluat funcţia de moderator la Thoreau. Între timp, iniţiativa a câştigat nu doar vizibilitate, ci şi public. Atelierul critic are loc ritualic în fiecare miercuri la cafeneaua Insomnia şi le permite celor mai polemici dintre cititori să le spună autorilor ce anume nu le place din opera lor. Şi nu sunt doar studenţii sau literaţii cei care gustă din plăcerile boemei: de când frecventează Thoreau, un avocat clujean a publicat deja două romane.

Ştefan Baghiu are 22 de ani. E curios şi doldora de idei bune. Pentru el, literatura, arta de a scrie şi poezia – arta de a transfigura, nu sunt nişte domenii clasate în manuale şi dosite în biblioteci prăfuite. Sunt viaţă. Trista realitate editorială din România e forţată de să se adapteze după ambiţiile lui. „Vrem să organizăm un atelier de creative writing şi de reportaj literar, să le oferim celor cărora le place să scrie o alternativă a ce poţi să faci cu scrisul, altceva decât să publici cărţi şi să scrii romane”, spune el.

Afișul evenimentului din 16 iunie

„Nepotu` lui Thoreau” a depus o propunere în acest sens la sesiunea de finanţare organizată în această primăvară de Grupul PONT în cadrul proiectului Com’ON Cluj-Napoca. Numărul uriaş de iniţiative creative a pus finanţatorii în faţa unui impas, având în vedere că suma pusă la dispoziţie a fost, de la bun început, plafonată pentru a asigura finanţarea a 250 de iniţiative, în limita unui buget de 500.000 lei. Ca să lărgească cercul beneficiarilor, o parte din iniţiativele mature, aflate deja în derulare şi bazate pe un plan sustenabil vor fi ajutate să treacă la nivelul următor al activităţii lor prin parteneriate precum cel cu „Nişte Oameni” – un model de implicare a societăţii civile în schimbarea şi creşterea calităţii vieţii din oraşele Transilvaniei.

O asociaţie fondată în 2015 de un grup de întreprinzători privaţi şi persoane fizice, „Nişte Oameni” îşi asumă un semi-anonimat menit să inspire pe oricine să li se alăture.

Asociaţia reuneşte mai mulţi reprezentanţi din zona top management a unor companii private, dar şi întreprinzători clujeni care doresc să se implice în dezvoltarea comunităţii. Nu trebuie să fii cineva pentru a face bine. Trebuie doar să vrei. Sub sloganul „Bine facem. Tu?” şi sudaţi ca echipă în cadrul altor evenimente similare, „Nişte Oameni” vor acţiona în Cluj şi în Transilvania pentru a încuraja diverse proiecte benefice pentru regiune. Începând din iunie, ei vor organiza licitaţii cu public format din donatori individuali şi/sau corporate în sprijinul proiectelor comunitare.

Hoia-Baciu Project

Pe post de clopoţel care anunţă sfârşitul orei, expresorul din cafeneaua Hugo sună prelung, bătrâneşte. Imediat, un capuccino o zbugheşte la masă. A venit la ţanc pentru Marius Lazin, omul de bază al celui de-al doilea proiect pentru care se va licita la TDS pe 16 iunie: Hoia-Baciu Project. E o iniţiativă care mizează pe valorificarea potenţialului unei păduri aparent obişnuite din vecinătatea oraşului. Că nu e o simplă pădure, ştim deja, dar că iniţiatorii proiectului gândesc pe termen lung aflăm chiar de la ei: Hoia-Baciu e un prim pas pentru dezvoltarea circuitului mistery al Transilvaniei.

Poiana Rotundă din Pădurea Hoia-Baciu a devenit arhicunoscută în 1968 când a fost publicată prima fotografie ce reprezenta un obiect luminos, neidentificat, deasupra copacilor. De atunci, legendele şi miturile urbane cu privire la trunchiurile care creşteau în forme ciudate ca manipulate de un uriaş magnet, întâmplările stranii, extratereştrii şi OZN-urile de-adevăratelea sau inventate, cine să mai ştie, au făcut înconjurul lumii. „Noi organizăm deja tururi ghidate în zonă, pe platforma hoiabaciutours.com. Vrem să plasăm nişte marcaje fosforescente care să te ghideze şi pe timp de noapte, de la Muzeul Etnografic, până la Poiana Rotundă şi Platoul Sift”, expune Marius. Includerea în oferta turistică a Clujului a acestei secţiuni dedicate nu doar pasionaţilor de paranormal, ci şi aventurierilor de toate vârstele, reprezintă propunerea pentru care Marius Lazin, specialist în turism, angajat la Centrul de Informare Turistică şi Alex Surducan, meteorolog pe Vlădeasa şi fizician, vor pleda la prima ediţie a TDS. „Paranormalul are propria sa nişă care atinge atât o parte din comunitatea locală, cât şi o parte din vizitatorii oraşului. Un spaţiu cu o istorie neclară care atrage prin fenomenele inexplicabile găzduite de-a lungul timpului este reţeta care trezeşte interesul şi curiozitatea oamenilor şi care a situat deja pădurea Hoia-Baciu în topul pădurilor bântuite de pe glob, conform BBC şi Travel&Leisure Magazine. Marius prezintă grafice şi imagini de arhivă. A gândit tot proiectul în detaliu şi e un întreprinzător serios, chiar dacă e tânăr. În plus, l-a convins şi pe Dacre Stoker stră-strănepotul romancierului care l-a dat Hollywood-ului pe Dracula, să fie ambasadorul proiectului.

Un cancer al Clujului – Pata Rât

Box la Pata Rât

Pe nesimţite echipa de implementare a TDS alunecă înspre o altă zonă SF a Clujului: Pata Rât, un loc scos din orice context al unui oraş civilizat. Cu toate că despre existenţa lui există dovezi incontestabile, iar legăturile dintre cele două lumi, Clujul de zi cu zi şi Clujul din Pata Rât sunt frecvente, nicio administraţie locală nu a fost capabilă să dezvolte politici de incluziune socială. Cel de-al treilea proiect pentru care se va licita pe 16 iunie e un experiment. Şi o nebunie. Cei patru membri ai echipei „Antrenamente de box la Pata Rât” se aşează la masă în ordinea de pe tricou: Pepe, Remus, Karol şi Alex. Vor să strângă banii necesari asigurării abonamentelor la un club sportiv şi mesei zilnice pentru 7 tineri din Pata Rât. Este prima iniţiativă care porneşte chiar din partea comunităţii cantonate acolo.. „Am văzut ce efect are asupra copiilor faptul că fac mişcare, că au o preocupare care să-i ţină departe de violenţa necontrolată sau droguri. Am fost inspirat de băieţaşu` ăsta care mergea singur pe jos, din capătul Someşeniului de la Pata Rât şi până la Gară, la sală, să se antreneze la box”, spune Pepe arătându-l pe Karol. La 17 ani, el este triplu campion naţional la juniori şi membru al lotului olimpic. Locuieşte în Pata Rât de când Primăria Cluj-Napoca a dispus în iarna lui 2011 evacuarea a aproape 60 de familii de pe strada Coastei, dar e un model pentru adolescenţii de-o seamă cu el. „Am câştigat primul meu meci oficial la 11 ani, fac parte din lotul naţional de tineret. Vreau să fiu ceva, să ajung ceva”, spune Karol. Cinci antrenamente pe săptămână îl ţin departe de mediul deprimant în care e nevoit să-şi ducă viaţa.

Remus are 18 ani şi, graţie exemplului oferit de Karol a prins curaj să îşi ia viaţa de la capăt. A renunţat la şcoală, dar s-a înscris la „a doua şansă”, iar de trei săptămâni merge la box. „Voiam să scap de anturaj, să am mai puţin timp de pierdut”, explică el. Cu puţin noroc, după 16 iunie, ar putea învăţa şi că există o parte luminoasă a vieţii. Chiar şi atunci când locuieşti la periferia unei gropi de gunoi.

Toate cele trei proiecte trecute în revistă aici au fost alese pentru licitaţia de strângere de fonduri. Ele au fost selectate de către un comitet format din donatori, din lista iniţiativelor propuse pentru Com`ON Cluj-Napoca, cele 11 propuneri finale fiind jurizate şi intervievate. Transylvanian DonorSphere va avea loc de două ori pe an.