Imposibila necesitate legală. Amenzi pentru necolectarea selectivă a deșeurilor

Pe Gosposka Ulica din centrul Ljubljanei, o insulă ecologică de colectare a deșeurilor stârnește interesul unui grup de turiști italieni. Capitala Sloveniei este considerată a fi un exemplu de bune practici, la nivel european, în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor și eficiența SMID-ului local. | Foto: Vakarcs Loránd

Teoretic, luni, 1 iulie 2019, ar fi trebuit să înceapă colectarea selectivă pe patru fracții (plastic/metal, hârtie/carton, sticlă și deșeuri reziduale/menajere/amestecate), la sursă, a deșeurilor, în Cluj-Napoca, fiind și ziua în care ar  începe și aplicarea amenzilor pentru nerespectarea acestor norme. Deși pe pagina de facebook a primarului Emil Boc există o descriere detaliată a modul în care se va desfășura acest proces și informații despre cuantumul amenzilor, comentariile din subsolul acestei postări abundă în plângeri din partea clujenilor referitoare la imposibilitatea de a respecta noile norme, în absența instrumentelor, infrastructurii și informațiilor de a face asta. O veritabilă situație a la Cluj, în care mijloacele de colectare selectivă sunt disponibile doar pentru câțiva proprietari și cartiere, deși toți proprietarii și asociațiile de locatari sunt în egală măsură pasibili de amenzi pentru nerespectarea noilor norme. Oricum, deși norma intră în vigoare din 1 iulie, centrul integrat de depozitare și sortare ecologică a deșeurilor continuă să rămână la fel de inexistent.

Nici la nivel național nu stăm mai bine cu progresul pe frontul colectării selective, iar la nivel de UE stăm cam la fel de prost ca alte 13 state membre. Toate aceste state riscă amenzi uriașe din parte UE dacă și la sfârșitul unei complexe și anevoioase proceduri de infringement, declanșate împotriva lor de Comisia Europeană, angajamentele luate referitoare la colectarea selectivă rămân neîndeplinite.

SMID-urile de pe hârtie

În 2013, România a contractat în exercițiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene 32 de sisteme de management integrat al deșeurilor. Concret, asta ar fi însemnat, că deja de 6 ani, în fiecare dintre cele 32 de județe incluse în această contractare, ar fi trebuit să funcționeze deja sisteme în care gunoiul este colectat selectiv la sursă, apoi prelucrat de un singur operator de salubritate și depozitat la final într-o rampă ecologică. Acest sistem de modernizare a colectării gunoiului a făcut obiectul unui contract în valoare de peste un miliard de euro semnat cu Uniunea Europeană. Deja în decembrie 2016, după evaluarea acestor SMID-uri, România ar fi trebuit să aibă un Plan Național de Gestionare a Deșeurilor.

Comisia Europeană cu ochii pe România

Împreună cu alte 13 state membre ale Uniunii, România a fost avertizată de Comisia Europeană că este în pericol de a nu-și atinge ținta de 50% de reciclare municipală a deșeurilor până în 2020, riscând împotriva sa declanșarea procedurii de infringement. Această procedură este declanșată de către Comisie împotriva statelor ce nu își respectă obligațiile comunitare. Declanșarea acesteia poate fi provocată în trei cazuri: 1) omiterea notificării actelor normative naționale care transpun și implementează directivele; 2) neconformarea legislației naționale la cerințele normelor comunitare și 3) aplicarea necorespunzătoare a actelor normative comunitare.

La nivelul Uniunii Europene este activă Directiva cadru privind gestionarea deșeurilor, care impune țărilor UE să atingă cote de reciclare a deșeurilor municipale foarte clare: 55% până în 2025, 60% până în 2030 și 65% până în 2035. Tocmai atingerea acestor cote este problematică pentru România, iar nerespectarea acestor ținte ar putea să atragă împotriva noastră procedura de infringement, desfășurată pe mai multe etape.

În prima etapă de deschidere oficială a procedurii de infringement se transmite o „scrisoare de punere în întârziere“ de către Comisie către statul vizat. Această scrisoare a fost deja transmisă României în februarie 2013. Apoi, statul vizat are posibilitatea de a se apăra prin intermediul unui mecanism legal numit „Observațiile statului membru“. După această etapă, are loc schimbul de Aviz informat din partea Comisiei și Răspunsul statului membru, iar apoi, dacă e cazul, Comisia sesizează Curtea europeană de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a începe procedura contencioasă. Dacă cazul este soluționat este în favoarea Comisiei, atunci România trebuie să-și conformeze legislația internă cu cea europeană. Dacă statul vizat nu se conformează nici la asta, atunci este pasibil de penalități financiare stabilite de CJUE până la îndeplinirea obligațiilor. Dacă nici aceste obligații nu sunt îndeplinite, atunci, chiar în ultima instanță, România este pasibilă de plata unor amenzi uriașe.

Pentru a identifica nivelul efectiv de reciclare a deșeurilor în statele membre, Comisia a făcut o analiză a eficienței reciclării și a politicilor de management al deșeurilor în fiecare stat membru. Concluziile acestei analize nu sunt deloc bune pentru România, dar nici pentru alte 13 state. Chiar dacă au înregistrat o serie de progrese în gestionarea deșeurilor, Comisia a identificat totuși decalaje semnificative și este aproape sigur că 14 dintre statele membre (România, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Spania) riscă să nu-și poată îndeplini cotele de reciclare a deșeurilor municipale de 50% pentru anul 2020. În cazul României, Comisia a stabilit că reciclăm doar 13% din deșeuri, iar rata de eliminare a deșeurilor prin depozitare finală la rampele ecologice este de 69%.

Pentru Uniunea Europeană colectarea selectivă nu se face doar din rațiuni ecologice, ci semnifică trecerea către un alt model economic, și anume, dinspre economia liniară către cea circulară, în cadrul căreia se tinde către producerea de zero deșeuri, iar produsele nu au doar valoare adăugată economică, ci și valoarea socială și valoare de impact ecologic.

Ce-i de făcut?

Prima problemă identificată de Comisie vizează colectarea selectivă insuficientă, tocmai fiindcă nu există încă o infrastructură de susținere a colectării selective. Comisia ne sfătuiește să ne ținem de adoptarea planurilor naționale de privind gestionarea deșeurilor, să ținem cont de angajamentul financiar luat față de UE în ceea ce privește colectarea selectivă, să îmbunătățim comunicarea publică și instituțională în ceea ce privește acest proces, atât pe plan local, cât și regional, să extindem aria de responsabilitate socială și ecologică a producătorilor, să oferim stimulente financiare și sprijin tehnic administrațiilor locale.

Revenind la problema economiei circulare, există un set de principii care ar putea ajuta și încurajarea colectării selective a deșeurilor, de exemplu, demersul plătește pentru cât arunci, contribuție pentru economia circulară: o taxă de 30 RON/tona în 2019, ce trebuie plătită de proprietarii sau administratorii depozitelor de deșeuri. Dincolo de asta este vitală și înțelegerea faptului că țintele de reciclare nu vor putea fi îndeplinite, dacă nu este definitivat un sistem eficient și funcțional la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Acest obiectiv final este înainte de toate dependent de integrarea în acest proces a tuturor actorilor social implicați, pentru crearea unei atitudini sociale de responsabilizare față de chestiunea ecologică și față de costurile sociale și financiare imense ale absenței sistemului integrat de colectare selectivă.

CJUE condamnă România pentru Pata Rât și alte 67 de depozite de deșeuri

Anul trecut, pentru că nu a reușit să închidă 68 de depozite de deșeuri, în conformitate cu directiva europeană 1999/31/CE din 26 aprilie 1999, România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE (CJUE) pentru neîndeplinirea angajamentelor luate față de UE. România este unul dintre cele mai neperformante state membre UE în ceea ce privește gestiunea deșeurilor, înregistrând cea mai mare rată de depozitare a deşeurilor din tot blocul comunitar, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%, după cum raporta anul trecut Agerpres. Unul dintre cele 68 de depozite de deșeuri este și groapa de gunoi de la Pata Rât, despre care adesea s-a atras atenția că reprezintă un pericol ecologic pentru cei care locuiesc acolo, dar și pentru oraș. În februarie 2017, Comisia Europeană a decis să acţioneze în justiție România la CJUE, deoarece autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale care trebuiau închise până la data de 16 iulie 2009. Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa CJUE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile şi ale economiei circulare.

Postaţi un comentariu