Nereuşitele Consiliului Judeţean Cluj

Pata Rât: fără centru ecologic, dar cu o ”mare” de levigat

Proiecte și investiții întârziate, chiar câteva eșecuri notabile, cam așa ar arăta un scurt bilanț al activității Consiliului Județean Cluj din ultimii ani. Fie că vorbim de imposibilitatea realizării la timp a unui centru ecologic pentru deșeuri și care a generat o poluare de proporții la Pata Rât, de o societate care administra o arenă de milioane de euro  și care a intrat în faliment, de un brand local, Clujana, care a ajuns în insolvență sau de investiții la aeroport, cum este pista de 2.500 de metri, în cazul căreia s-a ajuns la anchete și condamnări penale, toate sunt exemple că ceva la nivelul județului nu merge cum ar trebui. Sigur sunt și exemple pozitive, mai puține însă, cum ar fi funcționarea parcurilor Tetarom sau creșterea de care s-a bucurat Muzeul Etnografic, instituție subordonată Consiliului Județean, dar acestea, din păcate, nu înclină decât puțin balanța.

Lacul de levigat de la Pata Rât- Foto: Dan Bodea

Gunoaiele la putere

Unul din cele mai răsunătoare eșecuri poate fi considerat Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor sau pe scurt SMID, un proiect început undeva prin 2011 și care presupunea ca în locul eternei gropi de gunoi de la Pata Rât să apară un Centru Integrat de Management al Deșeurilor, unde să fie aduse și reciclate deșeurile din întreg județul, dar și închiderea ecologică a gropilor de gunoi din județ, precum și componenta de dotare a localităților cu containere în care să se colecteze selectiv și chiar o componentă de educare activă a clujenilor în legătură cu importanța unei colectări selective. La șapte ani distanță însă s-a reușit destul de puțin față de obiectivele inițiale. Este drept că închiderea ecologică a gropilor în județ, cu excepția Pata Rât, a mers destul de bine și se apropie de final. Dar aceasta este cu adevărat singura parte care a funcționat normal în acest proiect de aproape 300 de milioane de lei.

CMID, tot în construcție

În octombrie 2017, CJ Cluj se lăuda cu stadiul avansat al lucrărilor de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor  (CMID) care ” au intrat în linie dreaptă”. Aceasta la circa 5 ani distanță de când centrul ar fi trebuit să fie deja funcțional și după ani de zile de blocaje. Lucrările la acest centru au dat serioase bătăi de cap, mai întâi din cauza conflictelor cu constructorii care, unii au intrat în insolvență, alții nu au respectat proiectul. Cert este că beneficiarul, adică Consiliul Județean Cluj s-a trezit că locul unde trebuie să fie amenajată platforma de colectare o ia la vale și necesită lucrări suplimentare de consolidare. Ceea ce a presupus bineînțeles, expertize, căutarea vinovatului, întârzieri, blocaje, depășirea termenelor asumate prin proiectul pe bani europeni. „Iată că, după ce anul acesta am reușit să recuperăm o întârziere de nu mai puțin de patru ani, perioadă în care proiectul a fost blocat, lucrurile arată cu totul altfel. Suntem înainte de termen, lucrările au fost devansate, motiv pentru care se întrevede foarte clar perspectiva normalizării acestei probleme, a depozitării deșeurilor din întreg județul” spunea președintele CJ Cluj, Alin Tișe, toamna trecută.

Stadiul lucrărilor – Foto: Dan Bodea

Potrivit reprezentanților CJ Cluj, lucrările ce au rămas de efectuat la CMID se referă, în principal, la finalizarea membranei de la prima celulă de depozitare, închiderea clădirilor și asfaltarea drumurilor de acces.

În același timp, pentru ca sistemul de management al deșeurilor să devină pe deplin funcțional, Consiliul Județean Cluj va trebui să mai organizeze ultimele două licitații, cele referitoare la desemnarea operatorului care va colecta deșeurile și, respectiv, va opera CMID.

Din fericire, CJ a reușit o fazare a acestui proiect, astfel că nu va fi nevoit să scoată din buzunar banii pentru a-l termina. Fazarea este în valoare totală de 199.661.868,57 lei, din care valoarea nerambursabilă este de 116.429.565,34 lei.

Întârzierea de ani de zile a finalizării CMID-ului a pus județul pe jar în repetate rânduri,  foarte multe localități confruntându-se cu adevărate crize ale gunoaielor, pentru că au trebuit să găsească soluții și bani să transporte gunoaiele clujenilor în alte județe, în lipsa uneui centru de colectare. Cluj-Napoca a fost ceva mai norocos pentru că aici s-a amenjat o rampă ”temporară” de către RADP; dar și aceea a devenit în ultimele luni neîncăpătoare.

Pata Rât, poluare, poluare, poluare

Consiliul Județean Cluj a avut de gestionat tot la Pata Rât și o altă problemă, mult mai gravă. Vechea groapă de gunoi a devenit o sursă importantă de poluare, pentru că în zonă s-a format un lac impresionant de levigat. Din august și până acum, chiar dacă poluarea este serioasă, nu s-a făcut mare lucru. Consiliul Județean a încercat în mai multe rânduri să obțină declararea stării de urgență. Fără succes însă.

Singura soluția avansată, aceea de a monta în zonă o stație de epurare cu mai multe bazine de decantare, bate pasul pe loc. Consiliul Județean Cluj a încheiat în octombrie un contract cu firma Process Engineering SRL, privind închirierea unei stații de tratare a levigatului în vederea eliminării poluării la rampa de gunoi de la Pata Rât. Contractul încheiat cu Process Engineering SRL are două componente. Prima, în valoare de 1.829.045,76 fără TVA, reprezintă costurile efective pentru închirierea stației de osmoză și include închirierea propriu-zisă a instalației, costul aferent consumului de piese de schimb, consumabile și chimicale, costul aferent serviciului de operare, service și asistență tehnică, costul pentru avizarea stației la autoritățile publice locale și, respectiv, costurile aferente generării proprii de curent electric prin generator până la realizarea branșamentului de curent.

În ceea ce privește cea de-a doua componentă, aferentă demarării lucrărilor civile necesare pentru instalarea și operarea stației de levigat, aceasta are o valoare de 1.251.000 lei fără TVA și prevede construirea platformei pentru poziționarea stației, edificarea bazinelor necesare – levigat/permeat/concentrat, soluția de preluare a levigatului din amplasament pentru a fi tratat, poziționarea țevilor pentru transportul levigatului, împrejmuirea stației, conectarea la energia electrică, precum și alte categorii de lucrări necesare.

“Muntele” de deşeuri de la Pata Rât- Foto: Dan Bodea

La mijlocul lui octombrie 2017, autoritățile județene dădeau asigurări că e vorba de doar câteva săptămâni până când stația va fi funcțională. Deocamdată însă nu este așa. Transilvania Reporter a solicitat CJ Cluj răspunsuri referitoare la stadiul actual al lucrărilor atât la CMID, cât și la stația de epurare, răspuns care însă nu ne-a parvenit încă.

Cluj Arena, un eșec administrativ de milioane

Prima construcție futuristă din Cluj-Napoca, a ajuns un mastodont de beton, administrat de o societate comercială a cărei unic scop pare să fi fost falimentul Cluj Arena. Cândva, al doilea cel mai mare, al doilea cel mai modern, și al doilea cel mai scump stadion din România, Cluj Arena, a devenit al nimănui. La data de 23 august 2017 magistrații Tribunalului Comercial Cluj a dispus deschiderea procedurii de faliment a societății care administrează arena. Un faliment parcă dorit și urmărit de cei care cu 6-7 ani în urmă se pozau îmbujorați de emoții, la tăierea panglicii inaugurale. Deocamdată nu există vinovați pentru această stare de fapt și greu vor fi găsiți. Un singur lucru este cert. Societatea care administra Cluj Arena a reușit ”performanța” de a acumula datorii de peste 25 milioane de lei, dintre care 15 milioane numai către Primăria Cluj-Napoca. Uriașa construcție, ridicată pe un loc legendar pentru sportul clujean, a devenit mai cunoscută pentru alte activități, decât cele sportive.

Încă se caută vinovați

La doar șase ani de la fastuoasa inaugurare, Cluj Arena a ajuns un mastodont de beton, administrat de o societate comercială falimentară, înglodată în datorii. Istoria falimentului s-a scris practic din momentul în care s-a pus piatra de temelie a noului edificiu, dar oficializarea dezastrului s-a produs abia în momentul în care societatea Cluj Arena SA, înființată de către Consiliul Județean Cluj pentru a administra stadionul, a fost dizolvată, să zicem din motive de incompetență. Este de notorietatea faptul că încă de la finalul anului 2014, Curtea de Conturi a stabilit că societatea Cluj Arena SA ar fi trebuit să achite de la înființare taxa pe clădiri și a calculat, în 2016, o restanță de peste 5 milioane lei. După ce a pierdut toate procesele prin care a contestat concluzia Curții de Conturi, societatea Cluj Arena SA a fost, aparent, scoasă din ecuație, iar administrarea stadionului a fost preluată de Consiliul Județean. S-a întâmplat în octombrie 2016, iar CJ Cluj a anunțat la vremea respectivă că va fi creată o nouă structură în cadrul instituției, care se va numi “Direcția de Administrare și Exploatare a stadionului Cluj Arena“.

Cluj Arena / Foto: Dan Bodea

În realitate edificiul a trecut în administrarea Primăriei Cluj-Napoca, în toamna aceluiași an, 2016, în contul datoriilor uriașe acumulate de către Cluj Arena SA, prin neplata taxelor și impozitelor locale. Deficitul de milioane de euro trebuie recuperat, spun judecătorii, motiv pentru care aceștia au stabilit în sarcina lichidatorului judiciar obligația de a depune la dosar în termen de 40 de zile de la deschiderea procedurii de faliment un raport asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la această situație, cu menționarea persoanelor cărora le-ar putea fi imputat falimentul. La data de 17 octombrie 2017 a fost dată publicității lista persoanelor și a Societăților Comerciale ce s-au înscris la masa credală a societății Cluj Arena SA.

În total sunt peste 30 de angajați și colaboratori, dar și Primăria Cluj-Napoca, Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP), și alte societăți comerciale, sau Regii de stat. Conform tabelului întocmit de lichidatorul judiciar, în fruntea topului celor care au de recuperat sume importante se situează Primăria Cluj-Napoca (15.514.267 lei), DGFP (10.836.786 lei, cu două milioane de lei mai puțin decât s-a solicitat inițial – n.a.), respectiv societatea Eco Garden (82.546,41 lei), aceasta din urmă fiind compania care se ocupa cu întreținerea suprafeței de joc a arenei. Tot în sarcina lichidatorului judiciar, Tribunalului Comercial  a adăugat obligația de a întocmi un plan pentru recuperarea datoriilor. Până la data publicătrii acestui material nu s-a găsit niciun vinovat căruia să i se impute falimentul Cluj Arena SA.

Primăria a luat cea mai mare „țeapă”

Datoriile de peste 3 milioane de euro pe care Cluj Arena SA le-a acumulat către Primăria Cluj-Napoca, pentru neplata impozitelor pe clădirea stadionului, sunt aproape imposibil de recuperat. Încrengătura creată tocmai pentru a pierde urma provenienței acestor datorii, este greu de desfăcut, dar nu imposibil de realizat. Din cauza datoriilor amintite primăria a blocat conturile Societății Cluj Arena SA încă din luna august a anului 2015. Dar, întrucât activele societății nu ating nici măcar suma de 1,5 milioane de lei, constând în bunuri de tip mobilier, calculatoare etc, paguba la bugetul local este de fapt o „țeapă” pe care Primăria Cluj-Napoca a luat-o.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, și primarul Emil Boc, au căzut de acord ca stadionul să treacă în administrarea municipalității, în contul amintitelor datorii. Consilierii locali nu au mușcat momeala și nici nu au validat propunerea primarului. Nici nu aveau cum, deoarece stadionul, în speță construcția, nu are nimic de a face cu structura juridică a SC Cluj Arena SA. Până la urmă stadionul a trecut în administrarea primăriei, dar datoria trebuie în continuare achitată de societatea care a administrat clădirea (stadionul). Adevărata problemă în recuperarea datoriilor a apărut în luna septembrie a anului 2016 când societății care administra stadionul i-a fost retras dreptul de administrare. Astfel, datoriile către primărie și alți creditori vor urma regimul oricăror datorii pe care le are o societate care intră în procedura Legii 85 (legea privind procedura insolvenței).

Foto: Dan Bodea

Istoria stadionului pe repede înainte

Prima atestare documentară a unui edificiu sportiv, pe actualul amplasament al Cluj Arena, datează din 1911. Atunci, acolo a fost amplasată o tribună cu o capacitate de 1.500 de locuri, iar ceea ce autoritățile numeau atunci stadion, avea să fie inaugurat cu un meci între o selecționată a Clujului și Galatasaray Istanbul. În 1920 micuța arenă a Clujului devenea oficial casa Universității Cluj. La mai bine de 100 de ani de la ridicarea micuței tribune din lemn, în locul ei tronează o arenă ce ar fi trebuit să fie mândria orașului și a Transilvaniei. Ar fi trebuit, doar că în timp, pentru administratorii lui, stadionul a devenit un copil nedorit.

Dorința oamenilor de a avea o arenă cu care Clujul să se identifice, a fost speculată perfect de clasa politică, iar vechiul stadion, o ruină în centrul orașului, a intrat în 2004 într-un amplu proces de renovare. Bugetul alocat a fost în repetate rânduri depășit, licitațiile organizate au fost ulterior anulate. În cele din urmă Alin Tișe a demarat proiectul construirii noului stadion, în toamna anului 2008. Pe același amplasament pe care la 1911 a fost ridicată tribuna de lemn, iar după o jumătate de secol era inaugurat Stadionul Municipal, redenumit la începutul anilor ’90 ”Ion Moina”, s-a ridicat noul edificiu sportiv. În luna octombrie a anului 2011 Cluj Arena avea să fie inaugurat cu e serie de concerte și cu meciul dintre ”U” și Kuban Krasnodar.

Aeroport drapelul Clujului 

Una dintre cele mai performante unităţi aflate în subordinea Consiliului Judeţean Cluj este Aeroportul Internaţional „Avram Iancu”, care a realizat recorduri proprii în fiecare an, atât în ceea ce priveşte numărul de pasageri, cât şi numărul de destinaţii oferite.

Directorul aeroportului clujean, David Ciceo, a declarat, pentru Transilvania Reporter, că anul 2017 a fost cel mai bun din istoria unităţii pe care o conduce, dar că, totuşi, e nevoie de noi investiţii pentru creşterea performanţelor, iar principalele obiective sunt extinderea pistei la 3.500 de metri şi atingerea cifrei de 7 milioane de pasageri în 2030.

„Anul 2017 a fost, pentru Aeroportul Internaţional Cluj, cel mai bun an din istoria sa. Am avut 800.000 de pasageri în plus, ceea ce înseamnă o creştere de peste 40%, şi, de asemenea, un profit de aproximativ 16 milioane de lei. Cu sprijinul Consiliului Judeţean Cluj o să continuăm proiectele de dezvoltare. Principalul obiectiv este extinderea pistei, dar anul acesta vom începe şi crearea unei noi căi de rulare, locuri de parcare aeronave şi, bineînţeles, cel mai important este planul de dezvoltare, astfel încât în 2030 să putem atinge cifra de 7 milioane de pasageri. Există potenţial foarte mare, este al doilea aeroport al României, principalul aeroport din Transilvania şi ne bucurăm că putem oferi clujenilor şi nu numai lor, zboruri spre 45 de destinaţii din întreaga lume”, a spus David Ciceo.

De altfel, în noiembrie anul trecut, David Ciceo spunea că pentru atingerea obiectivelor propuse sunt necesare investiţii de peste 900 de milioane de lei. “Planul de dezvoltare al Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” Cluj pentru a atinge 7 milioane de pasageri până în anul 2030 prevede demararea proiectului intermodal, extinderea pistei la 3.500 de metri, extinderea unei platforme de staţionare, construirea unei căi de rulare paralelă cu pista, construirea unui terminal nou de pasageri cu 25 de porţi de îmbarcare, un terminal Cargo pentru transport marfă, cu o capacitate de 50 de tone”, spunea David Ciceo.

Aeropoertul Cluj/ Foto: Consiliul Judeţean

La sfârşitul anului 2017, Aeroportul „Avram Iancu” a numărat 2,690 milioane de pasageri, cifră care ar urma să fie depăşită în 2018, cu toate că în acest an este funcţional şi Aeroportul Târgu Mureş.

Centrul Agro Transilvania. Cu bune, cu rele

SC Centrul Agro Transilvania SA este un proiect care funcţionează încă din 2004. Actul constitutiv al acestei societăți a fost semnat de judeţul Cluj, comuna Apahida, municipiile Dej, Turda, Câmpia Turzii, Gherla şi oraşul Huedin.

Ce face acest centru conform „legii”?

Obiectul principal de activitate este din domeniul 511 – Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata şi constă în: intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile şi cu semiproduse. În Regulamentul de organizare şi funcţionare printre scopuri regăsim reglarea pieţei de produse agricole, impulsionarea pieţei locale, canalizarea beneficiilor către producători, coordonarea ştiintifică a producătorilor agricoli, stimularea producătorilor mici şi mijlocii prin contracte ferme pe termen lung, producerea de bunuri alimentare, canale de distribuire, facilităţi tehnice de ambalare, depozitare clasică şi la frig la standarde europene, crearea de condiţii favorabile pentru dezvoltarea şi restructurarea producţiei agricole în concordanţă cu cererile pieţei, crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea infrastructurii locale şi regionale.

Ca atribuții, S.C. „Centrul Agro Transilvania” S.A.” închiriază spaţii din centru persoanelor fizice şi juridice; administrează şi asigură exploatarea spaţiilor de: refrigerare, congelare, comerciale, social-administrative, utilajelor, centralelor, grupurilor sociale, parcări, depozite şi alte imobile din dotare; stabileşte tarifele anuale pentru închirierea spaţiilor şi terenurilor precum şi pentru toate tipurile de servicii prestate către utilizatorii parcului; desfăşoară activitaţi de promovare atât pe piaţa internă, cât şi externă.

Acum că am consultat ce spune „legea”, poate vă întrebaţi care sunt acum atribuţiile acestui centru care se reflectă în realitate. La început se dorea ca acesta să le ofere producătorilor mici şansa de a avea o relaţie de colaborare cu marii retaileri, astfel încât produsele româneşti să fie valorificate aşa cum se cuvine. Acest lucru nu se întâmplă nici astăzi la scară largă. În principiu, aspectul cel mai interesant pentru consumatori este reprezentat de preţurile mici practicate pentru fructe şi legume în cadrul pieţei din Dezmir.

Agro Transilvania

Centrul pune la dispoziţia producătorilor şi comercianţilor spaţii destinate depozitării clasice şi la frig, prelucrării, ambalării, manipulării, desfacerii şi negocierii produselor agroalimentare. Există și o hală destinată producătorilor, care este prevăzută cu boxe pentru legume şi fructe, dar şi cu office-uri. Utilizatorii centrului mai au la dispoziţie utilaje moderne, spaţii de parcare păzite, spaţii pentru birouri dotate cu acces la internet şi telefon-fax, monitorizarea perimetrului cu sistem de supraveghere video, sprijin şi consultanţă din partea personalului calificat al centrului.

Construit în zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca, cu ieşire la DN1, Centrul Agro Transilvania este accesibil cumpărătorilor din municipiul Cluj-Napoca prin intermediul liniei de autobuze 8L. Piaţa dispune de spaţii totale în suprafaţă de 14.100 mp, care includ o hală de marketing, depozite în aer liber, platforme betonate pentru expunere şi depozitare în aer liber şi spaţii de închiriat pentru depozitare şi comercializare sub copertine.

Clienţii centrului se împart în două categorii: clienţii direcţi, adică persoane juridice care produc, comercializează, prelucrează produse agricole şi agroalimentare sau care închiriază spaţii în centru şi clienţii indirecţi care sunt persoanele fizice şi juridice care se aprovizionează de la clienţii Centrului Agro Transilvania.

De ce produsele românești nu ajung în supermarketuri?

Ce impedimente sunt? „Până în momentul în care nu se vor organiza producătorii pentru a putea să asigure marfa necesară supermarketurilor, nu cred că se va putea realiza acest lucru. Și noi am încercat să facem contracte cu supermarketurile și ni s-a spus că putem încheia un contract numai dacă le asigurăm în mod continuu produsele. De unde să le asigurăm, dacă de exemplu, într-o zi vin 30 de producători, iar în altă zi 100 de producători? E foarte mare cererea pe sectorul de fructe, legume. Am avut discuții cu mulți producători, am discutat și cu administrațiile locale. Am încercat să vedem dacă nu ar fi o soluție să se unească mai mulți producători, pentru că în acest caz am avea cantitatea necesară de marfă. Așa, unul vinde la colțul străzii, altul vrea să vândă direct de la fața locului, altul spune că vinde în piață. Fiecare e liber să își valorifice marfa cum dorește, dar e vorba de cantitate aici. Nu poți avea o poziție fermă în fața supermarketurilor dacă tu nu ai suficiente produse”, explica fostul director al centrului, Mihai Roman, în 2016.

Potrivit acestuia, tot în 2016 au existat discuţii în cadrul centrului ca Agro Transilvania să achiziţioneze o parte din marfă şi să o vândă mai departe supermarketurilor, doar că acest lucru urma să se discute în noul consiliul de administraţie. Actualul director interminar al centrului, Marius Sabo, susţine că nu au mai avut loc discuţii în acest sens în ultima perioadă şi că acestea e posibil să fie reluate după finalizarea interimatului său. În prezent, Centrul Agro Transilvania desfăşoară un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general.

„Nu au mai fost discuţii. Problema este mult mai complicată, astfel ne-am transforma noi în intermediari şi ar trebui să ne acoperim anumite costuri, de unde ar putea apărea alte probleme în percepţia colectivă, vizavi de adaosul nostru. Cel  mai bine ar fi ca producătorii să îşi vândă singuri sau în asociere produsele către supermarketuri. Avem de exemplu în prezent, în chirie, o asociaţie de legume şi fructe din Gherla care vinde către Kaufland”, explică Marius Sabo.

Sc Centrul Agro Transilvania Cluj SA este membu în cadrul Agro Transilvania Cluster. SC Agro Transilvania SA a încheiat un acord cu municipiul Cluj-Napoca prin care s-a convenit ca preţurile de vânzare din pieţele de pe raza municipiului să nu depăşească dublul preţurilor de la SC Centrul Agro Transilvania SA.

Consiliul Județean a pus bocancul pe gâtul Clujeana

Fabrica de încălțăminte Clujana este încă un exemplu de (in)succes al unei societăți administrată de Consiliul Județean (CJ) Cluj. Producătorul de încălțăminte, un brand local cu peste 100 de ani de istorie, a intrat în insolvență, la data de 17 ianuarie 2018. Sub administrarea CJ, fabrica a acumulat datorii de peste 13 milioane de lei, iar Tribunalul Specializat Cluj a admis cererea societății de intrare în procedura de insolvență. Interesant este că societatea a încheiat exercițiul financiar 2016 pe profit (212.967 lei), conform actelor contabile depuse la dosar. La sfârșitul anului trecut, aceiași balanță contabilă relevă datorii de 15.976.921 lei.

Fabrica de încălțăminte Clujana

Cifrele indică dezastrul, conducerea zice că nu sunt probleme

Înființată tocmai în 1911 de familia Renner, fabrica de încălțăminte Clujana, așa cum este cunoscută astăzi, este un capitol însemnat din istoria Clujului. După primul război mondial a devenit cea mai mare fabrică de încălțăminte din România. A urmat naționalizarea din perioada comunistă. În anii ’80, ajunsese cea mai mare fabrică de profil din Europa de Est și avea în jur de 10.000 de angajați. După 1989 a început declinul. Managementul defectuos a dus la închiderea fabricii, în 1999. Fabrica a trecut în stăpânirea Consiliul Județean Cluj, în 2003, când forul administrativ al județului a preluat pachetul majoritar de acțiuni de la fosta Autoritate pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS).

Clujana a fost redeschisă în 2004 cu doar 35 de angajați. La data începerii procedurii de insolvență fabrica avea 378 de angajați. Din cauza datoriilor uriașe acumulate către ANAF, în anii în care a fost administrată de CJ Cluj, Agenția Națională de Administrare Fiscală a încercat, la sfârșitul anului trecut, să scoată la vânzare activele societății, pentru a recupera datoriile de peste 13 milioane de lei. Este vorba despre diverse contribuții la bugetul de stat, impozite, TVA, contribuții neachitate pentru pensii, sume neachitate la bugetul pentru șomaj și restanțe la bugetul asigurărilor de sănătate care nu au mai fost plătite. Paradoxal, directorul general interimar al SC Clujana SA, Florin Gliga, a declarat că nu există motive de îngrijorare pentru angajații fabricii. ”Activitatea curentă este sustenabilă, SC Clujana SA își continuă activitatea, avem contracte în derulare, avem acoperită producția în perioada următoare, nu avem motive de oprire a fabricii. Resurse pentru plata datoriilor sunt, doar că este, în prezent, o situație de blocaj din lipsă de lichidități pentru plata datoriilor care nu au fost plătite”, a spus Florin Gliga, potrivit Mediafax.

Dezvoltatorii imobiliari își freacă mâinile

Procedura de scoaterea la vânzare a terenurilor deținute de Clujana, inițiată de ANAF la sfârșitul anului trecut, a fost suspendată de instanță, până la soluționarea cererii de intrare în insolvență. Cum această din urmă procedură a fost admisă de Tribunalul Specializat este greu de crezut că vânzarea activelor mai poate fi evitată. Terenurile pe care se află clădirile fabricii Clujeana însumează o suprafață de 9.540 de metri pătrați, o veritabilă mină de aur pentru dezvoltatorii imobiliari care stau la pândă pentru a achiziționa terenul. Studiile arată că piața imobiliară din Cluj-Napoca este una dintre cele mai active.

Valoarea activelor fabricii se ridică la milioane bune de euro, dar vânzarea acestora ar urma proceduri de licitație ale ANAF care pot duce la scăderea semnificativă a prețului, fiscul fiind interesat doar să recupereze datoriile pe care fabrica le are și nu să valorifice terenurile la prețul corect. Astfel, societatea care a fost cândva un simbol al economiei românești poate împărtăși soarta unor alte fabrici istorice din Cluj-Napoca, precum Flacăra, Tehnofrig, Napochim sau Feleacu, fabrici care au fost înlocuite de ansambluri rezidențiale sau clădiri de birouri. Terenurile fostelor fabrici construite în perioada comunistă, cu o amplasare foarte bună, au fost cumpărate de dezvoltatori imobiliari, iar producția, în cazul în care nu a fost oprită, a fost mutată la periferie ori în alte orașe, cum este și cazul Fabricii de Bere Ursus.

Din nou în tribunal pentru muzeul de la Ciucea

Muzeul de la Ciucea

La numai câteva luni după ce a câștigat un proces  ce dura de 12 ani privind Muzeul de la Ciucea, Consiliul Județean Cluj trebuie să se bată din nou în instanță pentru acest muzeu. CJ a cerut  Tribunalului Cluj anularea certificatului de moștenitor pe baza căruia urmașii Veturiei Goga au reușit, la finele anului trecut, să se înscrie în cartea funciară drept proprietari ai Muzeului Memorial ”Octavian Goga” de la Ciucea. Județul Cluj a solicitat și instituirea unui sechestru asigurator pe bunurile care alcătuiesc acest complex muzeal.

Reprezentanții Serviului Juricic al Consiliului Județean Cluj precizează că în 14 decembrie 2017 Consiliul Județean a primit o adresă de la moștenitorii Veturiei Goga, Mureșanu Florin Gheorghe și Mureșanu Radu Pompiliu Marius, prin care aceștia solicitau demararea discuțiilor privind stabilirea procedurii de predare-primire a bunurilor imobile reprezentând ansamblul muzeal Octavian Goga. În 16 ianuarie 2018 Consiliul Județean a răspuns negativ acestei solicitări.

Totodată în 28 decembrie 2017 la oficiul de Cadastru din Huedin din partea Consiliul Județean au fost formulate cereri de reexaminare a încheierilor de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate al moștenitorilor Veturiei Goga. ”Menționăm că până la data întocmirii prezentului răspuns nu ne-a fost comunicată soluția dată cererilor formulate de subscrisul (n. r. CJ Cluj)”, se arată în răspunsul primit de Transilvania Reporter din partea instituției județene.

În această perioadă reprezentanții CJ Cluj au întocmit și un memoriu prin care au solicitat sprijinul Ministerului Finanțelor și Ministerului Culturii ”pentru a promova o acțiune comună în instață pentru valorificarea dreptului de proprietate asupra ansamblului muzeual Octavian Goga”.

Deocamdată, în 7 februarie s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj acțiunea promovată de județul Cluj privind ”constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor numărul 68/2017 în baza căruia moștenitorii d-nei Veturia Goga au obținut înscrierea în cartea funciară”.

Ulterior tot pe rolulul Tribunalului Cluj a fost înregistrată și cererea județului privind instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor care alcătuiesc acest ansamblu muzeal.

Consiliul Județean este proprietar al castelului de la Ciucea în baza testamentului Veturiei Goga. CJ s-a mai judecat ani de zile cu moștenitorii Veturiei Goga, iar aceștia au pierdut procesul prin care solicitau anularea testamentului. Totuși, Consiliul Județean nu a procedat imediat după câștigarea procesului la înscrierea sa în cartea funciară în calitate de proprietar. Ceea ce a permis înscrierea în CF a lui Florin și Radu Mureșan, înscriere făcută anul trecut de Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din Huedin pe baza unui certificat de moştenitor suplimentar, obținut de cei doi de la un notar din Sibiu.

Muzeul memorial „Octavian Goga” se întinde pe domeniu de aproximativ 24 de hectare. Casa i-a aparţinut poetului maghiar Ady Endre. Octavian Goga a cumpărat domeniul de la Ciucea în 1920, de la Boncza Berta, văduva poetului maghiar. Domeniul include clădirea-castel şi mai multe anexe gospodăreşti. De asemenea, în grădină se află mausoleul poetului şi al soţiei sale, Veturia Goga, dar şi o bisericuţă din lemn din secolul al XVI-lea.

Octavian Goga a avut reşedinţa la Ciucea până la moartea sa, în 1938. Soţia sa, Veturia, a donat domeniul în 1966 statului român, cu condiţia să locuiască acolo până la moarte şi ca apoi domeniul să devină muzeu memorial.

Povești de succes: Spitalul de Recuperare, TETAROM, Muzeul Etnografic

TETAROM 1 / Foto: Dan Bodea

În „ograda” Consiliului Județean funcționează și câteva companii sau instituții care s-au remarcat prin eficiență și profesionalism.

Astfel, recent, Spitalul Clinic de Recuperare a fost evaluat de pacienți ca fiind al doilea cel mai bun spital din România. Observatorul Român de Sănătate a analizat mai multe chestionare de satisfacție completate de pacienții români, iar 86,85% dintre cei care au fost îngrijiți la Recuperare au declarat că au fost mulțumiți. Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca este singurul în Transilvania, în țară existând doar două spitale cu acest specific.

Altă poveste de succes o constituie parcurile industriale TETAROM. Primul, cel din zona Hoia, a fost inaugurat în 2005. Aici își desfășoară activitatea firme ca Energobit, Banca Transilvania, Agressione, Novis Plaza, EGH, GMG Logistic, Hunnebeck, Impress etc.

Al doilea este amplasat în fosta zonă industrială de pe Bulevardul Muncii, unde își desfășoară activitatea compania Emerson. Al treilea, cel situat în Jucu, găzduiește companiile De Longhi și Bosch, dar și Karl Heinz Dietrich, ES Elektro România, Impro, Transilvania Construcții, Castolin Logistic, Il Caffe  etc. Cele trei parcuri funcționale sunt ocupate 100%. Un al patrulea parc industrial este în construcție în comuna Feleacu, dar în mare întârziere față de planurile inițiale, care presupuneau atragerea unor fonduri europene, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Nu în ultimul rând, Muzeul Etnografic al Transilvaniei este una dintre instituțiile care s-au remarcat în ultimii ani ca un adevărat pol cultural, unde permanent se petrece ceva. Clădirea istorică din centrul Clujului găzduiește și un centru de informații turistice. Secția în aer liber, respectiv Parcul Etnografic Romulus Vuia, situat lângă Pădurea Hoia, este primul muzeu în aer liber din România, înființat în 1929 și se numără printre cele mai mari muzee în aer liber din Europa, cu o suprafață de 16 hectare.

Text: Claudia Romitan, Patrice Podină, Maria Man, Septimiu Avram, Bogdan Stanciu 

Distribuie:

Postaţi un comentariu