FOTO Zeci de lebede iernează pe Lacul Gilău

Foto dronă: Cristina Beligăr

În ciuda temperaturilor scăzute din ultimele zile, Clujul s-a bucurat de o iarnă relativ blânda în luna decembrie. A nins, mercurul din termometre a coborât și sub 0 grade, dar numai cât să se mențină pentru un timp zăpada, spre mai marea bucurie a copiilor, dar și a adulților, având în vedere temperaturile iernilor din ultimii patru-cinci ani, și nu au înghețat apele din oraș sau din jurul lui. Toate acestea, alături de poziția geografică a Clujului, în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, ferit de Crivăț datorită Carpaților, au creat mediul propice pentru iernare mai multor lebede stabilite pe Lacul Gilău.

Foto dronă: Cristina Beligăr

Foto: Dan Bodea

Foto dronă: Cristina Beligăr

Totuși, temperaturile nu sunt factorul direct care influențează migrația păsărilor, în general, sau a iernării unui număr mare de lebede la Cluj. Hrana este factorul principal care determină păsările să plece sau să rămână la noi în țară pe parcursul lunilor de iarnă, după cum susțin specialiștii din cadrul Societății Ornitologice Române (SOR).

„Temperaturile scăzute nu le afectează de obicei pe păsări pentru că ele au pene, iar penele sunt un izolant foarte bun. Păsările care migrează nu o fac din cauza frigului, ci unele specii nu se mai pot hrăni în timpul iernii în zonele noastre, ca păsările insectivore. De aceea, ele se deplasează în alte zone unde pot găsi hrană. Păsările care rămân la noi își mai pot găsi hrană, se mai pot hrăni aici și nu au nevoie să se deplaseze distanțe mari. Au mai fost perioade în care cormoranii au venit în oraș, asta s-a întâmplat din cauză că în alte părți au înghețat apele și au venit aici unde nu erau înghețate. Păsările de apă, de obicei rămân în zonă, ba chiar vin din altă parte spre țara noastră, dinspre țările de nord. Până în punctul în care își găsesc hrana, nu e niciun pericol pentru ele”, spune Kinga Cîmpan, membru SOR Cluj.

Lebedele pot fi de două feluri: lebede de iarnă și lebede de vară. Acestea se deosebesc prin locul în care își fac cuibul, depun ouă și au pui, sau după cum spun specialiștii, locul în care cuibăresc. Cele care migrează sunt, de obicei, cele de iarnă, care cuibăresc în țările nordice și iernează în zone mai calde, din sudul continentului.

„Prezența lor pe râul Someș nu e extrem de comună, dar în ultimii ani se pare că din ce în ce mai multe iernează și pe Someș, în zona Gilău, în zona comunei Florești. Nu e nefiresc ceea ce se întâmplă. Cele care vin, sunt împinse de frigul din țările nordice. De rămas, rămân câteodată toată iarna dacă nu e frig. Dacă temperaturile scad, iar apa îngheață, vor migra cu siguranță spre sud și vor reveni când le va permite vremea”, spune și Cristi Domșa, ornitolog, și el membru al SOR Cluj.

Lebede pe Someș: Dan Bodea

Nu se cunosc date exacte despre locurile din care vin lebedele care iernează în Cluj, dar specialiștii spun că cel mai probabil provin din țări ca Danemarca, Suedia, unde frigul se instalează mai repede. Dacă temperaturile vor continua să fie scăzute și la noi, iar apele vor îngheța, păsările nu vor mai putea să ajungă la hrană, vor pleca mai spre sud, în Bulgaria sau nordul Greciei.

Lebedele se hrănesc cu materie vegetală, mici insecte, caută în nămol, de aceea Lacul Gilău reprezintă un loc oportun de iernat pentru ele. Ferit de agitația orașului, dar în același timp destul de aproape de el încât să nu înghețe, lacul le oferă lebedelor mediul potrivit de adăpost pentru încă o iarnă.

Foto dronă: Cristina Beligăr

 

Dacă vin spre oraș pentru a-și extinde arealul din care își pot procura hrana, iar oamenii le observă, este indicat să le admire fără a încerca să le hrănească însă. Dacă le aduc pâine, oamenii nu fac decât să încerce să atragă păsările mai aproape de mal, dar nu le sunt cu adevărat de folos acestora. Atât timp cât apa nu este înghețată, iar ele se pot deplasa își pot găsi singure de mâncare.

Păsările care au însă nevoie de ajutor pentru a trece peste iarnă sunt mai degrabă păsările mici, cântătoare, cum sunt pițigoii, cintezele sau chiar mierlele.

„Noi îi sfătuim pe oameni să instaleze, pe timpul iernii, hrănitori. Se găsesc multe modele de hrănitori de păsări sălbatice, care trebuie alimentate permanent, din care se pot hrăni păsările mici cântătoare. Pot fi puse în oraș, chiar lângă bloc, nu neapărat într-o grădină. Semințele folosite trebuie să fie cele negre, de floarea soarelui, nu trebuie decojite, dar neapărat să fie neprăjite și nesărate. Acestea pot fi o sursă foarte importantă de hrană pentru păsările micuțe”, îi înjurajează pe clujeni Kinga Cîmpan, membru SOR.

Perioada recomandată de hrănire este noiembrie-aprilie, dar trebuie luate în considerare și condițiile meteorologice. Hrănirea trebuie să fie continuă. Se recomandă alimentarea hrănitorilor după-amiaza sau seara, astfel încât păsările flămânde să aibă resurse de hrană dis-de dimineață.

„Alimentarea hrănitorilor trebuie neapărat terminată la sfârșitul iernii-începutul primăverii, când deja apar primele insecte, deci există resurse de hrană pentru păsări și în natură, iar ele încep să cuibărească. Dacă hrănitorile sunt în continuare alimentate, părinții o să-și hrănească puii cu semințele provenite din hrănitori, în loc de omizi și alte insecte, iar dat fiind faptul că puii nu sunt încă capabili să digere semințele, sistemul lor digestiv nu este încă suficient de dezvoltat, șansele lor de supraviețuire scad semnificativ”, transmit specialiștii.

Hrănitorile pot fi cumpărate sau pot fi confecționate din lemn sau materiale reciclate, cum ar fi sticlele de 2 sau 5 litri.

Postaţi un comentariu