Concurs internațional pentru planificarea cartierului Sopor

Zona încercuită cu roșu este cea vizată de crearea unui P.U.Z. aferent construcției unui nou cartier Sopor.

La Centrul de Cultură Urbană Casino, într-o sală arhiplină, a avut loc, joi seară, o dezbatere publică în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) cu privire la realizarea master planului și P.U.Z.-ului pentru o suprafață de 250 de hectare în zona Sopor. Pentru realizarea acestui P.U.Z. se va organiza un concurs internațional, unde proiectanți din toată lumea pot propune viziunea lor asupra noului cartier. În vara acestui an, un juriu format din specialiști va selecta proiectul câștigător, iar organizatorii speră ca P.U.Z.-ul să fie gata la începutul anului viitor.

Dezbaterea a fost organizată de către Primăria Cluj-Napoca în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, filiala Transilvania, iar  printre cei prezenți la întâlnire s-au numărat Ovidiu Câmpean, director de dezvoltare în cadrul Primăriei și coordonator al CIIC, Klaus Birthler, arhitect, dar și Daniela Maier, președinta Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania. Sala a fost aproape neîncăpătoare pentru toți cei care și-au dorit să participe la dezbatere, mai mult de 70% dintre cei prezenți fiind chiar proprietari de terenuri și rezidențe din zonă. Referitor la calendarul de desfășurare a concursului, al cărui coordonator este Daniel Pop, organizatorii se așteaptă ca până în iunie anul acesta să existe numele câștigătorului, iar la începutul anului viitor să fie deja definitivat P.U.Z.-ul.

Sopor, exemplu pozitiv

Cel care a deschis discuția a fost Ovidiu Câmpean, care a prezentat tema întâlnirii explicând și că „așteptăm propuneri și idei și din partea celor prezenți, pentru concursul internațional de proiecte cu soluții pentru construcția unui nou cartier, pentru P.U.Z.-ul de 250 de hectare, din Sopor“, a afirmat Ovidiu Câmpean. Aceste 250 de hectare reprezintă suprafața totală luată în calcul pentru P.U.Z., iar acesta nu va viza terenurile și proprietățile din vecinătate. De menționat este și faptul că pentru Calea Sopor se fac studiile de fezabilitate, acesta fiind un proiect separat de proiectul P.U.Z-ului pentru noul Sopor.

Klaus Birthler a făcut o prezentare mai generală atât a condițiilor concursului, cât și a viziunii arhitecturale pe termen mediu și lung. „Ne dorim ca zona Sopor să devină un model pozitiv și sunt toate șansele ca asta să se întâmple, și tocmai de asta am lansat acest concurs internațional pentru a alege o viziune câștigătoare asupra noului cartier. Ne propunem crearea unei noi identități a locului pentru a crea plus valoare, și imobiliară, pentru cei de acolo, ia pentru ca asta să se realizeze este necesar să existe o bună colaborare între cetățeni și primărie“, a afirmat Birthler. Arhitectul a prezentat celor prezenți și opțiunea creării unor asociații funciare urbane între proprietarii din zonă, care nu există încă în România, menite să faciliteze redistribuirea costurilor în cazul exproprierilor. Această idee a generat interes printre cei prezenți, mai ales că în zona vizată de master plan există aproximativ 1000 de proprietăți.

În fine, ultima intervenție, înainte de începerea dezbaterii, a fost aceea a Danielei Maier, care s-a adresat proprietarilor din zonă, prezenți în număr foarte mare la eveniment, spunându-le că: „știu că ați investit mult în proprietățile pe care le aveți acolo și că vă doriți să aveți niște beneficii, însă trebuie să facem cumva ca aceste beneficii să funcționeze din punct de vedere mai amplu, social, cu planurile de dezvoltare urbană viitoare ale orașului“, a afirmat Daniela Maier.

Dezbatere Sopor Dezbatere Sopor dezbatere Sopor
<
>
În centru, arhitectul Klaus Birthler și Daniela Maier, președinta Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania. (foto: Dan Bodea)

Noul Sopor, probleme vechi

Din partea publicului, întrebările au fost foarte variate, ele vizând problema exproprierilor, a modului în care micii proprietari se pot proteja de dezvoltatorii imobiliari, despre ponderea funcțiunilor publice în noul P.U.Z., despre transportul în comun din zonă, despre construcția drumului Calea Sopor, despre ce se va întâmpla cu casele deja construite, despre bugetul acestui P.U.Z., dar și despre durata proiectului. La dezbatere au fost prezenți și deputatul clujean neafiliat, Adrian Dohotaru, dar și profesoara universitară și activista pentru dreptul la locuire, Eniko Vincze. Adrian Dohotaru a propus ideea construirii un imens parc public în zona EST a coloniei Sopor, însă după cum au explicat organizatorii, această parcelă nu intră în concursul pentru P.U.Z-ul aferent celor 250 de hectare din Sopor. Eniko Vincze a interpelat organizatorii dezbaterii cu privire la rolul pe care îl vor avea dezvoltatorii imobiliari în zonă și la modul în care primăria intenționează să protejeze interesele și nevoile micilor proprietari.Mai mult, activista a dorit să știe dacă au existat întâlniri cu acești dezvoltatori și dacă Primăria are în plan pentru zona respectivă un fond de locuințe sociale. Arhitecta Claudia Maier a replicat că într-adevăr a avut deja loc o întâlnire între organizatorii dezbaterii și dezvoltatori, aceștia din urmă fiind invitați să facă sugestii în legătură cu diversele criterii care pot fi incluse în concursul pentru crearea P.U.Z.-ului. În ceea ce privește locuințele sociale, răspunsul a fost că un proiect de acest fel depinde de bugetul Primăriei și de planurile viitoare, însă nu s-au oferit niciun fel de garanții în acest sens.

Referitor la chestiunea arzătoare a exproprierilor, acestea vor avea loc, însă parcelele vizate nu se cunosc încă, deoarece este nevoie de o variantă finală a P.U.Z.-ului, cu distribuția funcțiunilor publice și private, pentru ca acestea să poată identificate. Mai mult, astfel de întâlniri vor mai avea loc și în viitor, organizatorii promițând că vor exista consultări cu publicul în fiecare etapă a proiectului.

Postaţi un comentariu