Generatorul de minuni din Runcu Salvei

Vasile Hangan, în mână cu brevetul pentru motorul rotativ/ Foto: Bogdan Stanciu

În Runcu Salvei, sat năsăudean cunoscut mai degrabă pentru poeții, rapsozii și meșterii săi tradiționali, Vasile Hangan este un contrapunct. Un inventator preocupat de poezia mașinăriilor, muzica electromagneților și meșteșugul roților dințate.

Suplu și grizonat, autodidactul  în vârstă de 52 de ani are ceva din distincția unui profesor universitar, chiar dacă nu a umblat niciodată la școli înalte. Are în portofoliu două motoare de autoturism brevetate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), dintre care unul este protejat în Uniunea Europeană și SUA.

Nu e puțin pentru cineva care a învățat mecanica avansată, fizica, matematicile și chimia fără profesor. Explicația? O curiozitate înnăscută, un spirit practic moștenit din familie, multă muncă și, probabil, un pic de geniu.

Vasile Hangan s-a născut în 1961 în Bistrița Bârgăului. „Tata era dulgher vestit, printre cei mai buni de pe Bârgaie (satele așezate de-a lungul Văii Bârgăului – n.r.), iar de bunicul se zicea că dacă tăia cu barda o bârnă, parca era tăiată de laser”, povestește inventatorul, zâmbind în colțul gurii.

Nu e de mirare, cu așa înaintași, că deja în clasa a patra, năpârstocul Vasile învățase din reviste cum funcționează un microfon sau un receptor de telefon. Tot cam pe atunci, i-a căzut în mână o revistă de agricultură, care avea o secțiune consistentă despre mecanică. „Atunci am văzut cum funcționează motorul de tractor și am început să și înțeleg”, povestește bărbatul.

Anii copilăriei au trecut cu viteză. În clasa a opta, Vasile știa deja cum se repară un televizor. „Aveam o drăguță și mama ei m-a întrebat dacă știu să îi repar televizorul”, chicotește bărbatul, sub privirile amuzat-indulgente ale soției sale, Florica. Și acum își aduce aminte la perfecție ce avea aparatul: „Făcea linii; sincronizarea orizontală nu mergea, era «dusă» rezistența din comparatorul de fază și frecvență” . Carevasăzică, nu mare lucru, așa că Vasile l-a meșterit la loc, de se vedea iar „oglindă”.

„Îmi amintesc că eram tare mulțumit, am primit o ciocolată”, povestește Vasile. „Eeei, erau alte vremuri, am prins televizoare cu lămpi, apoi hibridele, ce mai, toată tranziția până la circuitele integrate”, mai spune inventatorul. Și vremurile ciocolatei au apus, acum Vasile preferând țigările, „sudate” una dupa alta.

În timpul gimnaziului obișnuia să pună prize, să repare becuri, ceasuri etc. Apoi, prima treaptă de liceu a făcut-o la Beclean, la un liceu industrial, urmând profilul electrotehnic. Treapta a doua a urmat-o la Cluj, fiindcă auzise ca la Liceul Sanitar exista o clasă specială, de profil tehnic. A terminat liceul, ca tehnician de tehnică sanitară, așa că angajarea în cadrul Spitalul Județean Bistrița a fost un pas logic, la fel ca și detașarea ulterioară la Năsăud, unde pe la mijlocul anilor ’80 se inaugurase un spital modern, care avea nevoie de tehnicieni.

Inventatorul Vasile Hangan,   la „locul de muncă”/ Foto: Bogdan Stanciu

Inventatorul Vasile Hangan, la „locul de muncă”/ Foto: Bogdan Stanciu

Aici a cunoscut-o pe soția sa, Florica, angajată la spital. Viața și-a urmat pașii firești, cei doi s-au căsătorit, și s-au stabilit la Runcu Salvei. „M-am măritat aici”, spune amuzat bărbatul.

Aproape jumătate din etajul casei de la Runc a fost transformat în atelier. „Vai, Doamne!, ce era acolo. Hârtii, bibliotecă, aparate desfăcute, toate, deolaltă”, oftează doamna Florica.

Vasile explică, domol, cu același aer de profesor: „Făceam schițe, în creion, transpuneam pe hârtie anumite idei. Pe de altă parte, reparam video-uri și orice alte aparate electrice și electronice. Era perioada de glorie a video-urilor, mai făceam un leu cu ele”.

A urmat Revoluția. Lucrurile au început să se strice la spitalul din Năsăud, iar Vasile a încercat capitalismul cu degetul. Împreună cu un asociat a încercat să pună pe picioare o firmă de exploatat masa lemnoasă. „Am proiectat și executat cu mâna mea un gater cu zece pânze. L-am folosit ani buni”, spune bărbatul.

Degeaba, însă, toată strădania. Prinsă la înghesuială în capitalismul sălbatic al anilor 90, firma lui Vasile Hangan a falimentat.

Se zice însă ca atunci când o ușă ți se închide, întotdeauna alta ți se deschide. Așa că ideile originale ale runcanului au prins contur pe hârtie și, cu un pic de ajutor, au ajuns pe masa specialiștilor de la OSIM. Era pe la începutul anilor 2000. „O parte din rudele mele știau cu ce mă ocup. Un unchi de-al meu se știa cu cineva de la OSIM și m-a pus în legătură. Femeia, că era o funcționară, mi-a explicat ce și cum să fac, ce schițe îmi trebuie, ce pași am de urmat, ca să îmi brevetez invențiile. Restul nu a fost mare lucru”, mai spune Vasile.

Cum îți vine o idee pe care nu a mai avut-o nimeni

Cum este când îți trece pentru prima dată prin cap o invenție? Răspunsul se lasă așteptat câteva secunde, preț de un fum de țigară. Vasile Hangan expiră prelung și răspunde calm: „Îți vine ca din aer o idee…” – își duce ambele mâini spre părul grizonat și tuns scurt, și încearcă să se prindă de el, pentru a fi mai sugestiv – „…așa, ca niște linii, cercuri sau triunghiuri, în care te poți folosi de o anumită geometrie pentru a realiza un lucru practic”. Încă un fum de țigară, și mai departe: „E ca și cum le-ai prinde din aer. Ideile există undeva, trebuie numai să le prinzi. Exact așa cum fac muzicienii, cred eu. Mai întâi le trec câteva note prin cap și de la ele încep să compună toată partitura”.

Concret, în 2004 a obținut brevetul pentru prima invenție, un motor rotativ cu ardere internă, în patru timpi. Un an mai târziu, a venit al doilea brevet, tot pentru un motor de autoturism, fără arbore cotit. Prima invenție și-a protejat-o și În Uniunea Europeană și în SUA.

După calculele sale, ambele motoare sunt mai eficiente decât cele în uz. Costul ridicat pe care îl presupune producerea lor în serie a făcut însă că acestea să rămână doar niște idei pe hârtie, frumos trase în tuș și acoperite cu o copertă cu bandă tricoloră. „Am avut ceva promisiuni pentru punerea în practică, dar nu s-au finalizat”, spune ușor dezamăgit inventatorul.

Dotat cu o atenție la detalii care le-a scos peri albi meșterilor ce l-au ajutat la renovarea din temelii a casei, Vasile Hangan nu a obosit. Face o navetă zilnică  de peste 60 km, până la Prundu-Bârgăului, unde lucrează în laboratorul de cercetare al unei mari companii bistrițene, iar în timpul liber lucrează la o a treia invenție, despre care crede că îi va aduce și o recompensă materială pe măsură. „E ceva mult mai simplu și mai ieftin de realizat în practică. O pompă de căldură mai eficientă. Nu mai e mult și va fi gata”, spune optimist Vasile Hanganu.

Până atunci, viața de zi cu zi poate fi și ea împănată cu inovații și adaptări. De exemplu, de ce să nu conectezi boilerul din baie, printr-o serpentină, la mașina de gătit din bucătărie, și, astfel, când gătești încălzești și apa din boiler. Nu credeți că e ceva la îndemână? Opriți în Runcu Salvei, la casa de la numărul 5 și veți afla că, de fapt, e floare la ureche.

Între carte și calculator

Una dintre mândriile lui Vasile Hangan sunt cărțile. Cu coperți roase și pătate, se vede că au fost „muncite”. Sunt câteva sute de volume de știință și tehnică în biblioteca inventatorului, plus un vraf de reviste „Tehnium” sau „Știință și Tehnică”.

Pe raft, „Dicționarul de mecanică” stă lângă unul tehnic, de radio și televiziune, dar și lângă unul de informatică, o carte de matematici generale și o enciclcopedie de chimie. „Dacă te apuci de una, trebuie să te apuci și de cealaltă, ca să înțelegi”, explică autodidactul. Soția sa îl completează: „Venea la mine la Cluj, că eram bolnavă, și apoi stătea numai în anticariate, după cărți. Abia îi rămâneau bani de tren, să ajungă înapoi”.

Biblioteca e sus, la etaj, cumva în diagonală față de biroul strâmt al inventatorului, încălzit cu un reșou. Vasile Hangan a ținut pasul cu vremurile, nu glumă, iar pe masa de lucru se înghesuie un laptop, lângă monitorul unui desktop, din a cărui unitate centrală un cablu pornește spre un hard-disk extern, care se odihnește pe o măsuță mai mică, lângă alt hard-disk, de rezervă. 

1 Comentariu

  1. Vasile Cudalbu spune:

    Buna ziua, Este foarte interesant articolul pe care l-ati publicat in legatura cu motorul rotativ inventat de domnul Vasile Hangan. Este mare pacat ca avem inventatori de valoare, oameni care pot aduce tarii o dezvoltare durabila, dar nimeni in Romania nu doreste sa-i sprijine. Exista un motor ECO revolutionar, mult mai simplu de fabricat, mai performant, mai economic, mai putin poluant, mai prietenos cu natura si totusi nimeni nu doreste sa-l produca in Romania. Stimata redactie, daca este posibil, va rog sa-mi oferiti datele de contact ale domnului Vasile Hanga, o adresa de e-mail sau un numar de telefon. Va multumesc anticipat. Cu stima, Vasile Cudalbu

Postaţi un comentariu