Clujul celor 300. Economia face Clujul să se-nvârtă

Boom-ul din industria IT a transformat economia clujeană (foto: Dan Bodea)

Cum s-au transformat diversele sectoare ale economiei clujene în ultimii 5 ani? Cum a evoluat piața locurilor de muncă? Care sunt trăsăturile forței de muncă clujene? Vine criza? În jurul acestor chestiuni, sociologul și conferențiarul clujean, Norbert Petrovici de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Cluj, discută despre economie, muncă și trenduri economice pornind de la date și studii sale realizate în ultimii ani. În ultimii 5 ani, sectorul de IT, mai ales pe partea de aplicații și outsourcing a cunoscut o expansiune fără precedent în economia românească. Apoi, la nivelul forței de muncă două procese atrag atenția: urbanizarea forței de muncă educate și re-proletarizarea (rurală) a forței de muncă needucate. Nici cu creșterea economică lucrurile nu s-au dezvoltat armonios, grosul bogăției clujene creată în ultimii anii adunându-se în mâinile a 300 dintre clujeni. În fine, criza vine, dar asta s-ar putea să fie fix ceea ce are nevoie orașul pentru un nou boom economic. Toate-s bune, doar cu construcțiile de apartamente suntem mai lenți, unde cererea depășește oferta, iar proprietarii imobiliari speculează liniștiți prețurile pe pielea unei precare clase de chiriași.

Forța de muncă și inteligență de șoarece

În ultimii ani, Clujul a înregistrat o creștere economică semnificativă, însoțită de o creștere și o diversificare a compoziției forței de muncă. Din punct de vedere sociologic asistăm la o polarizare a forței de muncă, unde cantitatea relativ restrânsă de forță de muncă foarte calificată este dublată de o creșterea a nevoii pentru forța de muncă necalificată. Mai precis, conform datelor oferite de Norbert Petrovici, sectorul privat a înregistrat o creștere semnificativă, dacă ținem seama că în 2013 erau aproximativ 125.000 de angajați, iar în 2017, 165.000, care a explicat că: „La platforma Jucu distribuția forței de muncă este de 15% personal cu calificare înaltă și 85% personal cu calificare joasă. Trendul de angajare arată o creștere pozitivă pentru zona industrială, însă mai ales în ceea ce privește forța de muncă cu calificare redusă. Dintre cei angajați acolo, 60% provin din Cluj, iar 10% din Florești“, spune sociologul clujean.

Dintre sectoarele economiei pieței muncii, un trend de creștere se observă la nivelul outsourcingului, mai ales pe zona BSS (business support system) și MO (outsourcing în manufactură). Pentru aceste două subsectoare, datele arată o creștere de la 4500 de angajați în 2013, la 9000 de angajați în 2017. În sectorul de ITO (IT outsourcing), pentru 2013 aveam 9000 de angajați, iar numărul lor s-a dublat la 18.000 în 2017. În sectorul IT, în general, creșteri substanțiale s-au înregistrat în ceea ce privește firmele cu peste 50 de angajați, aproape toate situate în Cluj-Napoca. În firmele de IT cu peste 50 de oameni erau angajați, în 2017, 5.045 de persoane, iar în cele cu mai puțin de 50 de angajați, avem 4.212 de angajați. Dintr-un total de 978 de firme de IT clujene (în 2017), doar 5 firme de IT clujene au peste 500 de angajați, iar cele cu mai puțin de 50 de angajați sunt 378. În ceea ce privește cifra de afaceri, 33% este facturat de firmele cu peste 500 de angajați și 22% de firmele cu mai puțin de 50 de angajați. În ceea ce privește sectorul de servicii, o comparație între 2013 și 2017 arată creșteri substanțiale de personal, cu o pondere disproporțional de mare a inginerilor și a celor care lucrează în mentenanță, unde avem aproximativ 3.000 de îngrijitori și 4.000 de paznici.

Dincolo însă de aceste date din sectoarele ce angajează forță de muncă specializată, trendul de creștere pentru 2019 arată o tendință pozitivă, mai ales pentru forța de muncă puțin calificată, ceea ce pe de o parte accentuează și criza de forță de muncă de acest tip. Din punct de vedere sociologic, după cum afirmă Petrovici, asistăm la două procese sociale complementare: urbanizarea forței de muncă înalt calificate și proletarizarea forței de muncă needucate. Acest lucru devine și mai evident dacă ne uităm la faptul că acel din acei 15% ai forței de muncă calificate 62% provin din Cluj-Napoca.

Deși la momentul actual piața muncii este într-un proces de expansiune, trebuie să ținem cont și de tendințele pe termen lung, iar din acest punct de vedere, multe dintre joburile nou create sunt în pericol de a dispărea prin intermediul automatizării, în contextul dezvoltării nișei de machine learning și automatizare a procesului de producție. După cum a explicat conferențiarul universitar:

„În 10 ani se vor duce 50% dintre joburi. Automatizarea se va vedea mai ales în zona serviciilor IT, acolo unde multe dintre joburi pot fi automatizate prin intermediul machine learning. E adevărat că multe dintre joburile făcute prin intermediul machine learning necesită inteligența unui șoarece, da, este la fel de adevărat că foarte multe dintre joburile noastre necesită tot o inteligență de șoarece, ceea ce ne face ușor de înlocuit“, a explicat Petrovici.

Clujul, paradis pentru IT

Mai mulți economiști politici atrag atenția că profilul economic al României s-a schimbat în ultimii 10 ani. De exemplu, în cadrul unei conferințe publice susținută la Cluj, conferențiarul universitar de la Copehangen Business School, Cornel Ban, a atras atenția că: „Trebuie să depășim această idee că România este o țară săracă. România nu ma este o țară săracă, mai ales că exporturile și producția s-au complexificat și dezvoltat uluitor în ultimii ani. Dacă vom ști să investim în zona industriilor de nișă ți le vom dezvolta, atunci asta va modifica complet profilul economic și social al României“, a explicat Cornel Ban. Datele economico-industriale ale Observatorul economic al celor de la MIT, par să dea dreptate economistului politic român, situând România pe locul 27 din 214 în ceea ce privește complexitatea economică. Stăm bine și la exporturi, unde cu o valoare de 64,8 miliarde de dolari pentru 2016, suntem pe locul 40 din 221, la fel și la importuri cu 72 miliarde de dolari în 2016. În funcție de cantitatea exporturilor, un clasament al bunurilor produse pentru consumul extern arată următorul clasament: componente autovehicule, cabluri electrice, mașini, grâu și cauciucuri. Principalele destinații de export sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Marea Britanie.

O privire asupra evoluției PIB-ului românesc arată un trend de creștere în raport cu vârful crizei economice din 2010, când PIB-ul României era de 166.7 miliarde de dolari, pe când în 2017 aceasta era de 211.8 miliarde de dolari. Această creștere se datorează mai ales boom-ului economic și industrial (manufactură și IT).Dacă ne uităm per total la distribuția cifrei de afaceri, vedem că 65% este capitalizat de București și Clujul are aproximativ 17%, dar 90% din numărul total de exporturi pleacă din Cluj. Explicația acestor date constă în faptul că:

Diferența dintre București și restul țării, ține de faptul că în capitală mediul de afaceri este conectat la Guvern și tot acolo sunt și multe dintre sediile centrale ale corporațiilor, ceea ce face ca o parte din profitul și cifra de afaceri de pe teritoriu să fie raportat tot acolo. Rețeta succesului la Cluj se bazează pe outsourcing de personal și pe buna colaborare dintre sectoarele de design, execuție și mentenanță. La Cluj primești pachetul complet de servicii“, a afirmat Norbert Petrovici.

La Cluj, conform datelor furnizate de Petrovici, cifrele de afaceri arată aceste creșteri, iar pentru 2017 avem un total de 18.816.222.909 lei, distribuit alcătuit din diverse sectoare de activitate economică. De exemplu, pentru construcții, cifra de afaceri pentru același an a fost de 4.520.246.346 lei, iar pentru IT avem 3.379.077.426 lei. În parantează fie spus, este semnificativ faptul că acest profit din zona IT se realizează mai ales pe capitalul uman și din plata licențelor. Dacă salariul unui senior în IT poate ajunge în Vest până la 18.000 de euro, acesta poate urca la Cluj până la aproximativ 9.000 de euro. Oportunitățile profesionale și creșterile salariale, atrag personal în această zonă. Astfel că, în total, avem un număr de 18.000 de angajați în sectorul IT, o dublare față de 2013, când acest sector număra în jur de 9.000 de persoane. Comparabil cu IT este și sectorul de construcții, unde în 2017, activau aproximativ 17.000 de persoane.

Mica clasă a marilor proprietari

Așa cum era de așteptat, această creștere economică a însemnat sporirea avuțiilor, prin capitalizarea privată a profitului, pentru un mic procent dintre români. Conform unui studiu efectuat de către sociologul clujean, în total, clasa managerială și de proprietari clujeană numără aproximativ 7.000 de persoane. Mai interesant este faptul că dintre aceștia, doar 2.000 sunt proprietari propriu-ziși. Totuși, numărul celor care dețin cel mai mare capital, firme în parteneriat sau singuri sunt 300. Cei din urmă sunt cei care controlează propriu-zis sectorul economic clujean. Conform cercetărilor sale, o analiză a clusterului de afaceri din 2008 arată o coagulare a intereselor financiare și de proprietate în jurul sectoarelor de car dealership, industrie, construcții, imobiliare și servicii financiare. Aceste date arată clar că dezvoltarea economică are tendința de a conduce la concentrarea de capital și resurse în puține mâini:

„faimosul procent de 1% (clasa globală a marilor proprietari) se verifică și la Cluj, unde avem acest grup de 0,1%“, a explicat Petrovici.

Criza, pentru unii ciumă, pentru Cluj mumă

Mai multe voci din zona economiei mondiale și regionale avertizează că o nouă criză este iminentă. Această situație nu mai miră pe nimeni, tocmai fiindcă teoria ciclicității recesiunilor economice a devenit deja un loc comun în teoria economică mainstream. Deja semnele pot fi citite și în Europa, unde Banca Mondială raportează stagnări și descreșteri economice pentru Germania, Franța și Italia, din zona UE, iar explicația pentru acestea nu este doar pur economică, dar această mizează mai ales pe instabilitatea politică din acele țări.

În răspăr cu cohorta de voci pesimiste din zona economiei românești, Norbert Petrovici consideră că, de data asta, criza ar putea fi benefică pentru România, mai ales pentru orașele în care această practică a outsourcingului a fost suficient de dezvoltată pentru a deveni un pilon al economiei locale:

„Pe noi orice criză ne ajută, tocmai fiindcă avem sectoare de ITO, BPO (business process outsourcing) și MO care sunt în expansiune, sunt fix sectoarele cu cea mai mare creștere. Răspunsul țărilor din Vest la criză va fi tocmai externalizarea și outsourcingul în Est, iar noi suntem bine pregătiți pentru asta“, a spus sociologul clujean.

Outsourcingul a explodat în România după 2008, ceea ce e și un simptom al unei flexibilități a forței de muncă: „talentul, flexibilitatea de contractare și prețul la jumătate al salariilor față de nivelurile din Vest reprezintă rețeta de succes a capitalismului IT românesc“, a mai adăugat conferențiarul clujean.

Boom la periferie, limită în centru

Clujul are o problemă demografică. Acum, orașul împreună cu zona metropolitană, numără aproximativ 430.000 de persoane, dar ritmul de dezvoltare al proiectelor imobiliare este destul de încet în raport cu nevoia de noi locuințe. În 2017 s-au dat în folosire doar 3.500 de locuințe noi, ceea ce e oricum mult mai mult decât cele aproximativ 650 de locuințe noi date în folosire în ultimi treizeci de ani: Știm că cel mai mic cartier al Clujului este Grigorescu, unde sunt 30.000 de locuințe. Dacă adunăm tot ce s-a construit în ultimii 30 de ani, constatăm că nu s-a construit nici măcar cât cel mai mic cartier al orașului. Floreștiul reprezintă un boom demografic, numărul de locuitori crescând cu 10.000 în ultimii 5 ani. La fel și Apahida, care s-a mărit cu 5.000 de oameni. În ceea ce privește tranzacțiile, lunar, în 2017, în Cluj, au avut loc aproximativ 1000 de astfel de tranzacții, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de 2016 când aveau loc aproximativ 500 astfel de tranzacții lunare. Clujul are nevoie de un nou cartier, dar asta depinde foarte mult și de planul general de urbanizare“, a mai spus Norbert Petrovici.

Info
 Outsourcing-ul este o practică de afaceri în care o companie angajează o altă companie sau indivizi pentru a realiza anumite sarcini, pentru a se ocupa de diverse operațiuni sau pentru a oferi servicii, care fuseseră executate anterior chiar de angajații companiei. Compania din afară, cunoscută și ca intermediar de servicii sau intermediar terț, se organizează astfel încât angajații săi sau sistemele sale informatice să realizeze sarcinile trasate de compania angajatoare, fie acolo, fie la sediul companiei angajatoare. În ziua de azi, companiile externalizează un anumit număr de activități sau servicii. Foarte adesea firmele externalizează servicii de IT, mai ales pe partea de programare și dezvoltare de aplicații, dar și suport tehnic. Foarte adesea sunt externalizate serviciile de clienți și comunicații, dar pot fi externalizate și alte tipuri de activități, precum procese de manufacturare, resurse umane și activități financiare, precum contabilitatea și plățile. Companiile pot externaliza divizii întregi sau doar părți ale unui anumit departament. Externalizarea activităților economice se mai numește și contractare externă sau externalizarea a procesului de afaceri (business process outsourcing/BPO).

Postaţi un comentariu