Laptele din comerț: diferit în reclame, universal în realitate

Fie că provine de la dozator sau de pe raftul unui supermarket, laptele pe care îl consumăm are aproxiamtiv același conținut (Foto: Dan Bodea)

Laptele este alimentul pe care îl consumăm încă din primele momente ale vieții noastre. Mai târziu, pentru mulți dintre noi, laptele devine un aliment de bază al cărui conținut este deosebit de important mai ales că, potrivit specialiștilor, laptele este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor. Deși piața abundă de producători și distribuitori de lapte, existând chiar și deja faimoasele dozatoare, o analiză simplă în laborator relevă faptul că diferențele de preț dintre produse nu sunt neapărat justificate în contextul în care conținutul și calitatea sunt, în principiu, aceleași.

Am luat patru flacoane cu lapte: două fiind ambalate de producători locali, o probă de lapte aparținând unui producător din Ungaria și o probă din laptele de la un dozator amplasat într-un centru comercial din Cluj. O echipă de specialiști ai Universității de Studii Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) a analizat cele patru probe pentru Transilvania Reporter, iar rezultatele sunt oarecum surprinzătoare: indiferent de preț și sursa de proveniență, calitatea și conținutul sunt sensibil asemănătoare.

Astfel, potrivit rezultatelor, producătorii de lapte nu au, așa cum mulți tind să creadă, tendința de „a fenta consumatorul”, poate și pentru că astfel de analize organo-leptice sunt atât de accesibile. Cu toate acestea, în ceea ce privește cantitatea de proteină din lapte, prin comparație, laptele de producție maghiară stă cel mai prost (2, 90), în timp ce laptele de la dozator este mai consistent din acest punct de vedere (3, 39).

Riscurile lapteului la dozator

Deși este preferat pentru că în teorie garantează prospețime și o proveniență sigură, laptele de la dozator prezintă anumite riscuri. Astfel, numărul de celule somatice (NCS) din proba de lapte de la dozator a fost, conform analizelor de 85 de ori mai mare decât cel obținut la probele producătorilor locali. De asemenea, chiar dacă și laptele de import provine dintr-o cutie, NCS-ul a fost de aproape 10 ori mai mare decât la celelalte două probe. Un NCS mare la lapte înseamnă o proastă igienă la recoltare și posibile probleme de sănătate ale nimalului de la care laptele provine.

În ceea ce privește numărul total de germeni (NTG) din cele patru probe, „campion” a fost din nou laptele de la dozator, valoarea NTG fiind de 80 de ori mai mare decât la probele de lapte de cutie. Aceste diferențe ar putea, potrivit specialistului Camelia Răducu de la USAMV, releva faptul că automatul nu beneficiază de o igienă corespunzătoare, ceea ce face ca pasteurizarea (fierberea) lapteului să fie absolut necesară.

Cu toate acestea, laptele de import din Ungaria nu mai beneficiază de această scuză, el fiind pasteurizat în prealabil. Cu toate acestea, valoarea NTG a fost de două ori mai mare decât la celelalte două probe.