Miorița 2019: te asociezi sau mori. Competiția dură obligă fermierii să își pună resursele la comun pentru a face față pe piață

Frăția Bacilor Ardeleni fructifică resursele comune de lapte de vacă, oaie și bivoliță | Foto: Bogdan Stanciu

Fermierii din județul Cluj caută diverse forme de asociere pentru a face față competiției dure a companiilor de mari dimensiuni. Cooperativele nu mai sunt o noutate, în județ funcționând cu succes mai multe asocieri de acest tip, în domeniul creșterii de animale, al legumiculturii sau al valorificării fructelor de pădure.

Frăția bacilor

Un alt tip de asociere a fost „lansat la apă” joi, 26 septembrie, la Mociu, o comună mare din Câmpia Transilvaniei. Mai mulți crescători de ovine și bovine din zonă au început un parteneriat care presupune punerea la comun a resurselor, dar fără o organizare juridică formală. Este vorba de Frăția Bacilor Ardeleni, o inițiativă susținută din fonduri europene, în valoare de 82.000 de euro.

Concret, cinci fermieri din Mociu și zona înconjurătoare s-au asociat pentru a furniza împreună lapte de oaie, bivoliță și vacă pentru fabrica de lapte din Mociu, deținută de familia Moldovan, o familie cunoscută de antreprenori din județul Cluj. Laptele procesat în fabrica din Mociu, făcută și ea pe fonduri europene, este apoi vândută în rețeaua de magazine a familiei Moldovan din județ, în total 30 de unități.

Fermele care au intrat până acum în parteneriat sunt de dimensiuni medii spre mari. De exemplu, familia Moldovan are peste 300 de vaci, fermierul Dragoș Colceriu, peste 400 de oi, iar Dorin Delean, peste 50 de bivolițe.

Asocierea producătorilor de lapte este vitală, mai ales că în ultimii ani, creșterea vacilor de lapte se dovedește o afacere greu de susținut pentru producătorii mici, care se plâng de prețurile mici pe care îl primesc pe litrul de lapte. În cazul Frăției Bacilor Ardeleni, asocierea va achiziționa laptele cu trei lei pe litru, pentru cel de oaie și bivoliță, și 1,5 lei pe litru, pentru cel de vacă, spune Cosmin Moldovan, unul din fondatori. Potrivit surselor de pe piață, prețurile sunt mult mai bune decât cele uzuale. De exemplu, sunt puține cazurile în care un mare procesator de lapte dă mai mult de 1 leu pe litrul de lapte de vacă.

Bacii ardeleni din frăția de la Mociu. În centru, prim plan, Ștefan și Cosmin Moldovan (cu ochelari) | Foto: Bogdan Stanciu

Lanțul scurt

Astfel, prin această asociere, fermierii își asigură piața de desfacere pentru laptele lor, la un preț bun, iar fabrica de lapte și afacerea familiei Moldovan își asigură o bună parte din materia primă pentru brânzeturi.

„Producătorii mici nu au o piață sigură de desfacere, iar aici intervine Frăția Bacilor, care le asigură cumpărarea laptelui. Pe lângă aceasta, fermierii din asociere pot să își vândă propriile produse, folosind laptele colectat de asociație și utilizând eticheta «Frăția Bacilor Ardeleni» ca pe o garanție a calității”, explică Ioana Micu, manager de proiect.

De menționat că brânzeturile, care reprezintă produsul final, nu fac obiectul asocierii, acestea fiind în continuare afacerea familiei Moldovan, care le comercializează sub brandul „Atelierul de lapte”.

Nu este așadar vorba de o cooperativă, ci de o altă formă de asociere pe principiul lanțului scurt, care presupune ca toată activitatea să aibă loc pe o rază de 70 de kilometri, a mai spus Ioana Micu. Potrivit acesteia, proiectul a fost depus spre finanțare în 2018, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, submăsura 16.4. Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este cooperarea dintre fermieri, pentru a comercializa produsele din lanțurile scurte de aprovizionare.

Cosmin Moldovan spune că ideea de a iniția această asociere i-a venit în urma consultării cu partenerii din Clusterul AgroTransilvania. „Ideea de bază este de a pune laptele la un loc și apoi de a vinde produsele procesate din el pe lanțul scurt”, explică acesta. Managerul de proiect, Ioana Micu, spune că pe viitor se așteaptă cooptarea și altor fermieri și se va încerca o formulă prin care o parte din veniturile generate de vânzarea brânzeturilor să revină și furnizorilor de lapte.

Mai jos, o declarație a lui Cosmin Moldovan:

Te asociezi sau dispari

Fabrica de lapte din Mociu este complet automatizată, având doar doi angajați. În ultima lună au fost procesați 1500 de litri de lapte pe zi, dar capacitatea va ajunge în curând la 2500 de litri pe zi. Momentan se produce doar telemea, dar, potrivit inginerului Raul Antal, cel care coordonează fabrica, se va produce în scurt timp și brânză de burduf, caș, cașcaval și ruladă de cașcaval cu șuncă.

Pe lângă laptele furnizat de Frăția Bacilor Ardeleni, fabrica primește lapte și de la Cooperativa Someș-Arieș. „De exemplu, laptele de oaie este sezonier, când ei nu mai au lapte, apelează la noi, și le furnizăm noi”, explică președintele acestei cooperative, Dan Țandea. Cooperativa Someș-Arieș de crescători de bovine și ovine, este una de mari dimensiuni, cu 70 de asociați cooperatori, în județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj și Alba, care prestează servicii pentru 2.400 de ferme și fermieri din 11 județe.

„Să știți că zona Clujului a fost un vârf de lance în ce privește formele asociative. Noi, aicea, în județul Cluj am înființat prima asociație de fermieri, prima cooperativă. (…) Reușim așa să punem în valoare ceea ce producem. Împreună, ferme mici și mijlocii putem face față multinaționalelor. Am creat aceste forme asociative pentru a putea concura. Fermierii mici care nu se asociază vor dispărea”, a încheiat acesta.

O cooperativă de legumicultori funcționează în județul Cluj la Apahida, aceasta furnizând produse pentru trei lanțuri mari de retail. O altă cooperativă reunește cultivatori de fructe de pădure din patru comune și a fost înființată la începutul acestui an.