Mitingul public, arta politică de „marcare a teritoriul”

Foto: Dan Bodea

Mitingurile electorale reînvie la fiecare ciclu electoral și sunt mereu o parte integrantă din arsenalul politic. Încă din Roma antică sau din agora democratică ateniană politicienii au înțeles cât de importantă este întâlnirea față în față cu cetățenii. A fost o vreme în care mitingurile electorale păreau date uitării, iar campaniile se derulau preponderent la televizor.

Diversitatea mitingurilor electorale este dată de contextele politice diferite, dar mai ales de caracteristicile locale. La Cluj, primii care și-au dat întâlnire, în spațiul public, cu alegătorii au fost candidații Alianței USR-PLUS, pentru alegerile europarlamentare din 26 mai.

Puterea agorei
În opinia profesorilor universitari clujeni mitingurile nu au dispărut de tot niciodată. Aceștia cred că doar ponderea sau importanța lor au scăzut odată cu creșterea online-ului. Însă, o manifestație publică este mereu de actualitate, spune Doru Pop, profesor conferențiar universitar doctor la Facultatea de Teatru și Televiziune din cadrul UBB Cluj.

„Oamenii sunt mai ușor de convins atunci când văd candidatul, își fac o impresie rapid și iau deciziile electorale mai ușor prin contact direct. În plus mitingurile au o mare forță de mobilizare și sunt extrem de utile, exemplul cel mai bun fiind demonstrația de forță a lui Dragnea <<Liviu Dragnea, liderul PSD – n.a.>> cu mitingul cămășilor albe, ca reacție la mitingurile de protest din fața palatului Victoria. Nici măcar <<revoluția haștag>> nu ar fi fost posibilă fără <<miting>>.

În plus un miting cu multă lume, sau cele la care vine puțină lume, au un potențial de știri, devin subiect pentru canalele clasice, radio, tv, și acum oferă o platformă de discuții pe diversele medii de socializare sau altele informale. Prin urmare mitingul va rămâne un instrument important de captare a atenției media și de transmitere a mesajelor către cetățeni”, explică Doru Pop.

La rândul său lectorul universitar George Jiglău consideră că ideea de „oameni de stradă” a redevenit populară în ultimii ani. „Multe resurse s-au mutat în acea zonă, dar fiecare campanie a avut mitingurile ei. Seria lungă de proteste la adresa PSD, apoi contra-manifestațiile organizate de PSD, să nu uităm nici evenimente de stradă precum marșurile LGBT și contra-manifestațiile la adresa lor.

Era de așteptat ca mitingurile electorale în stradă să revină în actualitate mai ales că USR-PLUS se revendică drept partide <<ale străzii>>, în vreme ce PSD se consideră partidul <<celor mulți>>. Nu cred că vor fi foarte multe mitinguri, poate doar acum la început și spre final să avem, dar cu siguranță ele vor mai fi în peisaj, la scară mai mică sau mai mare”, spune George Jiglău, lector universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj.

Prima impresie: „Lipsă de antrenament”
Primul miting electoral organizat la Cluj a scos în stradă doar câteva sute (cel mult 1.000) de simpatizanți ai Alianței 2020 USR-PLUS. Acest lucru poate reprezenta o lipsă de antrenament, dar și de experiență a politicienilor din Alianță.

„Evenimentul organizat la Cluj de Alianța <<Live>>, noul nume de cod al celor două partide ale generației Facebook respectiv Youtube, a părut lamentabil pentru că s-au poziționat într-un alt tip de media decât acelea în care se află alegătorii lor. Noroc cu ecranele din piață, care au decupat imaginile ca să pară mai multă lume în piața Unirii, pentru că altfel mitingul a arătat ca un fel de team-building de multinațională, iar sigla Plus părea că întâlnirea e un promoțional pentru o companie de telefonie.

Cu un Cioloș care a anunțat nici mai mult nici mai puțin că va eradica prostia din România – hoția și sărăcia, treacă-meargă, dar cu prostia va fi foarte greu -, cu Dragoș Tudorache care se credea Andreea Esca (strigând: Bună seara Cluj! Bună seara diaspora!), problema useriștilor s-a dovedit a fi lipsa de antrenament.

În cazul unora a fost chiar un eșec vocal. Dan Barna spre exemplu chiar și-a pierdut vocea, pentru că la miting nu e ca pe Tweeter sau Instagram. Evident, mitingurile electorale în spații publice sunt caracteristice partidelor tradiționale. De exemplu e amuzant cum șefa guvernului PSD a demarat maratonul electoral în campania pentru alegerile europene pe la mănăstiri și biserici, în dulcele stil clasic al mirosului de tămâie și mititei.

Dar un lucru important pe care l-au înțeles și strategii specializați în online ai USR-PLUS este acela că mitingul public rămâne un mijloc major de a marca teritoriul. Transformarea Clujului într-un fief este importantă pentru simbolistica pe care orașul o are în conștiința publică de la noi, care vine aproape ca o mănușă pe identitatea Alianței <<Live>>: urban, educat, puțin yuppie (acronim de la Young Urban Professional – tânăr școlit de la oraș – n.a.). Din păcate problema este că partidele de la noi nu prea au mesaje adaptate la tematicile europene, nu prezintă nicio viziune despre Europa viitorului, campania arată de parcă ar fi vorba de alegeri locale”, punctează Doru Pop.

„Vremea cu siguranță nu a ajutat în ce privește numărul de participanți, dar numărul sub așteptări ne mai poate spune un lucru. La mitinguri participă de obicei mai ales activiști, membri sau simpatizanți activi care trebuie mobilizați, în timp ce numărul acela mare de alegători pe care mizează alianța să nu fie din această categorie, să fie mai degrabă oameni care nu au neapărat așteptări foarte mari de la alianță, care nu și-ar rupe din timp să meargă pe ploaie la un astfel de eveniment, care poate nu se simt destul de însuflețiți de liderii și candidații alianței cât să meargă să îi asculte și să îi aclame, care rămân în continuare deziluzionați de politică, dar pentru care alianța a devenit varianta cea mai frecventabilă de pe buletinul de vot.

Nu cred că mitingul a avut efectul de PR scontat, dar nici că numărul mic de participanți ar însemna că alianța ar fi, de fapt, nepopulară”, este de părere și lectorul universitar George Jiglău de la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Departamentul de Științe Politice. Acesta a mai adăugat că mitingul USR-PLUS a fost o primă încercare pentru cele două partide, și luate separat, și în alianță și că orașul Cluj-Napoca a fost bine ales, pentru că aici există așteptările cele mai mari legate de un rezultat bun al alianței.

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 26 mai a început în data de 27 aprilie și se va încheia în 25 mai, la ora 7.00. În cursa electorală sunt înscriși trei candidați independenți și 13 partide și alianțe. În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-mediei.

1 Comentariu

Postaţi un comentariu