Musai-Muszáj: Primăria îngrădește dreptul la liberă exprimare

de Claudia Romitan / in October 31, 2016, 03:10 la 3:03 pm /

Disputa privind afişele Musai-Muszáj în două limbi care ar fi trebuit amplasate în autobuze continuă. Mișcarea Musai-Muszáj a anunţat că așteaptă un răspuns oficial din partea Companiei de Transport Public Cluj-Napoca, după ce primăria nu a avizat afişarea acestor mesaje, pe motiv că afişele au un conţinut care face referire la un proces aflat pe rol.

“Mișcarea Musai-Muszáj așteaptă un răspuns oficial din partea Companiei de Transport Public Cluj-Napoca, după ce inițiativa civică a aflat din presă faptul că Primăria retrage avizul pozitiv acordat afișelor despre tăblițe multilingve. Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei, a declarat ziarului Transilvania Reporter, că nu vor permite afișarea, deoarece conținutul afișului face referire la un proces pendinte. Musai-Muszáj consideră motivația Primăriei ca fiind cel puțin tendențioasă, deoarece nu se poate îngrădi dreptul la liberă exprimare, un drept fundamental al omului, invocând un proces pendinte”, se arată în comunicatul Musai-Muszáj.

De asemenea, activiştii Musai-Muszáj solicită grupului PONT și Fundației Comunitare Cluj, ca organizatori ai campaniei COM’ON Cluj să se delimiteze de opinia Primăriei.

“Asta, în principal, deoarece purtătorul de cuvânt al Primăriei a sugerat că organizatorii campaniei ar fi fost cei care au greșit când au acceptat și au avizat inițiativa grupului Musai-Muszáj. Dna. Buzatu a mai spus că grupul PONT și Fundația Comunitară aveau obligația de a se asigura că proiectele finanțate prin program respectă termenii și condițiile concursului și prevederile legale în vigoare. Musai-Muszáj e de părere că bunul renume al organizatorilor ar putea fi știrbit prin faptul că Primăria le discută răspunderea într-un mod care i-ar face complici în acest caz grav de discriminare.

Stimate grup PONT, Stimate Fundație Comunitară Cluj, vă solicităm să clarificați faptul că inițiativa Musai-Muszáj a respectat toate regulile concursului, având în vedere că, în conformitate cu declarațiile Voastre, grupul Musai-Muszáj s-a poziționat pe primul loc în cadrul concursului COM’ON Cluj.

Stimate Oana Buzatu, vă solicităm să ne arătați care sunt acele legi ale României pe care le încalcă grupul Musai-Muszáj prin campania de afișe!

Grupul Musai-Muszáj consideră ca fiind o gravă involuție această nouă formă de discriminare instituționalizată pe care o practică Primăria Cluj-Napoca”, se mai arată în comunicat.

Ce conţin “afişele-problemă”

Afişul pentru ca s-a cerut autorizaţie pentru a fi amplasat în mijloacele de transport în comun ale CTP avea următorul conţinut:

“Întrebări frecvente despre plăcuțele bilingve

1. De ce este important să scrie și în limba maghiară denumirea orașului, dacă maghiarii din Cluj vorbesc limba română? Amplasarea tăblițelor multilingve nu ține de cunoașterea sau necunoașterea limbii române. Tăblițele multilingve simbolizează nivelul de acceptare a comunităților lingvistice, buna coabitare și respectul mutual dintre acestea.

2. Nu este ilegală scrierea numelui orașului în limba maghiară, dacă în Cluj comunitatea maghiară nu ajunge la 20% din totalul populației? Nu. Legile în vigoare nu interzic în niciun caz afișarea tăblițelor în limba unei comunități minoritare. Mai mult, în cazul orașului Cluj, afișarea tăblițelor este obligatorie, în baza L. 2001/215, art. 76, 131 și HG 1206/2001. L. 2001/215, 76: http://legeaz.net/legea-215-2001-ac... L. 2001/215, 131: http://legeaz.net/legea-215-2001-ac... HG 1206/2001: http://www.legex.ro/Hotararea-1206-...

3. “Nicio minoritate nu are atât de multe drepturi precum maghiarii din România. De ce le trebuie și mai multe?” Această afirmație este greșită, deoarece doar în Europa, drepturile suedezilor din Finlanda sau germanilor din Italia sunt mult mai ample și întinse pe mai multe domenii decât cele ale maghiarilor din România. Pentru afișarea tăblițelor multilingve nu trebuie oferite mai multe drepturi, ci trebuie recunoscute și respectate cele existente.

4. Românii din Ungaria au tăblițe multilingve? Da, de exemplu la Micherechi (Méhkerék) găsim tăblițe româno-maghiare. În Ungaria, spre deosebire de procentul de 20% din România, afișarea tăblițelor multilingve este obligatorie dacă procentul unei minorități depășește 15% din totalul populației.

5. Majoritatea clujenilor sunt pentru sau împotriva tăblițelor multilingve? Conform unui sondaj CCST (Casa de Cercetări Sociologice Transilvania) 40, 22% dintre clujeni sunt pentru așezarea tăblițelor multilingve, 35% au un punct de vedere neutru în această cauză, iar doar 24, 68% sunt împotriva acestora”.

Acelaşi text apărea pe afiş şi în limba maghiară.

Distribuie: