Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Unul din zece români nu știe semnificația creștină a Paștelui”

Joi, 9 aprilie 2015, a apărut un nou număr din săptămânalul Transilvania Reporter care are ca subiect principal preocupările românilor în perioada Sărbătorilor Pascale.

Coada pe care au format-o politicienii miercuri dimineaţă la porţile DNA este o realitate recentă, dar una din cauzele ei are resorturi vechi şi ţine de un obicei nemodificat nici de anii lungi de ateism comunist. În Săptămâna Mare, salariaţii de toate felurile zoresc să-şi termine treburile pentru a se putea pregăti netulburaţi de Sărbătoare. În particular, zelul procurorilor îi arată mai buni cunoscători ai tradiţiilor  biblice decât pe mulţi alţi români. Bazându-se pe un precedent celebru, ei au optat să-i convoace în număr mare pe politicieni (posibili denunţători) chiar în ziua din Săptămâna Mare în care Iuda l-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginţi.

Paştele au rămas pentru români o sărbătoare de neocolit. 99 la sută dintre ei sărbătoresc Paştele, arată ultimul sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Acelaşi sondaj constată, în schimb, că semnificaţia religioasă a evenimentului este tot mai puţin cunoscută. Aproape 20 la sută dintre participanţii la sondaj nu ştiu că, de Paşte, creştinii sărbătoresc Învierea Domnului. Procentul este în creştere an de an. Potrivit aceluiaşi insititut de sondaj, în 2012 se înregistrau 12 la sută răspunsuri greşite. În 2013, 14 la sută. Procentul celor aflaţi în eroare a ajuns în 2015 la 18 la sută.

România nu e diferită de alte ţări unde simbolistica religioasă a marilor sărbători creştine este în scădere. Mulţi creştini din Statele Unite sărbătoresc Crăciunul fără a considera că este o sărbătoare care îl are în centrul ei pe Iisus Christos, este concluzia unui sondaj realizat acum patru ani de LifeWay Research, o organizaţie creştină din Nashville (SUA). „Mulţi americani sărbătoresc Crăciunul ca şi când ar participa la yoga: fără să cunoască şi fără să fie preocupaţi de rădăcinile ei religioase”, a declarat preşedintele LifeWay Research, adăugând că se observă o prăpastie „alarmantă” între credinţă şi comportament. În România, fenomenul există, însă nu, încă, la nivel alarmant pentru credinţa creştină. Cu o săptămână înainte Paşte, 90 la sută dintre români consideră tradiţiile importante şi foarte importante, iar 73 la sută spun că vor participa la Slujba de Înviere. Tuturor, SĂRBĂTORI FERICITE.

„Deși accesul la informație este extrem de ridicat, efectele negative ale acestui fapt se reflectă și în ceea ce înseamnă cultura generală pentru fiecare individ. Tehnologia permite accesul rapid la informații, însă, de cele mai multe ori, ele se stochează doar în memoria de scurtă durată. A ști semnificația Sărbătorilor Pascale atunci când ești întrebat inopinat, cum este cazul unui sondaj, înseamnă să apelezi la cunoștințele din memoria de lungă durată. Și pentru o parte dintre români, se pare că aceste cunoștințe nu se regăsesc în baza personală de date, cea care formează cultura generală”, psiholog Olivia Stupar.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Vlădeasa X-Trail, o „Școală Altfel”. Dacă pentru unii elevi, Școala Altfel este doar o săptămână obișnuită în care scapă de orele clasice, pentru alții reprezintă mai mult decât atât: ocazia de a vedea în premieră un muzeu, de a urmări o piesă de teatru, de a interacționa cu actorii, de a savura în voie o înghețată în orașul magic cunoscut doar din poze sau din poveștile adulților sau altfel spus, ocazia de a pleca pentru prima dată din localitatea natală. Pentru 12 elevi ai Școlii Gimnaziale Rogojel, prima zi din Săptămâna Altfel a fost o experiență pe care cu siguranță o vor ține minte mult timp de acum înainte. (Maria Man)

DOSAR.

  • Mănăstirea de suflet a Clujului. „Mănăstirea este tinda raiului, casa lui Dumnezeu, poarta cerului, locul împlinirilor, cerul de pe pământ și locul în care se arată iubirea lui Dumnezeu” spunea Părintele Teofin Părăian.  Descrierea pare puțin exagerată pentru noi, cei din „lumea de afară”, dar dacă stăm puțin și ne gândim la liniștea care ne cuprinde când vizităm un astfel de lăcaș, îi vom da dreptate sau poate nu. Cert e că, ceva, în interiorul nostru se schimbă când ajungem acolo. La 10 kilometri de Cluj-Napoca, pe șoseaua Cluj-Oradea, în comuna Florești, se află Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, cunoscută și sub următoarele denumiri: „Mănăstirea de suflet a Clujului”, „Mănăstirea misionară” sau „Colțul de Rai din Cluj”. Deși nu are o istorie consistentă în spate, în prezent este una dintre cele mai vizitate mănăstiri din Transilvania. (Maria Man)
  • „Nu vreau miel de Paște!” începe să prindă  în România. Dacă mulți credincioși așteaptă cu nerăbdare sărbătoarea Sfintelor Paște pentru a putea gusta bunătățile pregătite cu această ocazie și implicit carnea de miel, în ultimii ani a început să prindă contur tot mai des ideea conform căreia tăierea mielilor este de fapt o cruzime fără rost și care nu are nicio legătură cu datina sau cu obiceiurile religioase. (Maria Man)
  • „Mănăstirea fotbaliştilor” pregătită să-şi primească credincioşii. An după an, în Noaptea de Înviere bisericile devin neîncăpătoare. Românii, săraci, sau cu situaţii materiale dintre cele mai prospere, aleg să petreacă momentul Învierii Domnului în lăcaşuri sfinte. Că vorbim despre bisericile urbane, sau de mănăstiri, toate sunt cuprinse de emoţie. Sute de mii de creştini aleg să împartă lumina şi paştile, şi să participe la Sfânta Liturghie. (Patrice Podină)
  • Mănăstirea Râmeț. Se spune că Mănăstirea Râmeț este una dintre cele mai vechi așezăminte monahale ortodoxe din Transilvania, întemeiată în secolul al XIII-lea. Înconjurată de numeroase pensiuni care oferă locuri de cazare turiștilor, mănăstirea este în fiecare an una dintre cele mai vizitate lăcașuri în perioada sărbătorilor pascale când sute și chiar mii de credincioși iau parte în fiecare an la slujba Învierii.
  • Mănăstirea Prislop. Mănăstirea Prislop, unul dintre cele mai importante lăcaşe de cult ortodox din Transilvania, este situată la aproximativ 30 de kilometri de Hunedoara. Drumul spre mănăstirea devenită loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi este prilej de încântare prin peisajele minunate ale zonei. Ansamblul mănăstiresc este construit la altitudinea de 580 de metri, într-o poiană înconjurată de dealuri împădurite. Mănăstirea a fost ridicată în urma cu circa şapte secole, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de Sfântul Nicodim, în stil triconc, fiind singura de acest fel din Transilvania.
  • Mănăstirea Nicula, preferata clujenilor. Aflată la 50 de kilometri de Cluj, Mănăstirea Nicula este una dintre principalele destinaţii de Paşte pentru locuitorii din Centrul Transilvaniei şi nu numai. Aici au loc pelerinaje anual de Sfânta Maria, dar şi cu ocazia marilor sărbători credincioşii se îndreptă spre Nicula cu speranţă. Preoţii părinţi de acolo dar şi enoriaşii povestesc despre aceste zile de sărbătoare cu mulţumire şi încântare. Icoana făcătoare de Minuni a Maicii Domnului este punctul de atracţie pentru toată lumea, dar şi slujbele sau liniştea de acolo le oferă pacea şi împăcarea sufletească. Impresiile exprimate public de credincioşi arată că Mănăstirea are ceva special şi este percepută de localnici ca un adevărat centru spiritual al Ardealului.
  • Rohia, Mănăstirea din Vis. Mănăstirea Rohia este o destinație favorită de pelerinaj, care a luat ființă în anul 1923. Legenda mănăstirii povestește că preotul Nicolae Gherman (1877-1959), paroh în satul Rohia, a ridicat mica biserică a mănăstirii în memoria fiicei sale Anuța, pe care a pierdut-o la vârsta de 10 de ani, după ce aceasta i-a cerut preotului în vis să ridice lăcașul de cult la poalele Dealului Viilor din apropierea satului. La început îndureratul părinte tăinuia în inima să visele, până când, într-o zi o femeie credinciosa, Floarea lui Ilie, a venit la el şi i-a spus: “Părinte de ce nu asculţi glasul lui Dumnezeu, care-ţi porunceşte prin copila Anuţa, să faci casa Maicii Domnului în Dealul Viei?” Nedumerit, părintele o întreabă: “Ce casa să fac Maicii Domnului?” La care femeia i-a răspuns: “Mănăstire să faci, părinte!”
  • Icoana Maicii Domnului de la Strâmba, „soră” cu cea de la Nicula. Mănăstirea Strâmba, cea mai vestită din județul Sălaj, este situată la circa o oră de drum, cu mașina, de Cluj-Napoca. În biserică, deasupra ușilor împărătești din iconostas, se păstrează o icoană a Maicii Domnului, care face parte din seria de icoane pictate în secolul al XVIII-lea de preotul Luca din Iclod-Cluj. Zugravul Luca este cel care a pictat și icoana de la Nicula (1681) despre care se crede că face minuni.

CULTURĂ.Scara lumii” în viziunea sculptorului Liviu Mocan. Cea mai recentă expoziție a sculptorului Liviu Mocan a avut vernisajul în Săptămâna Mare la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Ciclul de lucrări, reunite sub titlul „Scara lumii” și dedicate Învierii lui Iisus, cuprinde 26 de sculpturi din fier, de mari dimensiuni, traforate cu laser. Lucrările care cântăresc împreună mii de kilograme îndeplinesc și funcția de instrumente muzicale. (Cristina Beligăr)

Premieră națională:Musicalul „Mizerabilii”, pus în scenă la Cluj de un grup de peste 50 de voluntari. Având la bază romanul-capodoperă scris de Victor Hugo în 1862, un grup de peste 50 de artiști din Cluj vor să aducă pentru prima dată pe scena artistică din România musicalul „Mizerabilii”. Spectacolul programat în data de 7 iunie pe scena Operei Maghiare din Cluj este un proiect de disertatie organizat exclusiv prin munca voluntară a mai multor artiști profesioniști și amatori. Astfel, peste 30 de coriști, 24 de soliști, 2 pianiști corepetitori, alături de dirijor, regizor, coregraf, scenograf, lucrează în aceste zile împreună pentru a aduce în primă audiție națională musicalul inspirat de celebrul roman al lui Victor Hugo. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Bedeciu, locul unde tradiția oieritului merge mai departe. Situat la 45 kilometri față de municipiul Cluj-Napoca și la 19 km de orașul Huedin, satul Bedeciu din comuna Mănăstireni era în urmă cu 20 de ani cunoscut pentru numărul mare de crescători de oi. Înconjurat de dealuri domoale și de păduri de molid, Bedeciu este locul unde mai trăiesc astăzi doar patru-cinci familii care se ocupă de creșterea oilor, din cele 290 de case. „În ultimii 15 ani, toți au plecat la oraș. Suntem vreo cinci-șase care vrem să lucrăm, restul fură. Noi mergem la oi, ei merg la pădure și fură. Mai demult, în toată curtea erau cel puțin zece oi. Acum populația a îmbătrânit, tineretul a plecat la oraș, nu-i cine să se ocupe de ele, că-i muncă grea”, afirmă Marcel Peica, crescător de oi din Bedeciu. Chiar dacă previziunile generale cu privire la oierit și creșterea animalelor în România sunt sumbre, în cazul familiei Peica aceste previziuni nu par că se vor adeveri vreodată. Numărul mioarelor în turma lui Marcel Peica crește de la an, la an, iar fiicele sale studiază la Cluj domenii strâns legate de ramura agricolă. Mai mult, fiica cea mică Monica, deși este doar în clasa a noua, își dorește să devină inginer agronom. (Cristina Beligăr)

CĂLĂTORII. Alte cinci biserici fortificate care merită vizitate. Bisericile fortificate din Transilvania au devenit în ultimii ani o destinație turistică la modă, mai ales după mediatizarea intensă a celei de la Viscri, în contextul interesului arătat acestui sat de Prințul Charles. Astfel, potrivit expertului în turism Traian Almășan, co-proprietar al agenției City Tours&Events, bisericile fortificate săsești de la Viscri, Biertan, Saschiz, Prejmer sau Hărman au devenit atracții „clasice” ale Transilvaniei, ele fiind incluse în tururi vândute de agențiile internaționale. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Alaska: o afacere între americani şi ruşi, intermediată de un român. Cei mai mulţi dintre noi am auzit de Alaska din filmele americane, unii din atlasurile geografice, foarte puţini din cărţile de istorie. Aşadar, probabil că informaţiile noastre se referă la bogăţiile naturale ale zonei, la clima aspră, la goana după aur. Însă Alaska are o istorie foarte interesantă: a fost descoperită de ruşi, care au vândut-o, mai apoi, americanilor, ca într-o „simplă” tranzacţie imobiliară. Iar în această tranzacţie, un rol important a fost jucat de generalul George Pomuţ, de origine română. ( Mădălina Kadar)

SPORT. Derby de Cluj cu repetiție în Vinerea Mare. Disputat la jumătatea săptămânii trecute, episodul 68 al derby-ului Clujului dintre ”U” şi CFR a consemnat calificarea „Şepcilor roşii” în finala Cupei României după o absenţă de 50 de ani. La nici 10 zile de la respectiva confruntare, cele două echipe se duelează din nou, şi tot pe Cluj Arena, dar într-un meci de totul sau nimic în ceea ce priveşte lupta pentru supravieţuire în Liga 1. Şi pentru că meciul este programat în Vinerea Mare organizatorii au decis să ieftinească biletele de acces pentru ca un număr cât mai mare de suporteri, din ambele tabere, să fie prezenţi în tribune. În paralel, oficialii clubului universitar şi edilii Clujului fac diligenţe pentru obţinerea statutului de gazdă a finalei Cupei României din data de 31 mai. (Patrice Podină)

Distribuie:

Postaţi un comentariu