Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: Regenerare urbană prin degenerare umană?

Clujul este socotit unul dintre cele mai dezvoltate orașe din țară. Pentru că economia lui înghite forță de muncă, orașul se dezvoltă accelerat în zona de construcții de locuințe și birouri. Dar nu pe măsura nevoilor. Dacă în domeniul IT, în cel bancar, universitar, de sănătate și în industria auto salariile merg peste medie sau mult peste medie, există, co-există și domenii în care ele nu depășesc salariul minim pe economie. Între unii și alții, între nivelul de trai și puterea de cumpărare a celor din industriile creative și serviciile înalt calificate și ceilalți s-a creat o prăpastie. Prețurile în domeniul imobiliar și al chiriilor au crescut vertiginos, pe măsura puterii de cumpărare a celor dintâi. Iar cei slab plătiți au rămas departe de locomotiva cestui oraș. Desigur, Clujul are nevoie de medici, profesori, experti în IT, are nevoie de cercetare, de intelectuali, de progres. Dar are nevoie și de lucrători la salubritate, de paznici, de măturători, de îngrijitori, de oameni fără de care societatea noastră n-ar putea funcționa. Ce ar fi ca într-o zi să nu mai avem gunoieri? Știți, oamenii aceia cu mâinile negre care înghit mirosul gunoiului nostru, cei care ne răstoarnă tomberoanele în mașini și ni-l duc de lângă noi. În numărul acesta din Transilvania Reporter ridicăm acestă problemă: există un Cluj și pentru cei care fac treburile mai puțin plăcute ale orașului? Știm unde locuiesc și cum e viața lor? Facem regenerare urbană prin degenerare umană? (Ruxandra Hurezean)

ACTUALITATE

• Chinteniul bate Clujul

Sosirea verii, cu temperaturi aproape caniculare încă din iunie, ridică la Cluj și în acest an aceeași întrebare: când se vor putea bucura și clujenii de un aquapark? Promisiunile autorităților locale pentru un asemenea proiect au depășit deja 10 ani, fără ca ceva să se și materializeze. Între timp la câțiva kilometri de oraș, în comuna Chinteni, un proiect de aquapark înaintează cu pași repezi. Anul trecut în august primăria acestei comune a obținut finanțarea de la  Ministerul Turismului. Acum are deja realizat studiul tehnic, iar primarul Lucia Suciu crede că până la finele lui 2018 va fi gata și proiectul tehnic, astfel ca anul viitor să se poată trece la construcția efectivă. (Claudia Romitan)

DOSAR

• Ce se mai întâmplă în Abatorul orașului

Albert Lăcătuș lucrează la o pizzerie din Cluj și are salariul minim pe economie. Soția sa, Magdalena, lucrează la o firmă de salubritate a orașului, Brantner-Veres. Tot pentru salariul minim pe economie. S-au căsătorit acum 22 de ani. Niciunul nu avea o casă. Magdalena a rămas orfană de la 9 ani, iar părinții lui Albert s-au despărțit când el avea 13 ani. Familiile lor se dizolvaseră înainte ca ei să poată moșteni ceva. Dar au găsit un beci, o pivniță, într-o clădire pe care comunismul o smulsese de la niște sași. O fostă brutărie din piața Abator unde, după căderea comunismului, clădirea nefiind revendicată, a fost ocupată „abuziv” de câteva familii. Adică tot cam cum o făcuse și statul român cu 50 de ani în urmă. (Ruxandra Hurezean)

• Natural versus dezvoltare urbană, un fir subțire pe care să se frângă

Ideea lansată de municipalitate la începutul acestui an, construirea unui Aqua Park în cartierul Gheorgheni, în vecinătatea Bazei Sportive Gheorgheni, stârnește reacții diverse. Pe deoparte există o stare de exaltare a clujenilor la ideea de a avea un complex de agrement cu bazine de dimensiuni mari, unul acoperit, unul descoperit și mai multe tobogane, plus un loc pentru copii, la fel, cu bazine adaptate și locuri de joacă amenajate. Pe de altă parte biologii și activiștii civici atrag atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă genul acesta de investiții asupra mediului și implicit asupra faunei. Concret, în zona amintită, denumită generic Parcul Est, dezvoltarea imobiliară este pe cale să distrugă ultimul habitat natural de pe raza municipiului și care ar trebui protejat, nicidecum neglijat. (Patrice Podină)

• „Noi construim, nu gândim”: patru blocuri-turn, în haosul din Florești

Devine din ce în ce mai greu să găsești un interval orar în care un drum pe ruta Florești-Cluj Napoca să nu dureze cel puțin o oră. Chiar dacă distanța dintre cele două localități nu este mai mare de 8 kilometri, DN1 este în esență singura șosea de legătură. Centura Nord este un drum cu o singură bandă și o zonă în care șoferii pot fi implicați oricând într-un accident grav, în timp ce la centura Sud se lucrează mai mult din vorbe. „Manifestul pentru Florești” este un document scris de către locuitorii localității și cuprinde toate nemulțumirilor lor. Daniel Meze, autorul documentului atrage atenția asupra faptului că decizia recentă a Primăriei Florești, de a aproba construcția a patru blocuri-turn pe strada Avram Iancu, ar putea consemna sufocarea totală a celei mai mari comune din România. (Radu Hângănuț)

CLUJUL DIN NORI

• Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea

La 80 kilometri distanță de Cluj-Napoca, Muzeul Memorial „Octavian Goga” își așteaptă vizitatorii. Cu o suprafață imobilă pe care sunt amplasate nouă clădiri clasate în patrimoniul cultural național ca ansamblu monument istoric, domeniul Goga este poate printre puținele locuri din România unde se simte încă prezența personalității poetului și a omului de cultură Octavian Goga. Ne-am întors înapoi în timp alături de muzeograful Cecilia Mureșan, care de 23 de ani le povestește vizitatorilor istoria domeniului Octavian Goga, pentru a afla mai multe despre locul special pe care îl ocupa Ciucea în inima poetului. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE

• „Via Transilvanica”, un proiect unic în România, demarat de Centenar

„Via Transilvanica”, un traseu inspirat de potecile de pelerinaj din Spania şi cele de anduranţă din SUA, care va trece prin zece judeţe, pornind de la Drobeta Turnu Severin, va străbate Transilvania şi va ajunge la Putna, în lungime de 950 de kilometri, va fi amenajat de către Asociaţia Tăşuleasa Social. Acesta este un proiect cu „un impact social şi turistic unic” pentru România. (Ruxandra Hurezean)

CULTURĂ

• Catinca Drăgănescu, regizor: „România are nevoie mai mult ca niciodată de un bastion al adevărului”

Regizat de Catinca Drăgănescu, „În umbra marelui plan” vorbește despre o generaţie ȋn căutarea unei identităţi care privește atât ȋn trecut cât şi spre viitor ȋn ȋncercarea de a-și formula propria atitudine faţă de istorie. Spectacolul are avanpremiera în data de 20 iunie, de la ora 20:00 și premiera în 21 iunie, de la ora 20:00. (Cristina Beligăr)

STAREA UNIUNII

• Se schimbă harta Balcanilor (iar)

Macedonia și Grecia au ajuns la un compromis cu privire la numele fostului stat iugoslav, care se va numi Macedonia de Nord. Soluția a fost agreată de ambii premieri, Zoran Zaev, respectiv Alexis Tsipras, și deschide calea accederii Macedoniei (de Nord) în NATO și deschiderea negocierilor de aderare la UE. (Bogdan Stanciu)

SPORT

• Invazie extraterestră! Opt nume de legendă din istoria Barçei joacă, sâmbătă, la Cluj

Departe de promisiunile organizatorilor în meciul dintre Generația de Aur a României și echipa legendelor Barçei, pe Cluj Arena vor evolua totuși nume importante din istoria clubului catalan. Hristo Stoicikov, Ronaldinho, frații Franck și Ronald de Boer, sau Edgar Davids au fost praf în ochii suporterilor echipei blaugrana însă, în locul lor și-au confirmat prezența Eric Abidal, Juliano Belletti, Miguel Angel Nadal, sau Julio Salinas. Vor îmbrăca tricoul Barcelonei și foști fotbaliști care doar au fost și ei pe acolo, prin vestiarul de pe Camp Nou, dar și Sanchez Jara, singura ”legendă” care a văzut tricoul Barçei doar în magazinul cu suveniruri al clubului. Meciul dintre Generația de Aur și Barça Legends se va disputa, sâmbătă, 16 iunie, în cadrul Sports Festival. (Patrice Podină)