Metroul, nouă discordie publică

Municipalitatea clujeană are în plan construirea unei linii de metrou și susține că este o necesitate realizarea acestui proiect în Cluj-Napoca, pe considerentul că orașul este în plină dezvoltare și foarte aglomerat. Această inițiativă nu este deloc nouă, doar scoasă de la naftalină de actuala administrație. Pentru prima dată ideea unui metrou la Cluj-Napoca a fost enunțată de fostul primar Gheorghe Funar la începutul anilor 2000. Atunci proiectul părea o utopie, deoarece orașul nu cunoștea dezvoltarea accelerată de astăzi. Ideea a revenit în atenția publicului anul trecut, printr-o postare pe Facebook a edilului Emil Boc. Primăria Cluj-Napoca a demarat chiar și o dezbatere cu mai mulți specialiști pe tema introducerii în zona metropolitană a unei linii de metrou în următorii 20 de ani. În acest moment, Bucureștiul este singurul oraș din România care are metrou, iar Timișoara a anunțat că dorește, de asemenea, să introducă trenul subteran.

Pentru unii e o idee salutară

Ideea unei variante de deplasare eficientă pe raza zonei metropolitane Cluj este salutară, în condițiile în care dezvoltarea ei a luat proporții mari, chiar foarte mari. Din păcate, acum se pot avansa soluții de avarie, deoarece nimeni nu putea anticipa aceasta dezvoltare acum 10 ani. Cert este că trebuie găsite soluții viabile și care se pot pune în practică. Deocamdată ideea realizării unei linii de metrou, pe traseul Florești-Apahida, este doar în stadiu de proiect, chiar dacă despre ea se vorbește de foarte multă vreme. Cluj-Napoca se dezvoltă într-un ritm amețitor fiind cel mai dinamic oraș din România și, probabil, din centrul și estul Europei. În aceste condiții realizarea unui metrou pare o necesitate stringentă, nu un moft. Specialiștii consideră că dezvoltarea accelerată a orașului va duce inevitabil, în câțiva ani, la blocaje din punct de vedere pietonal și al circulației rutiere. De altfel, acestea sunt și argumentele administrației Boc. ”Despre metrou discutăm de multă vreme în Primărie. Este soluția pentru Clujul celor 500.000 de locuitori. Avem 324.000 de locuitori, mai sunt 100.000 de studenți, vreo 50.000 de oameni în Florești, suntem în creștere. Peste 10 ani nu vom putea evita discuția despre metrou. Clujul merge în această direcție, dacă nu facem noi metroul, îl va face altcineva”, a spus Emil Boc, într-o emisiune radio. Inițiativa este văzută cu ochi buni mai ales de cei ce locuiesc în localitățile limitrofe. ”Floreștiul este cea mai mare comună din țară, având undeva la 45.000 de locuitori, oficial și neoficial. Variante de transport ar fi. Pe de o parte metroul, dar care ar trebui să pornească din Gilău, până la Aeroport și Apahida, ba chiar aș spune că ar trebui să ajungă până la Jucu, o zonă în plină dezvoltare din punct de vedere industrial. Nu cunosc aspecte despre subsolul zonei Clujului, aici ar trebui să se consulte un specialist geolog. Eu personal am avut o discuție principială cu un geolog care a participat la niște studii geo preliminare și înțeleg că terenul ar fi în principiu bun, cu excepția unei falii de pe traseu, dar acest neajuns se poate rezolva tehnic”, spune Edmond Kreibik, inginer de instalații civile și industriale. Kreibik locuiește în Florești și consideră că o linie de metrou este binevenită și amintește de tunelul sub Canalul Mânecii, dar și în alte zone ale lumii. Din punctul lui de vedere mentalitatea cetățenilor este cel mai mare dușman al civilizației rutiere. ”Fiind locuitor al Floreștiului şi mergând zilnic cu transportul în comun, observ sute de mașini care circulă având un singur ocupant, adică șoferul. Este trist, iar aici trebuie să mai lucrăm puțin. Nu știu cum este transportul pe raza localităților Baciu, Apahida, sau Dezmir, dar știu că dinspre și spre Florești este jale. Suplimentarea autobuzelor ar putea ajuta, pe termen scurt. Dar mai trebuie avut în vedere și o dezvoltare unitară și logică a comunei și a zonei metropolitane. În principiu, nimic nu este imposibil, dacă se vrea”, mai spune Kreibik.

Contraargumente și … alte soluții

Un metrou este în mod evident un mijloc de transport util. În primul rând pentru că ar determinarea migrarea naturală a clujenilor către mijloacele de transport în comun. Nu în ultimul rând metroul este rapid și sigur. Specialiștii contactați de Transilvania Reporter cred însă, că aceasta este doar o variantă de fluidizare a traficului. Există și opinii conform cărora un metrou nu se justifică la un oraș sub 500 mii de locuitori. ”Este o problemă de infrastructură a orașului și de dezvoltare urbanistică metropolitană. Eu cred că metroul, gondola care să urce Cetățuia și monoraiul pe Someș sunt niște reflexii ale copilăriei petrecute de noi, ăștia mai în vârstă, în fața Teleenciclopediei. În anii ’60 dezvoltarea urbană era privită prin prisma industrializării și adulării vitezei, tehnologiei, mașinii, electricității etc. Întreaga lume și-a construit șosele suspendate, trenuri de viteză și așa mai departe. În anii ’80 s-au prins că este o prostie fără margini să arondezi orașele circulației mecanice. Astăzi majoritatea administratorilor marilor orașe, în care s-au implementat acele decizii, regretă și încearcă să le dărâme pe bani grei”, susține arhitectul Dan Clinci. Specialistul consideră că nici solul nu este cel mai propice pentru o astfel de realizare, ca să nu mai amintim cheltuielile uriașe pentru finalizarea unui astfel de proiect. ”O astfel de implementare presupune investiții inimaginabile. Clujul e un oraș crescut într-un pat de râu. Sub nivelul actual de călcare există între 3,5 și 7 metri de pietriș de aluviune. Nu cred că se pune problema să sapi tunele în pietriș. Apoi stațiile. Sunt niște structuri imense, unde le amplasezi? Găurile de ieșire – intrare, unde le pui? Ca să nu mai vorbim de imposibilitatea de a crea o rețea de metrou deoarece orașul e liniar est – vest și nu se justifică. Metroul e viabil în orașe uriașe de milioane de locuitori, în care distanțele sunt de peste 20 de kilometri. Eu unul sper să nu ajungem să stricăm orașul doar pentru a ajunge să facem o greșeală recunoscută la nivel mondial. Asta e părerea mea și nu cred că greșesc pentru că văd care sunt tendințele în Europa și în lume pe tema asta. Avem un oraș frumos nu trebuie să îl sluțim cu tot felul de futurisme de genul Jules Verne”, a mai spus Clinci. Acesta a dat și câteva soluții pentru decongestionarea traficului infernal și a amintit exemplul Olandei, țară în care bicicleta este principalul mijloc de transport. ”Pentru fluidizarea traficului, eliminarea circulației auto în centrul istoric poate fi un început. Adică reducerea traficului strict la riverani. Apoi crearea de huburi de transport în comun pe perimetru. Adică la Sala Sporturilor îți lași mașina și iei autobusul. Evident eliminarea totală a parcărilor pe stradă în centrul orașului. Pe urmă este nevoie de crearea de rețele fluente de circulație către localități limitrofe. Nu în ultimul rând bicicletele sunt o soluție foarte la îndemână, e simplu, trebuie doar curaj, nu soluții abracadabrante”, a conchis Dan Clinci.

Dorință este, banii lipsesc

Până să se finalizeze dezbaterile pe această temă Primăria Cluj-Napoca pare mai decisă ca niciodată să pună în practică ideea. ”La 400.000 de locuitori nu îți trebuie metrou, dar când ai trecut de 500.000 spre un milion sunt orașe care își asigură mobilitatea urbană prin metrou. Noi am decis la nivelul Primăriei să pornim un studiu de prefezabilitate care să ne spună traseul, costurile, modalitățile de finanțare și cum poate fi realizat acest lucru”, și-a argumentat Emil Boc decizia, la un post de radio local. Problema municipalității o reprezintă însă, costurile ridicate și lipsa momentană a fondurilor. ”Valoarea unui asemenea proiect este destul de ridicată, costă câteva sute de milioane de euro. Din bugetul orașului nu ne vom putea permite să finanțăm metroul. Pentru că din 275 – 300 de milioane de euro cât este bugetul Clujului, două treimi intră și iese din buget pentru profesori, asistență socială etc. Astfel, rămâne o componentă mică, mult sub 100 de milioane de euro pentru ce înseamnă partea de întreținere a orașului, investiții, noi. Atunci trebuie gândit un plan de finanțare multianual pe 20 – 25 de ani dacă se poate, o chestiune multianuală, în care să ai în vedere realizarea unei linii așa cum am zis din Florești până în Apahida, asta să fie linia principală, iar după aceea, la un moment dat, să faci și alte linii de conexiune care ne vor permite să trecem la un alt nivel a ceea ce înseamnă zone pietonale în centrul Clujului, piste de biciclete, transport relaxat pentru cetățeni”, a mai spus Boc, în aceiași emisiune radio.


Publicitate

Postaţi un comentariu