Gheorghe Căpușan, organizatorul Festivalului Cânepii: „Cânepa românească nu este drog! Noi nu povestim de cânepă doar astăzi, ci de mii de ani!”

Festivalul Cânepii/ Foto: Dan Bodea

„Cânepa nu-i drog!”este motto-ul sub care se desfășoară cea de-a patra ediţie a Festivalului Cânepii, festival care şi-a propus să schimbe percepția eronată, încetățenită în ultima perioadă, vizavi de cânepa cultivată în România. Cu toate că s-a demonstrat științific că soiurile românești cu un conținut de THC de 0,2% nu sunt droguri,  iar cânepa a îmbrăcat acest neam mii de ani, fiind denumită de germani „febra de aur” a României, subiectul este încă unul delicat.

Frunză de cânepă/ Foto: Dan Bodea

Festivalul are loc în perioada 27-29 iulie, la Cluj-Napoca, pe Valea Soporului sau „pe hotar” cum îi place lui Gheorghe Căpușan, organizatorul evenimentului și totodată proprietarul primului Muzeu Etnografic privat din România, Poarta de Su` Feleac, construit în 2014, în colonia Sopor din Cluj-Napoca, să îi spună locului care găzduiește evenimentul. Cel mai probabil GPS-ul va da rateuri când îi veți cere să vă indice cu exactitate locul de desfășurare, dar urmăriți indicatoarele și afișele. Ele vă vor ghida cu siguranță, iar odată ce ați ajuns în fața muzeuui, trebuie doar mergeți preț de câțiva zeci de metri înainte. Veți vedea zona festivalului în partea stângă. Pentru adulți intrarea costă 20 de lei/zi, iar pentru copii 10 lei. Veți primi o brățară care vă va permite să părăsiți și să reveniți în zona festivalului fără probleme.

La eveniment sunt prezenți pe lângă „cânepiști”, reprezentanții ai apicultorilor și oierilor din Ardeal, în dorința organizatorilor de a fi mai puternici prin demersurile legate de trăinicia vieții în comunitățile rurale și urbane, în respect pentru tradițiile strămoșești.

Foto: Dan Bodea

Ce puteți face în incinta festivalului? Programul este unul bogat în tradiție. Atmosfera este plăcută, de oser, dar tot ce veți găsi pe mesele expozanților sunt produse naturale, care au la bază cânepa, dar nu numai. Dacă doriți o ie deosebită, lucrată manual din cânepă, aveți de unde alege. Nu lipsesc nici uleiurile presate la rece, siropul din pini de brad, mierea, produsele din lavandă sau produsele cosmetice care au la bază extracte naturale. Doamnele țes la război, spre deliciul copiilor cărora li se permite să experimenteze la rândul lor acest meșteșug. Tot pentru cei mici există ateliere și activități care să îi familiarizeze cu tradițiile.

Pe scenă, este un adevărat spectacol al costumelor populare românești, a vocilor cu acel accent care te „unge pe suflet”, a dansurilor tradiționale. S-a cântat la frunză, la hang și la tilincă. Înainte de lăsarea serii, când luna plină și-a făcut demnă apariția după spectacolul oferit în noapte precedentă, când mii de ochi curioși au urmărit cu sufletul la gură cea mai lungă eclipă din ultima perioadă,  s-a încins o horă de toată frumusețea.

Numărul participanților s-a dublat, iar jocul s-a întețit.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Oaie la groapă

Sâmbătă, în jurul orei 18:00, o mână de oameni și copii harnici, dornici să ajute, au început pregătirile pentru „Oaia la groapă”. Totul a decurs după rânduiala dacilor: se sapă o groapă mare, se face un jar puternic, iar oaia tranșată anterior, umplută cu bunătăți, se leagă în propria lână și se îngroapă până ziua viitoare. Procesul durează și trebuie supravegheat cu atenție. Modul de pregătire este unul rudimentar, specific dacilor, dar potrivit spuselor celor care au gustat în cadrul edițiilor anterioare, gustul este unul deosebit. Duminică, în jurul orei 14:00, oaia va fi gata pentru degustare.

Foto: Dan Bodea

Și pentru că vorbeam despre mâncare, în cadrul festivalului se pot savura pe lângă preparatele din oaie, tradiționalii mici și cartofi prăjiți, dar și mâncare la ceaun, gătită de către țăranii prezenți la eveniment. Prețurile sunt modice, atât pentru mâncare, cât și pentru băutură. De exemplu o porție de cartofi prăjiți costă patru lei, la fel și o bere.

Festivalul este o sursă de informații referitoare la cea mai veche plantă cultivată pe Pământ. Cânepa ne îmbracă, ne hrănește, ne ajută să construim, să ne tratăm și nu numai de acum, ci dintotdeauna. Din cânepa românească se pot realiza nu mai puțin de 2.500 de produse, niciunul halucinogen.

„Să întâlnesc cânepa e ca și cum m-aș întâlni cu propria copilărie. La mine în sat, în fiecare gărdină era o parcelă alocată cânepii. Știu tot procesul: de la smulsul ei, la înecatul ei în apă, datul prin meliță, prin piaptăni etc. Știu inclusiv toate piesele războiului de țesut. Acum, m-am trezit dintr-o dată în copilărie. Am senzația că aici se naște o lume. Un prieten de-al meu, directorul muzeului din Sângeorz-Băi a vrut să reia tot procesul de pregătire al cânepii, de la cultivare, la uscare, la trecerea prin război, dar i s-a spus că pentru a cultiva cânepă are nevoie de un gard înalt de doi metri și de trei rînduri de paznici, pentru ca nu cumva cineva să o ia și să facă droguri din ea. Am și o senzație de ilegalitate vizavi de ce se întâmplă aici. Sigur, glumesc. Ceea ce se întâmplă aici este minunat. Ar trebui să se ia măsuri să se scape de prostia aceasta cu declararea cânepii ca drog și cultivarea ei între garduri înalte, păzite cu pușca. E ca și cum mi-ar fi păzit copilăria cu pușca. Am crescut pe cearșafuri de cânepă, cu haine de cânepă, cânepa era peste tot în jurul meu”, a spus poetul Ion Mureșan, în cadrul festivalului.

Gheorghe Căpușan/ Foto: Dan Bodea

„Nu știu dacă s-a mai întâmplat în orașul nostru să existe ziua unei străzi. Noi am început cu Ziua Soporului aici. Din ziua unei străzi, după trei ani am ajuns să facem un festival al cânepii. Cânepa românească nu e drog. Noi nu povestim de cânepă doar astăzi, ci de mii de ani”, Gheorghe Căpușan.

Pintre artiștii care au răspuns spus „da” tradiției se numără Ovidiu Lipan-Țăndărică, Fanfara Shukar 10 Prăjini, Corbu și Zburătorii, Nucu Pandrea, Trace Harris,  Trio Lia Pop (Frata).

• [stextbox id=’custom’]Ştiați că:
  • cea mai veche plantă cultivată pe Pământ este cânepa?
    • cea mai veche dovadă despre utilizarea cânepii este o bucată de țesătură de cânepă descoperită în Mesopotamia datând de peste zece mii de ani?
    • cea mai veche hârtie provine din China – de acum două mii de ani – confecționată din fibră de cânepă?
    • faraonii au folosit cânepă în construcția marilor piramide?
    • în anul 1553 regele Henric al VIII-lea a dat o lege prin care amenda fermierii care nu cultivau cânepă?
    • în America, Declarația de Independență a fost scrisă pe hârtie de cânepă, iar impozitele puteau fi plătite cu cânepă?
    • semințele de cânepă sunt cele mai hrănitoare, fiind o soluție de a pune capăt foametei la nivel mondial?
    • fibra de cânepă este de opt ori mai rezistentă decât bumbacul?
    • în anul 1930 Henry Ford a produs un automobil compus 70% din amestec de plastic cu cânepă, biodegradabil?
    • până în anul 1989 România era pe primul loc în Europa și locul 3 în lume la cultura și prelucrarea cânepii și deținea cea mai avansată tehnologie de filare și țesere, comparativ cu Japonia și Italia?
    • hainele din cânepă sunt protectoare: filtrează razele ultraviolete, absorb mirosul de transpirație, resping insectele, oferă confort și sunt recomandate în boli de piele și psihice?
    • în Japonia se cultivă cânepă românească pentru purificarea și ozonizarea aerului în zonele afectate de radiații?
    • cultivarea cânepii ar putea reduce de zece ori defrișarea masivă a pădurilor?
    • la Salonta, combinatul de ulei de cânepă procesează săptămânal cinci tone de sămânță de cânepă importată
    din China și Franța, în timp ce în România este aproape imposibil să obții autorizații de cultivare?

  [/stextbox]

Următiți o galerie foto realizată de Dan Bodea:

<

►

>

Cultură de cânepă/ Foto: Dan Bodea