Capitala Tineretului, la final

Foto: Dan Bodea

2015 este un an care va fi ţinut minte. Unii se încumetă să-l numească anul zero al unui tip nou şi mai  uman al  capitalismului românesc. Dacă lucrurile stau chiar aşa sau 2015 e doar un an sabatic luat de comisionarii sistemului rămâne de văzut. Unele răspunsuri pe această temă ni le va da anul viitor.

Cu o mobilizare de stare de asediu, procurorii au pătruns în 2015 în citadela corupţiei, după ce ani de zile au doar bătut la porţile ei. Potentaţii de ieri  au simţit spaima, uneori chiar frigul, celulelor de închisoare. Unul dintre ei este fostul preşedinte pe care destui îl suspectează că a patronat regimul mafiot.

Teama nu este îndeobşte un sentiment constructiv, iar atunci când este consecinţa unor acţiuni la limita legii a chiar organelor legii cu atât mai puţin. Paradoxal, în democraţia românească, frica aduce creştere economică. Cu ochii la DNA, miliardele de lei care anterior erau palmate şi plecau în paradisuri fiscale au rămas cuminţi în ţară. Poate fi una din explicaţiile performanţei economice ale unui guvern guraliv şi imprudent, totuşi cu bune rezultate economice.

Despre noul preşedinte în primul său an de mandat, nu sunt prea multe de spus, aşa cum nici dânsul nu a vorbit prea multe. A fost o binevenită pauză de silenzio stampa după opt ani de limbuţie prezidenţială agresivă. Preşedintele Iohannis a vrut un guvern al său şi, meritoriu, nu a forţat spiritul legii pentru a-l obţine. I l-a adus în cele din urmă emoţia colectivă declanşată de tragedia dintr-un club bucureştean. Guvernul de tehnocraţi format după demisia celui politic este o premieră în ultimii 25 de ani. Fiind prea devreme pentru a-i contabiliza realizări, să remarcăm  doar că pare îmboldit de bune intenţii, populat de persoane care stăpânesc domeniile şi călăuzit de practici europene.

Despre Cluj. Oraşul a parcurs un an nu tocmai rău chiar dacă elitele au rămas în zona provincială. La Bucureşti scandalurile urmăreau cazuri de plagiat în lucrările de doctorat ale politicienilor, la Cluj, preşedintele demis în cele din urmă al Consiliului judeţean s-a situat pe o treaptă mai jos: şi-a falsificat chiar diploma de absolvire a facultăţii. Primarul n-a reuşit, previzibil,   să ducă la final şantierele deschise pe bani europeni astfel încât câteva milioane de euro se vor pierde. Calvarul şoferilor a luat însă sfărşit şi ceea ce se întrevede din noua faţă a oraşului e îndeobşte apreciată. Mai mult, criza pare că a rămas în urmă, reluarea construcţiilor şi cozile de maşini de la mall-uri indică prosperitatea în creştere a urbei.  Cu normalitatea, dar şi cu tragismul său, 2015 a fost un an care a condus societatea românească pe un drum mai bun. (Redacția)

[do_widget “Easy Related Posts” ]

La mijlocul lunii decembrie, Clujul a predat cheia Capitalei Europene a Tineretului orașului Ganja din Azerbaijan, câștigător al titlului în anul 2016, după 12 luni în care echipa clujeană a proiectului a încercat să seteze noi standarde pentru ce înseamnă implementarea unei Capitale Europene a Tineretului la nivel european. Nu a existat o „rețetă” pentru reușita programului capitalei, la fel cum nu a existat certitudinea unei reușite. Cu toate acestea, tinerii care au făcut parte din echipa proiectului au arătat că orașul a fost, timp de un an, nu doar Capitala distracției ci și a ideilor bune.

Ceremonia de predare a cheii a avut loc în cadrul ultimului Youth Meeting din anul Capitalei Europene a Tineretului 2015, titlu deținut de Cluj-Napoca la care au fost prezenți membri ai celor 36 de organizații care alcătuiesc Federația Share, câștigătoare în 2012 a titlului de Capitală Europeană a Tineretului 2015, dar și cea care a implementat anul acesta proiectele din cadrul programului. Acest proiect, în care a fost vorba despre clujeni și ONG-uri și nu în ultimul rând despre tineri și voluntari, după cum a spus Vlad Pop, președintele Federației Share, a însemnat peste 3.500 de activități, 1.100 de evenimente și mai mult de 1, 1 milioane de participanți.

Tot în cadrul ultimului Youth Meeting, au fost anunțate și rezultatele unui sondaj realizat de Institutul Român de Evaluare și Strategie (IRES) concentrat pe nevoile tinerilor din comunitate și pe aflarea profilului tânărului clujean. La întrebarea „Cât de mândru te simți că locuiești în Cluj Napoca?”, 97% din cei care au completat chestionarele au spus că se simt mândri că trăiesc în Cluj-Napoca, iar la întrebarea „Cine ar trebui să gestioneze strategiile și implicarea tinerilor în comunitate?”, 78% dintre cei care au completat chestionarelor au spus că este nevoie de o structură consultativă de tineret pe lângă autoritatea publică locală. Pentru interesul față de politica locală, 56% au spus că dețin acest interes față de ceea ce se întâmplă la nivel local. La întrebarea „Ce părere ai că orașul este Capitala Europeană a Tineretului?” 97% au răspuns că au  o părere foarte bună.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Nu mai este surpriză faptul că evenimentul cu maximă vizibilitate în anul Capitalei a fost Festivalul UNTOLD, celelalte evenimente din program fiind într-o mai mare sau mică măsură umbrite de acest festival, care de la prima ediție a întrecut orice așteptări. Popularitatea lui a fost confirmată nu doar în numărul de participanți, ci chiar și luna aceasta într-un raport al companiei Google care plasa Untold Festival în topul căutărilor pe internet, în România, în 2015.

Dintre toate, evenimentul Day 15, care a presupus inițial 12 evenimente care să aibă loc în zilele de 15 ale fiecărei luni, a fost cel mai bine primit, fiind urmat de momentul instalării totemului în Parcul Central, o instalație de 16 metri lungime și doi metri înălțime formată din literele și cifrele Cluj 2015. Întâlnirea Tinerilor Creștini Ortodocși din Europa sau DreamHack Cluj-Napoca au fost alte două evenimente care au reunit participarea a mii de tineri. „Multă lume consideră că lucrurile au fost improvizate anul acesta, dar majoritatea erau de foarte mult timp gândite. Festivalul UNTOLD nu s-a născut în ianuarie 2015 cum foarte multă  crede, iar Day 15, de exemplu, era pe hârtie din 2013. Din păcate conștientizarea în rândul publicului că suntem Capitală Europeană a Tineretului nici acum nu am reușit să o facem foarte bine. Candidatura la titlul de Capitală Culturală în 2021 a ajutat Capitala Europeană a Tineretului, la fel cum credem noi că titlul de acum a ajutat candidatura. S-au făcut foarte multe eforturi să avem vizibilitatea dorită dar, din start, așteptările au fost setate mult prea sus. Trebuia să fim la nivelul unei capitale culturale, deși am avut mult mai mic bugetul. Asta cumva ne-a învățat să lucrăm sub presiune și cred că din interior multă lume și-a atins potențialul maxim. Din păcate însă, potențialul maxim al echipei nu a fost suficient pentru oraș. Poate dacă veneau clujenii mai mult spre noi, nu doar noi înspre ei, cred că ar fi putut ieși o Capitală a Tineretului mult mai bună. Eu cred că nu s-a atins potențialul acestei capitale. Oricum, un an 2015 cu această capitală a însemnat mult mai mult decât ce ar fi fost 2015 fără capitală”, a precizat Răzvan Luca, unul dintre tinerii care în ultimul an a fost vocea proiectului Day 15.

Valorile pe care echipa capitalei le-a adus Clujului sunt de necontestat, spune Răzvan, chiar dacă s-a mai greșit sau s-a mai experimentat pe parcurs. „Orașul și locuitorii lui ar trebui cumva să empatizeze cu acest lucru pentru că totuși este o Capitală a Tineretului. Nu stabilim brandul orașului, nu rezolvăm problema parcărilor. Am încercat niște lucruri, vom vedea ce luăm bun din 2015 și ce continuăm. Eu cred că ar trebui să fim mult mai toleranți la greșeală, la eșec. A înțelege că o greșeală este parte a unui proces mai lung e un lucru pe care noi, românii, nu îl aplicăm. O rețetă la Capitala Tineretului nu există, acum o scriem noi și este clar că s-au făcut și greșeli. Noi am învățat foarte mult din asta și sper ca clujenii să accepte că această Capitală a fost un experiment, zic eu reușit, chiar dacă nu la potențial maxim”, declară Răzvan Luca.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Capitala Europeană a Tineretului a adus prima ediție a unuia dintre cele mai așteptate evenimente muzicale în România, UNTOLD Festival, desfășurat în perioada 30 iulie–2 august la Cluj-Napoca. Festivalul a impresionat peste 240.000 de participanți prezenți la eveniment, a adus 170 de artiști care au creat o atmosferă memorabilă timp de peste 88 de ore și, în medie, 60.000 de persoane s-au bucurat zilnic de prestațiile unora dintre cei mai apreciați artiști ai momentului. Potrivit organizatorilor, ultimele două seri de festival au înregistrat vârfuri de audiență în premieră pe UNTOLD Arena pentru prestațiile headlinerilor Armin van Buuren și David Guetta. Cel mai probabil, chiar dacă nu aceasta a fost intenția Federației Share și a municipalității, Capitala Tineretului va fi asociată de cei mai mulți dintre tineri cu Festivalul UNTOLD. Pentru ediția viitoare, data este deja fixată (4-7 august), la fel și bugetul care va crește cu 10%, ajungând astfel la peste 5 milioane de euro. 2016 va fi din nou un an „de foc” pentru Cluj în lupta de a deveni o altă Capitală, de data aceasta a Culturii, în 2021. Dosarul se află deja pe masa juriului, iar orașul a câștigat deja statutul de finalist, urmând ca la sfârșitul anului viitor să aflăm numele orașului câștigător.

 

Distribuie:

Postaţi un comentariu