Master plan ambiţios pentru Muzeul Etnografic din Cluj

Foto: Dan Bodea

Muzeul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca este primul din România care are un master plan de dezvoltare. Documentul strategic a fost realizat de Asociaţia Nordic Urban Design din Norvegia şi are ca idee centrală conectarea acestui muzeu cu oraşul, în primul rând, dar şi transformarea sa treptată într-o veritabilă atracţie turistică a regiunii şi nu numai, prin includerea în circuitele turistice internaţionale.

“Master Planul de dezvoltare propus de Asociaţia Nordic Urban Design din Norvegia pentru Parcul Etnografic Romulus Vuia Cluj-Napoca, secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, este primul realizat pentru un muzeu din România. Dezvoltarea muzeelor nu poate fi realizată întâmplător, pe baza alocărilor bugetare care sunt sau nu sunt aprobate în fiecare an, astfel încât trebuie să existe o strategie coerentă care să vizeze integrarea muzeului în comunitatea din care face parte şi includerea sa în circuitele turistice interne şi internaţionale. Un muzeu nu înseamnă doar un păstrător de bunuri de patrimoniu, ci este şi un obiectiv care poate avea o valoare economică semnificativă. Prin acest Master Plan ne propunem să creştem atractivitatea turistică a parcului şi a numărului de turişti care îl vizitează”, a declarat directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean.

Realizarea acestui master plan a pornit de la un proiect pe care cei de la muzeu îl derulează în această perioadă cu finanţare europeană şi norvegiană. Este vorba despre restaurarea a două biserici de lemn, din Cizer şi Petrindu. Cu noi „atracţii” în parc, cei de la Muzeul Etnografic s-au gândit că e momentul optim să gândească şi o strategie de dezvoltare pe termen lung care să crească importanţa acestui muzeu şi atractivitatea lui pentru vizitatori.

Parc Etno, masterplan_DB  (1)

Master Planul de dezvoltare vizează şi extinderea cu opt hectare a Parcului Etnografic, spaţiu care să găzduiască activităţi în fiecare din cele 365 de zile ale anului. „Când vorbim despre turism sigur că cel mai important lucru este atractivitatea unui obiectiv turistic pentru oameni. Or în prezent muzeului îi lipseşte această atenţie din partea publicului, iar ideea centrală a planului nostru este aceea de a conecta Clujul, oraşul, cu acest muzeu. Pentru că în acest moment muzeul este puţin accesibil, nu există autobuze care să te ducă direct acolo, nu există indicatoare şi pentru cineva care nu a mai auzit de muzeu e destul de greu să îl găsească. Pornind de la ce avem, am căutat să stabilim ce dorim pentru acest muzeu şi cum ajungem acolo, ce conţinut oferim pentru public încât să folosească mult mai mult spaţiul acestui parc. Aşa că am vrut în primul rând să vedem ce anume i-ar putea atrage pe oameni la parcul etnografic dincolo de aceste clădiri vechi, moştenire culturală”, a precizat Hakon Iversen, reprezentant al Asociaţiei Nordic Urban Design, care a lucrat la master plan.

Acesta a subliniat importanţa foarte mare pe care o are conţinutul, adică ce oferi oamenilor care vin să viziteze parcul etnografic. „Acolo se pot organiza diverse evenimente, conferinţe şi seminarii, ateliere ale meşteşugarilor, trebuie să existe un program, o continuitate tot anul. E puţin ce se oferă acum. Avem nişte picturi deosebite, care sunt restaurate, aşa că trebuie promovate, avem satul cu casele lui vechi care e o adevărată moştenire culturală şi aici există un potenţial uriaş pentru a-i atrage pe turişti. Practic vrem să arătăm frumuseţea acestui parc, dar dezvoltarea lui începe local, oamenii din Cluj-Napoca trebuie să folosească mai mult acest muzeu şi apoi acesta va creşte şi regional şi naţional”, a adăugat Hakon Iversen.

Clujul, „poarta” de intrare a europenilor în Transilvania

„Clujul şi muzeul trebuie plasate într-un context. Contextul aici este bineînţeles Transilvania, un cuvânt cunoscut şi cu încărcătură în lume. Aşa că ar trebui să se repoziţioneze oraşul ca poarta de intrare a europenilor în Transilvania. Şi trebuie să spuneţi o poveste, aveţi poveşti interesante, unele nespuse, aveţi poveşti foarte frumoase care se leagă de acest muzeu şi ele trebuie „vândute” publicului. Noi am făcut şi un scenariu având ca orizont de timp 2025. Ca orice scenariu porneşte de la o întrebare cheie şi include o căutare a răspunsului. De exemplu, 2+2 face 4. Dar într-un scenariu, avem trei posibilităţi, 2+2 face 4, dar poate face şi mai puţin, 3, dar şi mai mult, 5. Întrebarea este voi, Clujul, cât vreţi să fiţi în acest scenariu? Dacă alegeţi 4 înseamnă că veţi urma o dezvoltare normală, veţi fi la fel, un oraş studenţesc puternic, cu un anumit loc şi pentru câteva industrii şi cu partea de medicină la care sunteţi buni. Dar dacă vreţi să fiţi mai mult, dacă alegeţi 5 în scenariul propus, atunci trebuie să vă adaptaţi una din principalele industrii ale lumii: turismul. Un miliard de chinezi vor avea în acest an o vacanţă, de un fel sau altul. Cum poţi să pui şi Clujul pe harta turiştilor din lumea întreagă? Poziţionându-vă şi promovându-vă ca poarta de intrare dinspre Europa în Transilvania. Folosind turismul puteţi să le arătaţi celor care vin aici că sunteţi buni şi la altele, şi folosind turismul aveţi şansa ca până în 2025 să faceţi din Cluj locul unde trebuie să vii, primul loc în care vii în România şi ultimul din care pleci”, a explicat Trond Tystad, din partea aceleiaşi asociaţii, drumul pe care ar trebui să-l parcurgă oraşul pentru a atrage turişti cât mai mulţi.

Soluţia de implementare: o competiţie internaţională

Un master plan de dezvoltare, oricât de ambiţios ar fi, nu înseamnă mare lucru fără implementarea sa. Norvegienii au oferit şi câteva sugestii asupra modului cum se poate transpune acesta în practică, cea mai la îndemână fiind organizarea unei competiţii internaţionale. „Turismul este şi o afacere şi afacerea înseamnă bani aşa că trebuie să ai o piaţă şi fonduri, sponsori şi parteneri. Iar o competiţie internaţională este soluţia cea mai simplă şi ieftină pentru a implementa un plan de dezvoltare, chiar şi prin simplul fapt că aşa atragi atenţia asupra muzeului, asupra a ceea ce vrei să dezvolţi. La parcul etnografic o dezvoltare ar include cel puţin patru elemente care acum lipsesc: un centru administrativ care e absolut necesar, un centru pentru vizitatori care să le ofere informaţii, activităţi, o scenă şi o piaţă, dar şi o zonă de intrare mult mai atractivă”, a detaliat unele propuneri din master plan, Hakon Iversen.

„Master planul acesta e un prim pas pentru un concurs internaţional pe care urmează să îl organizăm. Muzeul am vrea să fie o atracţie dar într-un circuit care să includă Belvedere – Muzeul Etnografic şi Pădurea Baciu”, a declarat Claudius Salanţă, arhitectul şef al judeţului.

Parcul Etnografic în aer liber “Romulus Vuia” are 15 hectare şi a fost înfiinţat în 1929. Proiectul de restaurare şi conservare cu fonduri norvegiene a celor două biserici de lemn are o valoare de peste 800.000 de euro.


Publicitate

Postaţi un comentariu