Incineratorul, propunere lui Emil Boc pentru deșeurile din Cluj, „o soluţie pe termen scurt în interesul industriei incineratoare”

Foto: Dan Bodea

„Emil Boc nu doreşte o rezolvare reală a problemei deşeurilor, pe termen lung, ci o soluţie pe termen scurt în interesul industriei incineratoare, şi nu în interesul cetăţenilor”, reclamă George Petcu, coordonatorul Energy Justice Romania. Reacția vine după ce primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat că primăria pe care o conduce este gata să demareze procedurile pentru aducerea unui investitor care să construiască la Cluj un incinerator de deșeuri în contextul în care centrul de management al deșeurilor este în continuare în impas.

Citiți și Boc acuză Consiliul Județean: „Am fost tras pe sfoară!”

Redăm în cele ce urmează comunicatul Energy Justice Romania.

„Emil Boc nu doreşte o rezolvare reală a problemei deşeurilor, pe termen lung, ci o soluţie pe termen scurt în interesul industriei incineratoare, şi nu în interesul cetăţenilor”care vor fi grav afectaţi de construirea unui astfel de incinerator. Incineratoarele de deseuri sunt cunoscute ca fiind adevarate fabrici de cancer si cea mai mare sursa pentru producerea dioxinei, care in cantități foarte mici poate cauza defecte fetale și genetice.

Incinerarea deşeurilor este cea mai toxică, scumpă şi ineficientă metodă de a trata deşeurile si de a produce energie.  Ideea în sine este contradictorie, întrucât arderea înseamnă distrugere/risipă, asociată cu emisii toxice precum dioxine, metale grele şi furani, tehnologia actuală fiind departe de a elimina poluarea şi de a reutiliza eficient energia produsă prin ardere. Energia obţinută din arderea deşeurilor municipale este deosebit de poluantă, costisitoare, compromite politicile de prevenire a deşeurilor, a programelor de reciclare şi încurajează în schimb extragerea de resurse.

Incineratoarele nu rezolvă problema depozitării deşeurilor. Aproximativ 25% din cantitatea de deşeurilor care intră în incineratoare rămâne sub formă de cenuşă, iar această trebuie să fie depozitată tot în rampe de deşeuri. Această cenuşă este prea toxică pentru a putea fi refolosită, în ciuda tuturor încercărilor industriei. Multe dintre aceste toxine ajung în hrană şi devin tot mai concentrate pe măsură ce ajung mai sus în lanţul alimentar. O varietate de studii au raportat asocierea dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, îmbolnăvirile de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător și nervos, glandă tiroidă, aparat digestiv) și munca respectiv locuirea în apropierea unor incineratoare.

<<Incineratoarele produc emisii extrem de toxice inclusiv metale grele, dioxine, derivate ale acestora precum dioxine clorinate şi bromate, furani, eteri bifenili policlorurati (PCB) şi polibrominati, naftalină policlorurata (PCN). O mare parte dintre aceste toxine permanente şi persistente sunt emise sub formă de nanoparticule. Dioxina -2, 3, 7, 8 TCDD este cea mai periculoasă substanţa generată de om.’’ susţine toxicologul Dr. Paul Connett, Profesor Emerit,  Universitatea Saint Lawrence şi Director Executiv, American Environmental Health Studies Project (AEHSP).

Incineratoarele de ultimă generaţie sunt prevăzute cu dispozitive de control a poluării aerului, care captează o parte din poluanţi, dar nu le elimina. Se estimează că filtrele reţin numai 5% – 30% din cantitatea de particule foarte fine, mai mici de 2, 5 microni sau nanoparticule. Poluanţii capturaţi sunt transferaţi la alte produse, determinând creşterea toxicităţii în deşeul în stare solidă, rezultat din incinerare şi reprezentat de cenuşă, zgura, funingine, nămolul de epurare, care sunt apoi eliberate în mediul înconjurător.

În numeroase ţări incineratoarele sunt percepute şi tratate din punct de vedere al acceptabilităţii lor şi măsurilor preventive similar cu centralele nuclearo-electrice.  Mai mult, în ţări vestice precum Franta – ţara incineratoarelor (127), ministrul mediului Segolene Royal a anunţat în 2014 că va stopa industria incineratoare până în 2016, motivând că aceste tehnologii sunt soluţii depăşite în primul rând din cauza ineficientei şi a impactului asupra sănătăţii locuitorilor din proximitatea incineratoarelor, în rândul cărora s-a constatat un procent alarmant de îmbolnăviri de cancer şi boli congenitale, fiind afectată grav agricultura, în mai multe instante hrana produsă (lapte, ouă, carne) fiind infestată cu dioxine, furani şi metale grele.

Vor fi realizate toate demersurile necesare pentru a împiedica construirea unui incinerator de deşeuri municipale în municipiul Cluj Napoca, inclusiv în instanţele judecătoreşti. Vor fi depuse plângeri împotriva autorităţilor implicate în diversiunea construirii incineratoarelor de deşeuri. Politica domnului Boc poate fi catalogată ca fiind iresponsabilă, prin ignorarea realelor soluţii propuse de societatea civilă şi promovarea unor soluţii false şi extrem de toxice promovate de industrie, care va bloca comunitatea în tranziţia către sustenabilitate pentru minim 10 ani.  Cu situaţii similare, la nivel avansat, se confruntă si Timişoara, oraş in care Campania Stop Fabrica de Cancer a adunat peste 1500 de semnături, la nivel local, în doar câteva zile de la lansare, iar opoziţia publică este în continuă creştere”, se arată în comunicat.


Publicitate

Postaţi un comentariu