Galerie foto | Arendaș de Cluj: ”Am o dorință uriașă de a munci”

Emil Turdean are 52 de ani și în urmă cu ani mulți a avut curajul să ia sute de hectare de teren în arendă, iar acum este considerat unul dintre cei mai mari fermieri din Ardeal. Povestea lui este una de succes acum, dar bărbatul recunoaște că în România este greu să te afirmi într-un astfel de domeniu dacă nu ai curaj, munca cinstită în sânge și nu faci sluj în fața politicienilor.

A refuzat VW pentru agricultura românească

Fermierul recunoaște că viața sa putea putea lua o cu totul altă întorsătură dacă imediat după Revoluție accepta să plece la muncă în Germania.

În 1992 puteam să plec din țară. M-a invitat un prieten bun, un turdean stabilit în Germania încă din 1970, să mă angajez ca mecanic auto la Volkswagen. Pe atunci lucram ca și mecanic de locomotivă la Depoul din Cluj. Până la urmă am plecat, dar nu din țară, ci din depou. Am renunțat la meserie din cauza incompetenței și a delăsării tot mai mari. Din 94, m-am apucat de agricultură, am avut o moară, mi-au fost retrocedate și terenurile din Bădeni care aparțineau familiei mele și am deschis o brutărie în anul 2000.”

Agricultura, noul domeniu ales de Turdean pentru activitatea de zi cu zi nu este deloc străin de prima sa calificare, cea de mecanic de locomotivă, bazată pe precizie, punctualitate şi respectarea unor reguli prestabilite. Acestor repere, Emil Turdean le-a alăturat ulterior munca de om destoinic şi experienţa de autodidact, după ce a parcurs stagii de formare în agricultură în Olanda şi SUA.

Începând din 1998 am început să mă ocup de terenuri. Am început businessul în agricultură cu două hectare de cartof. Am făcut apoi un curs de formare în agricultură la distanță în Olanda finanțat de guvernul de acolo, dar și în SUA, unde am făcut un curs de specializare. Am și fost o vreme acolo și acela a fost momentul în care am simțit pe pielea mea ce înseamnă pragmatismul și dorința de inovare. Am priceput, și asta m-a călăuzit mereu de atunci, sensul acelor vorbe care spun că dacă nu vrei să ajungi la medic, trebuie să muncești. Și, de atunci, am rămas așa, cu o dorință uriașă de a munci, de a reuși în ceea ce mi-am propus să fac. Nu mi-am propus niciodată să reușesc sau să mă îmbogățesc peste noapte, ci am învățat că cea mai bună cale de reușită este politica pașilor mărunți, că trebuie să ai răbdare, să iei totul așa cum vine, și că dacă îți faci treaba așa, cinstit, nu se poate să nu fie bine până la urmă. Niciodată nu mi-am dorit să fiu cel mai mare, ci cel mai eficient, cel mai performant”, spune fermierul clujean.

Mai mult, din ’94 încoace, n-am avut niciun leu datorie la stat, am plătit tot ce era de plătit, n-am beneficiat niciodată de vreo amnistie fiscală, așa cum așteaptă multă lume să se întâmple și în ziua de astăzi”, mai spune Turdean care se consideră un autotidact și este mândru că a învăţat cât trei ingineri agronomi la un loc. ”Atunci când ai posibilitatea să pui în aplicare cunoştinţele pe banii tăi, cu certitudine e cel mai responsabil mod de învăţare.”, ne-a spus fermierul clujean, care, din 2004, a pornit pe cont propriu firma S.C. Agro Turdean Impex SRL, cu sediul în Bădeni, județul Cluj.

Afacere întinsă pe o mie de hectare de teren

Turdean cultivă peste o mie de hectare de teren agricol în zona Moldovenești – Călărași, mai mult de jumătate luate în arendă, cu sfeclă de zahăr, cartofi, soia, rapiţă, orz, orzoaică de bere, porumb, floarea-soarelui şi diverse legume. De-a lungul timpului, firma sa a obținut mai multe certificate de calitate ISO 9001-2008, pentru culturi de leguminoase, semințe oleginoase, plante tehnice, cartofi, amenajări de spații verzi, lucrări de taluzare a terenurilor și hidroîns[mânțări.

„Colectăm orzoica de bere din trei judeţe, Alba, Mureş şi Cluj, o depozităm şi facem livrare. Pasul următor pe care vrem să-l facem este un demers la CFR, pentru a putea închiria sau amenaja o linie pentru încărcarea în vagoane a recoltei. Am reduce substanţial costurile de transport, pe de altă parte s-ar putea majora la fermieri preţul cerealelor”, spune Emil Turdean.

La ora actuală, Agroturdean nu face exporturi. Tot ce produce ferma este preluat de societăţi de prelucrare din România. Sfecla de zahăr este preluată de fabrica de la Luduş, iar plantele oleaginoase de unităţile de prelucrare din ţară. Grâul este destinat tot pieţei locale. „Dacă faci grâu premium, de calitate superioară, se bat morarii pentru el”, dă asigurări fermierul clujean.

Abordările tehnologice ale lui Emil Turdean sunt și ele novatoare pentru zonă, unele chiar la nivel național. De pildă, nu foloseşte plugul iar schemele de fertilizare pe care le face sunt demne de predat la seminarii. Pentru asta, foloseşte de la gunoiul de pasăre, până la nămolul din staţiile de tratare a apelor.

Birocrația bat-o vina…

Ca orice român care se respectă, și fermierul nostru arată cu degetul înspre birocratizarea excesivă din România.

Birocraţia este cel mai mare obstacol în derularea activităţilor punctuale din agricultură. Pierdem foarte mult timp cu tot felul de acte plimbate pe la diferite instituţii de stat cu care conlucrăm. Ar fi normal ca aceste instituţii să fie mutate toate în aceeaşi clădire, altfel fiermierii aleargă dintr-o parte în alta a Clujului, oraş sufocat de circulaţia auto şi cu foarte mari probleme în parcarea vehiculelor. Se pierde timp anapoda, timp rupt din munca mea de fermier. Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Cluj (OSPA), Agenţia pentru Protecţia Mediului , APIA se află la mari distanţe unele de altele, traversezi tot oraşul pentru chestiuni birocratice. Şi cred că sunt prea multe hârtii fără sens”, afirmă Emil Turdean.

Momentul de cotitură

Nu a mers mereu totul ca pe roate însă. Emil Turdean își aduce aminte de anul 2012, cînd un proiect pe fonduri europene de dezvoltare a fermei, declarat eligibil în integralitate, i-a fost amputat neaşteptat după aprobare, cu explicaţii sumare, iar alocarea de fonduri europene a fost diminuată considerabil. Bărbatul apucase să contracteze un împrumut bancar măricel, și până la primirea sumei prevăzute în proiect, după mai multe răfuieli în instanță, s-a aflat într-un real impas financiar.

Energia și tenacitatea de care a dat dovadă l-a salvat de la un posibil faliment, și în scurt timp firma sa a investit peste o jumătate de milion de euro în silozuri de cereale şi o linie de sortare, ambalare și etichetare a legumelor, 50 la sută din sumă provenind gratuit de la Uniunea Europeană.

Cum să faci bani din iarba de pe marginea drumului

Fermierul din Bădeni a dezvoltat între timp și o activitate secundară, care i-a adus destul succes: amenajarea de taluzuri la autostrăzi. A avut lucrări comandte atât pe Autostrada Transilvania, dar și la centura de ocolire a Clujului. De unde a învățat și asta? Tot de la americani și olandezi.

Acolo am învatat sistemul de hidroînsămânțări. Acesta este folosit în special în domeniul industrial, nu în cel rezidențial. E o tehnologie costisitoare, pentru că materiile prime sunt scumpe. În principiu, însămânțările de acest gen se fac prin injectarea în sol a unei soluții”, ne-a explicat Emil Turdean,

Tot de la americani a învățat și principiul ecologic de a face agricultură prin folosirea unei tehnologii de prelucrare minimă a solului, care protejează mai bine mediul înconjurator.

Nemulțumire

Acum, cu atâta experiență adunată în spate, fermierul arată cu degetul înspre lipsa de reacție a statului român în ce privește așa numita gradare a solurilor în funcție de nivelul de fertilitate al acestora.

”Nu am învățat încă să luăm exemplul țărilor care au reușit în acest domeniu. În Ungaria, de exemplu, statul ține cont de acest lucruși a fixat un preț minim garantat pentru diverse tipuri de soluri, astfel încât nimeni să nu mai dea vina pe fermieri că urmăresc îmbogățirea rapidă. La noi este exact pe dos”, spune Emil Turdean. ”Aici, Consiliul Județean a impus niște prețuri minimale, dar nu în funcție de gradul de fertilitate al solurilor și mergem în special pe principiul cerere și ofertă, care este un factor decisiv. Este un început, totuși”, ne-a mai spus Emil Turdean.

Avionul personal și piloții fermieri

Când credeai că omul din fața ta nu te mai poate surprinde cu nimic, afli că bărbatul are.. brevet de pilot și un avion privat de mici dimensiuni, și asta de mai bine de zece ani. Și nu doar el are microbul zborului, ci și cei doi fii ai săi. Băieții sunt chiar piloți de linie, dar au şi studii de agricultură făcute la USAMV Cluj şi la Facultatea de Mecanizare a Agriculturii a Universității Tehnice. Nu de puține ori, aceștia ajung la fermă direct de la aeroport.

”De multe ori se schimbă de uniforma de pilot cum se dau jos din mașină. Țac-pac, și trec direct la munca câmpului. Lucrează mai mult la ferma lor din Luna de Jos, dar ne ajută și pe noi când este cazul. Sunt fericit că sunt și ei setați pe munca cinstită, ca și tatăl lor”, spune fermierul.

Nu poți fi mincinos, dacă ai o fermă”

Privind înapoi, Emil Turdean spune că acum totul este în regulă, a făcut și bani, a pus pe picioare o afacere de nota zece, și este considerat acum unul dintre cei mai mari fermieri din Ardeal. ”Și, mai presus de toate, sunt sănătos”, o spune clar și răspicat acesta.

”Nu este ușor să reușești într-un astfel de domeniu. Sunt mulți fermieri care zbat să supraviețuiască într-un stat care-ți pune în față multe obstacole și multă birocrație. S-a creat însă și concurență și asta e foarte bine, asta duce la bunăstare, la un spirit de competitivitate. Avem destui în breaslă care nu înțeleg că trebuie să adere la acest spirit și că nu trebuie să stea plocon în fața politicienilor, dar cu timpul toți aceștia se vor izola. În fermă nu poți fi mincinos, pentru că te minți pe tine Nu merge cu povești aici!”, a mai spus Emil Turdean.

Ilarie Ivan: ”Vrem să să modificăm legile în privința terenurilor”

Legislația românească în domeniul terenurilor agricole este cum este, clar că încape încă mult bine. Avem încă din primăvara anului trecut o lege pentru completarea și modificarea Legii 17/2014 referitoare la vânzarea-cumpărarea terenurilor în România, însă lucrurile s-au blocat undeva între Senat și Camera Deputaților.

„ Am pus, de pildă, o serie întreagă de precizări în aşa fel încât etapele acelea de preempţiune, categoriile de preemptori să aibă o logică de interes statal. În momentul în care începe vânzarea unui teren, primul care trebuie să beneficieze, să fie în poziţia de prim beneficiar al unei asemenea oferte, în condiţiile în care doreşte, este cel care îl are în arendă, în aşa fel încât să nu rupem exploataţiile pe care le-am făcut. Apoi, tânărul, şi am introdus, evident, în joc şi Agenţia Domeniilor Statului, în aşa fel încât statul, în condiţiile în care preemptorii – cei din familie, cei care arendează, tinerii – nu doresc să cumpere terenurile respective, statul să intervină să cumpere aceste suprafeţe, ca apoi, printr-o politică statală, în funcţie de voinţa politică care există, să putem da acele terenuri acolo unde interesul statului pentru binele ţării se îndreaptă”, spune ministrul agriculturii, Petre Daea.

”Am dorit să aducem niște reglementări în plus privind dreptul de preempțiune al coproprietarilor, în ordine, al rudelor de gradul I, arendașilor, a tinerilor fermieri, a vecinilor și, la final al statului român, prin Agenția Domeniilor Statului. Proiectul, care a trecut de Senat în 22 mai 2018 și de atunci zace pe undeva, pune niște condiții clare de atribuire a terenurilor, cum ar fi, de exemplu pentru arendași, aceștia să fie stabiliți în comuna respectivă cu 3 ani înainte. Dacă ne referim la străini, aceștia vor trebui să facă dovada că au domiciliul stabil în România de cel puțin 3 ani (în Polonia, de exemplu, condiția este de 7 ani, n.red.), tinerii fermieri să aibă vârsta de cel mult 40 de ani. Dacă vorbim de vecini, dacă sunt mai mulți care vor să cumpere terenuri, să aibă prioritate cel care are latura mai lungă, asta în ideea și încercarea de comasare a terenurilor, sau dacă nu e niciunul pe raza comunei respective, să aibă prioritate cel care se află în imediata vecinătate a acesteia. De asemenea, dacă vorbim de ferme, acestea să aibă sediul în localitatea respectivă și aibă activități agricole în acel loc, 75 la sută din ultimii trei ani fiscali să reprezinte venituri din agricultură. După cum unul din lucrurile la care ținem mult este ca terenurile agricole extravilane să nu se poată înstrăina decât după 15 ani de la data cumpărării acestora, fapt care ar duce cu siguranță la scoaterea de pe piață a așa zișilor samsari.

L-am rugat pe ministrul Daea să pună presiune pe deputați, să voteze aceste modificări. Eu personal, i-am rugat pe fermierii din Transilvania să-i bombardeze cu emailuri pe deputații din județele lor. Este nevoie de aceste modificări, este, dacă vreți, și strigătul tuturor celor cu care mă întîlnesc de doi ani încoace”, ne-a declarat Ilarie Ivan, consilierul ministrului Agriculturii

Trebuie lucrat și la succesiune

În acest moment, în România, succesiunea în privința terenurilor se face după principiul parității, adică moștenirea se împarte egal moștenitorilor.

”Trebuie găsită și aici o formă prin care să încercăm să oprim dezmembrarea, fărâmițarea suprafețelor, și o modalitate ar putea fi ca terenul să rămână doar în proprietatea unuia dintre moștenitori, urmând ca ceilalți să beneficieze, de exemplu, de masă și pat în ferma celui care va deveni titular. Lucrăm la acest aspect pentru că trebuie și aici să luăm exemplul țărilor care aplică demult acest principiu. Nu va fi ușor, este o lege organică, iar propunerile noastre sunt blocate undeva pe la comisiile juridice ale parlamentului”, ne-a mai declarat Ilarie Ivan.

Emil-Turdean agro turdean silozuri agro turdean
<
>

Postaţi un comentariu