Gazda Jocurilor Olimpice de iarnă 2018

Foto: Harry How/Getty Images

Cea de-a XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, un eveniment multi-sportiv internațional așteptat vreme de patru ani, va avea loc în perioada 9 – 25 februarie 2018 la PyeongChang, în Coreea de Sud. Va fi prima ediție organizată pe teritoriul Asiei continentale.

Torţa ce va da startul acestor Jocuri Olimpice de iarnă a fost aprinsă în 24 octombrie 2017, pe muntele Olympia. Startul numărătorii inverse nu a fost unul chiar favorabil: din cauza vremii, torța nu fost aprinsă cu ajutorul razelor soarelui, aşa cum este tradiţional, ci prin intermediul flăcării de rezervă.

După alte două încercări în anii anteriori, PyeongChang a reușit să convingă și să devină oraș gazdă pentru Jocurile Olimpice de iarnă 2018. În anul 2010 a câștigat Vancouver, Canada, apoi, în 2014, Soci, Rusia. De data aceasta, orașul sud-coreean a întrunit peste 50% din totalul de voturi, mai exact 63 din 95, peste Munchen, Germania (25 de voturi) și Annecy, Franța (7 voturi).

Localitatea se află în provincia Gangwon-do, în imediata vecinătate a a Munților Taebaek, la o altitudine de 700 de metri față de nivelul mării. Potrivit recensământului din 2013, districtul numără peste 43.000 de locuitori și se întinde pe o suprafață de 1.464 de kilometri pătrați.

Acolo se vor desfășura cele mai mari Jocuri din istorie, dacă luăm în considerare numărul record de participanți și medaliile pentru care se luptă, între care peste 100 de medalii de aur.

La JO 2018 va fi atribuit un număr record de medalii de aur – 102, după includerea unor probe noi în programul olimpic competițional – schi alpin pe echipe, snowboard big air și curling dublu mixt.

Delegații și cazare

Un total de 2.925 de sportivi din 92 de țări vor lua parte la aceste Jocuri, astfel că PyeongChang 2018 va depăși, ca număr de participanti, Jocurile Olimpice din 2014 de la Soci, la care au fost prezenți 2.858 de sportivi din 88 de țări. Statele Unite ale Americii se vor prezenta cu cea mai puternică delegație care a luat parte vreodată la o ediție de iarnă a Jocurilor Olimpice, având în componență 242 de sportivi, urmată de cea a Canadei, cu 226 de competitori.

La rândul său, Coreea de Sud va fi reprezentată de 144 de sportivi – un număr record de participanți la o ediție de iarnă a JO. În urma scandalului de dopaj în care a fost implicată Rusia, la PyeongChang 2018 vor concura, sub drapel neutru, 169 de sportivi ruși.

Sportivii și tehnicienii vor fi cazați în cele doua Sate Olimpice PyeongChang și Gangneung. Primul include 600 de spații de cazare, dispuse în opt clădiri a câte 15 etaje, și va găzdui 3.894 de sportivi și membri ai delegațiilor, în perioada 9-25 februarie 2018; alți 2.268 de sportivi, paralimpici, sunt așteptați în perioada 8-18 martie 2018.
Satul Olimpic din localitatea Gangneung va putea oferi cazare pentru 2.900 sportivi participanți la JO din februarie.
Apartamentele din incinta celor două Sate Olimpice vor fi oferite spre vânzare după luna martie 2018.

”Visul nostru de a găzdui Jocurile Olimpice de iarnă a devenit o realitate. Coreea este doar cea de-a doua naţiune asiatică ce are onoarea de a găzdui Jocurile de iarnă. Vrem ca lumea să înţeleagă faptul că ne angajăm să găzduim o competiţie foarte sigură. În lumea noastră atât de fragilă, care pare să se dezintegreze, Jocurile Olimpice au puterea de a uni omenirea în toată diversitatea ei” – Lee Hee-beom, şeful comitetului de organizare

Probe și sportivi

Jocurile olimpice de iarnă 2018 vor include 102 evenimente sportive, la 15 discipline, din 7 sporturi: patinaj (patinaj artistic, patinaj viteză și patinaj viteză pe pistă scurtă), schi (schi alpin, schi fond, schi acrobatic, combinata nordică, sărituri cu schiurile și snowboard), bob (bob și scheleton), biatlon, curling, hochei pe gheață și sanie.

Între sportivi se vor afla și reprezentanți ai Coreei de Nord, după ce Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a făcut o excepție și i-a atribuit acestei țări 22 de locuri, în condițiile în care doar patinatorii artistici Ryom Tae-ok și Kim Ju-ik Habían reușiseră să se califice în mod oficial la JO 2018. Printre cei 22 de sportivi nord-coreeni, care vor concura la cinci discipline diferite, se află 12 jucătoare de hochei pe gheață, care vor forma o echipă comună cu sportivi din Coreea de Sud. Echipa celor două Corei a fost posibilă după multe discuții și după un acord istoric între cele două țări – pentru ca Nordul să poată lua parte la ”Jocurile Păcii”, așa cum le-au numit autoritățile de la Seul.

Astfel, delegațiile Coreei de Nord și a Coreei de Sud vor defila împreună la ceremonia de deschidere a acestor Jocuri, programată pe 9 februarie, la 12 ani după ce au făcut la fel, sub drapelul Unificării, la Torino 2006.

Pe de altă parte, Malaezia, Singapore, Kosovo, Eritreea și Ecuador își vor face debutul la Jocurile Olimpice de iarnă, la această ediție.

La PyeongChang va fi atribuit un număr record de medalii de aur – 102, după includerea unor probe noi în programul olimpic competițional – schi alpin pe echipe, snowboard big air și curling dublu mixt.

Scandalul Rusia

Comitetul Olimpic Internațional a anunțat că suspendă dreptul Rusiei de a participa la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018, cu doar 66 de zile înainte ca jocurile olimpice să fie demarate, fapt care a provocat reacții dure. Decizia a venit după ce Agenţia Mondială Antidoping a anunţat, pe 11 noiembrie, că a intrat în posesia unei baze de date a laboratorului din Moscova, care confirmă raportul privind dopajul susţinut de stat în Rusia. În programul de dopaj în cauză au fost implicați circa 1000 de atleți din peste 30 de sporturi, în perioada 2012-2015.

Vicepremierul rus Vitaly Mutko, care a fost ministru al Sportului în timpul Jocurilor de iarnă de la Soci, din 2014, și care a organizat Cupa Mondială din 2018, a primit, de asemenea, o interdicție pe viață din mișcarea olimpică. Comitetului Olimpic Rus i s-a interzis prezenţa la PyeongChang şi va trebui să plătească o amendă de 15 milioane de dolari.

Astfel, drapelul naţional rus nu va fi arborat la Pyeongchang, nici nu se va intona imnul naţional al acestei țări.

Sportivii ruşi au fost acceptați să concureze doar după ce au dovedit că sunt ”curaţi” şi nu au fost implicaţi în mod direct în programul de dopaj. Aceştia vor purta uniforme neutre şi vor fi numiţi ”sportivi olimpici din Rusia”.

Reacția Rusiei a fost dură și sfidătoare, după cum ne-am obișnuit. Prin intermediul unui mesaj postat în mediul online, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a transmis că ”Rusia va supravieţui acestei decizii, aşa cum a supravieţuit Războiului Mondial, prăbuşirii Uniunii Sovietice şi sancţiunilor”.

Jocurile Olimpice de iarnă vor avea loc la PyeongChang, Coreea de Sud, în perioada 9-25 februarie, iar Jocurile Paralimpice în același loc, dar în perioada 9 – 18 martie 2018.

Tigrul alb și ursul brun

Mascota Jocurilor Olimpice de iarnă 2018 este un tigru alb cu un zâmbet larg – un animal frumos și prețuit în cultura coreeană, după cum a explicat Gunilla Lindberg, preşedinta comisiei de coordonare a Jocurilor de la PyeongChang. Acesta simbolizează şi legătura strânsă dintre Jocurile de iarnă şi mediul înconjurător și a primit numele Soohorang.

“Sooho”, care înseamnă “protecție” în limba coreeană, simbolizează protecția oferită sportivilor, spectatorilor și celorlalți participanți la jocurile olimpice. “Rang” vine de la grupul de litere din mijlocul cuvântului “Ho-rang-i” – ”tigru”, în limba coreeană, dar este și ultimul grup de litere din “Jeong-seon A-ri-rang”, un cântec popular din provincia Gangwon, cea în care vor avea loc întrecerile sportive.

Mascota a fost prezentată în premieră în 2016, la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, iar în ultimele luni deja a apărut în toate locurile turistice importante din Coreea de Sud. Tigrul face parte integrantă din mitologia coreeană, iar tigrul alb este considerat sacru în peninsulă.
Prietenul lui Soohorang este un urs brun asiatic, supranumit Bandabi, care a fost ales ca mascotă pentru Jocurile paralimpice, care vor avea loc în perioada 9 – 13 martie, tot la PyeongChang.

Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă

Prima ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfășurat la Chamonix, în 1924 – dar nu s-a numit așa. Cei peste 250 de atleţi veniţi în Franţa credeau că participă doar la o ”Săptămână a Sporturilor de Iarnă”, o competiție care avea rolul de a celebra cea de-a opta ediţie a JO de vară, care urma să fie organizată pe tărâm francez, la Paris, în acelaşi an, 1924. Abia un an mai târziu (chiar doi, după alte surse), statutul competiţiei de la Chamonix a fost reconsiderat, devenind ediţia întâi a JO de iarnă. Şi, tot retrospectiv, americanul Charles Jewtraw, câştigător al probei de 500 de metri patinaj viteză (prima probă din programul competiţiei), a devenit şi posesorul primei medalii olimpice „de iarnă” din istorie.

Peste patru ani, Jocurile de iarnă – de data aceasta, şi olimpice – au avut  loc la St. Moritz, în Elveţia, în perioada 11-19 februarie 1928. A fost o ediție în care vremea le-a dat bătăi de cap gazdelor: festivitatea de deschidere s-a desfășurat pe un viscol teribil, apoi temperaturile au crescut foarte mult.

Următoarea Olimpiadă de iarnă s-a desfășurat în perioada 4-15 februarie 1932, în Lake Placid (SUA), iar organizatorii au întâmpinat probleme financiare, în mijlocul marii crize economice a perioadei. Și acolo, temperaturile ridicate au stricat planurile sportivilor, iar proba de bob – 4 persoane s-a desfășurat la două zile după finalul competiţiei olimpice. În plus, din cauza distanței foarte mari, mulți sportivi nu au putut să ajungă în SUA – au participat doar 252 de atleţi, jumătate faţă de competiţia găzduită de Elveţia cu patru ani mai devreme.

În 1936, Germania a fost gazda Jocurilor Olimpice, atât de vară, cât și de iarnă, iar cancelarul Adolf Hitler a fost prezent la deschidere. La festivitatea din 6 februarie 1936 a fost pentru prima dată aprinsă o flacără simbolică. În 1936 a fost și ultima oară când atât Jocurile Olimpice de iarnă, cât şi cele de vară au fost găzduite în acelaşi an, de aceeaşi ţară.

Torţa ce va da startul acestor Jocuri Olimpice de iarnă a fost aprinsă în 24 octombrie 2017, pe muntele Olympia. Din pricina condiţiilor meteo nefavorabile a fost folosită flacăra de rezervă, Torţa nefiind aprinsă, conform tradiţiei, de la razele soarelui.

Jocurile după cel de-Al Doilea Război Mondial

Din cauza războiului, abia după 12 ani a fost organizată următoarea ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, în perioada 30 ianuarie-8 februarie 1948, la St. Moritz (Elveţia).

A urmat Olimpiada din 14-25 februarie 1952, organizată la Oslo (Norvegia) – unde au participat pentru prima dată Portugalia şi Noua Zeelandă, iar în probele de patinaj artistic au fost introduse computerele, pentru a calcula şi afişa imediat punctajele oferite de arbitri.

Cortina d’Ampezzo (Italia) trebuia să găzduiască Jocurile din 1944, dar a primit a doua șansă în 26 ianuarie-5 februarie 1956. O flacără simbolică a fost aprinsă la Roma, în vechiul Capitol, şi o femeie, pentru prima dată în istoria Jocurilor, a rostit jurământul olimpic: schioarea italiană Giuliana Chenal Minuzzo. La această ediție a debutat și echipa Uniunii Sovietice, care a și câștigat cele mai multe medalii la Cortina d’Ampezzo. De asemenea, aceasta a fost prima competiţie olimpică televizată, deşi drepturi de televizare n-au fost vândute decât începând cu Jocurile Olimpice de vară de la Roma, din 1960.

La Olimpiada desfășurată între 18-28 februarie 1960 la Squaw Valley (SUA) a fost intonat pentru prima dată imnul olimpic, pe care-l compusese Spiros Samaras pentru jocurile primei Olimpiade, desfăşurate la Atena, în 1896. La ediția următoare, desfășurată între 29 ianuarie-9 februarie 1964 la Innsbruck (Austria), pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice de iarnă, o flacără era aprinsă în Olympia; şi de-atunci aceasta este procedura oficială.

Jocurile Olimpice din 6-18 februarie 1968 s-au desfășurat la Grenoble (Franţa), fiind deschise oficial de către preşedintele Charles de Gaulle; această ediție a fost prima transmisă în culori.

Peste patru ani, orașul japonez Sapporo a fost gazdă, între 3-13 februarie 1972, iar peste alți patru, Jocurile s-au întors la Innsbruck (Austria) – ar fi trebuit să fie organizate în orașul american Denver, însă locuitorii de acolo nu au fost de acord ca fondurile publice să fie folosite în acest scop. Staţiunea austriacă Innsbruck, care păstrase infrastructura din 1964, s-a oferit să găzduiască încă o dată Jocurile.
În 13-24 februarie 1980, Jocurile Olimpice se întorc la Lake Placid (SUA), iar în 8-19 februarie 1984 au fost organizate la Sarajevo (Iugoslavia). Au urmat Calgary (Canada – 1988), Albertville (Franţa – 1992), Lillehammer (Norvegia – 1994) – da, la numai doi ani diferență, pentru a institui un decalaj semnificativ între Jocurile Olimpice de iarnă şi cele de vară. Apoi, Jocurile au mai fost organizate la Nagano (Japonia – 1998), Salt Lake City (SUA – 2002), Torino (Italia – 2006), Vancouver (Canada – 2010) și Soci (Rusia – 2014).

2.925 de sportivi din 92 de țări vor participa la ediția din 2018 a Jocurilor Olimpice de iarnă

 

LOTUL ROMÂNIEI la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Pyeongchang este format din 28 de sportivi. Purtătorul drapelului va fi biatlonistul Marius Petru Ungureanu.

Bob: Maria Adela Constantin şi Andreea Grecu (bob-2), Mihai Cristian Tentea şi Nicolae Ciprian Daroczi (bob-2), Dorin Alexandru Grigore, Florin Cezar Crăciun, Levente Bartha (bob-4), Beatrice Puiu (rezervă), antrenori Paul Neagu (bob-2 – feminin), Iulian Daniel Păcioianu (bob-2 – masculin), Silviu Dan Scurtu (bob-4);

Schi alpin: Alexandru George Barbu, Ania Monica Germaine Caill;

Patinaj viteză: Alexandra Ianculescu;

Schi fond:  Alin Florin Cioancă, Paul Constantin Pepene, Timea Lorincz – antrenori Carlo Zoller şi Constantin Daniel Borca;

Sărituri cu schiurile: Daniela Vasilica Haralambie;

Biatlon: Eva Tofalvi, Cornel Dumitru Puchianu, Nicolae Remus Faur, George Răzvan Buta, Gheorghe Iulian Pop, Marius Petru Ungureanu – antrenori Gheorghe Gîrniţă, Gheorghe Vasile, Simon Marton; masor – Cristian Marian Mosoiu; serviceman – Roland Ciprian Gerbacea;

Sanie: Raluca Strămăturaru (simpu feminin), Valentin Creţu, Andrei Turea (simplu masculin), Cosmin Atodiresei, Ştefan Muşei (dublu masculin) – antrenori Eugen Teodor Radu (sanie dublu), Alexandru George Comşa (sanie simplu);

Skeleton: Maria Marinela Mazilu, Dorin Dumitru Velicu – antrenor Delia Ivas.

Postaţi un comentariu