Galerie FOTO Manifest pentru reconciliere: Biserică unicat în spațiul ortodox european, sfințită la Cluj

Foto: Cristina Beligăr

Biserica „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca, situată pe Bulevardul Eroilor, nr.24-26, atipică atât prin tehnica arhitecturală cât și prin spațiul interior decorat cu mozaic, a fost sfințită sâmbătă de ÎPS Mitropolit Andrei Andreicuț.

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Construită în perimetrul vechii cetăți medievale a Clujului, biserica „Schimbarea la Față” de pe bulevardul Eroilor este un manifest spiritual, spun reprezentanții ei, care arată că ortodoxia poate fi modernă și, în același timp, să se inspire din tradiție, dar și că arta, reintegrată în spațiul credinței, poate să construiască un veritabil ecumenism. Această biserică numită „una a reconcilierii” stă sub semnul detensionării relațiilor cu Biserica Greco-catolică, dar acest nume se datorează mai ales faptului că frumusețea interiorului ei este dată de sinteza artistică inspirată realizată de un artist ortodox, Silviu Oravitzan, și de unul catolic, teologul și pictorul Ivan Marko Rupnik de la Roma.

Biserica “Schimbarea la Faţă” şi anexele ei erau revendicate în mod insistent înainte de anul 2000 de către ierarhia greco-catolică, până când ortodocşii au fost evacuaţi din locaşul sfânt de pe Bulevardul Eroilor nr. 10. Actualul teren din zona centrală din Bulevardul Eroilor nr. 24-26 a fost obţinut în anul 1999, urmând ca după un an să înceapă lucrările la noul locaş de cult.

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

După ce în anul 2006 s-au demarat lucrările de pictură în tehnica mozaic, de către renumitul pictor Marko Ivan Rupnik, când s-a realizat cupola altarului, lucrările au continuat, apoi, până în 2017.

Astfel, în toamna anului 2010 s-a realizat arcada triumfală din faţa iconostasului, iar în iarna lui 2012 au fost împodobiți cu mozaic pereţii laterali, urmând ca în etapa următoare să se realizeze cupola, stâlpii şi arcadele laterale. Ceea ce au pus specialiştii Institutului de Arte Orientale Centro Aletti din Roma, sub conducerea pr. prof. Marko Ivan Rupnik în zece zile pe pereţi presupune patru-cinci luni petrecute în atelier. Foiţa de aur, placată peste bucăţele de ceramică, vopsite în diferite culori pentru a nuanţa culoarea aurului, provoacă un efect spectaculos. În interiorul Bisericii este reprezentată, printre altele, scena Botezului Domnului Hristos în Iordan, Înălţarea lui Hristos şi Pogorârea Duhului Sfânt, dar şi elemente precum mielul apocaliptic care în ortodoxie a fost interzis să se mai picteze.

„În spațiul interior, mozaicurile realizate de pictorul și teologul iezuit Marko Ivan Rupnik redau o sinteză teologică între canonul artei bizantine și canonul artei occidentale din primul mileniu de istorie a Bisericii creștine Una. În completare, iconostasul realizat de Silviu Oravitzan în lemn de tei aurit ilustrează într-o inepuizabilă bogăție cruciformă lumina spirituală, care izvorăște din prezența și lucrarea lui Dumnezeu și pe care omul este chemat să o vadă”, spun reprezentanții bisericii.  Motivul crucii este prezent prin cruci mari sau mai mici care se conturează clar sau difuz. La aprinderea luminii, apare un joc ingenios de lumini şi umbre, lumina pătrunzând pentru a spori frumuseţea chipurilor de pe iconostas. Cei doi artişti s-au întâlnit la New York, unde Oravitzan şi-a expus lucrările la Muzeul de Artă Catolică, iar Rupnik a fost impresionat de acestea. L-a urmat pe artistul român în Cluj, unde a văzut opera acestuia de la Mănăstirea Nicula şi s-au hotărât să colaboreze la proiectul Bisericii „Schimbarea la Faţă”. Cei doi reuşesc să-şi îmbine stilurile (sculptură în lemn – Silviu Oravitzan şi pictură în tehnica mozaic – Marko Ivan Rupnik) pentru a crea un tot unitar.

Biserica este construită într-un stil neobizantin, cu balcon la fațadă și coloane, fiind practic încadrată în ansamblul arhitectural istoric al orașului. Piatra de temelie a fost sfințită de Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu în anul 1999, iar lucrările de construcţie au fost încheiate în luna decembrie 2004, când a fost săvârșită prima Sfântă Liturghie în noua biserică, după care în 2006 a început șantierul pentru pictura în tehnica mozaic. Lucrările efective au fost încheiate în anul 2017.

IMG_0024 IMG_0027 IMG_0028 IMG_9879 IMG_9880 IMG_9884 IMG_9887 IMG_9890 IMG_9928 IMG_9941 IMG_9979 IMG_9983
<
>

Parohia este păstorită de părintele paroh Titus Moldovan, avându-i alături pe părintele Petru Ilea și pe părintele profesor Alexandru Moraru. Părintele Paroh Titus Moldovan slujeşte în Biserica “Schimbarea la Faţă” din anul 1993. Acesta a fost numit preot în Biserica “Schimbarea la Faţă”, veche, până în anul 1998, respectiv până în momentul dării în posesie.

Biserica este considerată unică în spațiul ortodox și este un manifest pentru dialog și reconciliere.

„Dumnezeu și-a dorit ca noi, creștinii ortodocși, să dobândim un asemenea lăcaș de închinare. Este împlinirea unui vis de veacuri peste voia multora. Împlinindu-se, s-a instituit o pace care nu bănuiam că se va putea așeza între noi și celelalte culte, alte nouă biserici de altă confesiune pe raza parohiei noastre. Dar cu toate suntem în deplină înțelegere și pace, inclusiv cu frații greco-catolici care au intrat în biserica în care noi am stat 50 de ani, Biserica Schimbarea la Față, cea veche. Dar Dumnezeu ne-a arătat că poate exista și altă cale de rezolvare. De aici a venit ideea de biserică a reconcilierii, a împăcării. Lucrarea din interior este unică atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Catolică. Este specifică bisericii nedespărțite de Marea Schismă. S-au luat din toate bisericile rămase câte un mozaic și s-a creat o unicitate proprie. Nicio altă biserică nu seamănă cu ea. Ne-am propus să facem ceva ce nu fac ierarhii, ce nu face conducerea. Adică să creăm o unitate între Răsărit și Apus. Teologul Marko Rupnik a avut binecuvântarea Papei Ioan Paul al doilea, eu am avut binecuvântarea Mitropolitului Bartolomeu. Este o biserică a reconcilierii cel puțin pe plan artistic și cultural”, a declarat părintele Titus Moldovan pentru Transilvania Reporter.

Din păcate, teologul Marko Ivan Rupnik, cel care a coordonat lucrarea, nu a putut fi prezent la Cluj din cauza unor probleme obiective legate de anularea zborului care trebuia să îl aducă la Cluj. Potrivit părintelui Titus Moldovan, în perioada următoare se vor face demersurile necesare pentru ca Biserica să intre în circuitul UNESCO.

Slujba de sfințire a avut loc sâmbătă, 18 august, începând cu ora 8.30 și a fost oficiată de IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, avându-i alături pe Episcopul Ignatie a Huşilor şi pe Arhiereul vicar Teofil de Iberia din Episcopia Spaniei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Au mai fost prezenți la slujba de sfințire și la Sfânta Liturghie președintele Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Ioan-Aurel Pop, academicianul Ionel Haiduc, sociologul Vasile Sebastian Dâncu, omul de afaceri Ioan Rus, fostul primar al Municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, fostul rector şi preşedinte al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, Marius Bojiţă, precum și omul politic Victor Ponta.

Distribuie:

Postaţi un comentariu