Elevă din Cluj, pe primul loc la Olimpiada Națională de Română: Ori medic, ori filolog, ceva tot va ieși din mine

De la stânga, la dreapta: Ramona Bacoș, Anca Chendrean, Maria Chiorean, Iulia Cioban, Anca Socaci și Marian Tomescu, lotul clujean la Olimpiada Națională de Limba și Literatura Română

Elevă în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”, din Cluj, Anca Socaci a obținut locul întâi la etapa națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română. 117 puncte din 120, acesta este punctajul care i-a adus elevei din Cluj primul loc pe țară. „Dincolo de Olimpiadă, ca eveniment, tot ce mi-am dorit a fost să prind un subiect care să îmi placă și, trei ore cât stau acolo, să scriu nu din nevoia de a aduce un premiu sau de a fi cel mai bun, ci din plăcere” a precizat Anca Socaci pentru Transilvania Reporter, la câteva zile după revenirea sa în Cluj, de la Târgu Mureș, unde a participat la etapa națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română (6-10 aprilie).

A fost ghidată încă de când era mică să citească, atât de familie, cât și la școală și cum toată lumea punea accent pe importanța lecturii, a transformat cititul în plăcere. Nu s-a comparat niciodată cu altcineva în privința paginilor citite, cu atât mai puțin cu colegii săi. A citit întotdeauna mai mult decât i se cerea la școală  și îi plăcea să discute ceea ce citea. „Din clasa a cincea am început să merg la Olimpiadă și în clasa a șasea, pe lângă orele normale, mergeam și la clasa de excelență unde aveam ocazia să îmi compar viziunile literare cu alte persoane și unde primeam și alte titluri diferite de bibliografia școlară. La această clasă de excelență am mers în perioada gimnaziului, din clasa a VI-a până în clasa a VIII-a și la liceu în clasa a IX-a și în a X-a. În ultimii ani de liceu am lăsat-o puțin mai ușor pentru că nu doream să mă orientez pe partea de Litere. Olimpiada din clasa a XII-a a fost o dorință a mea pentru că am simțit că materia mi s-a potrivit mult mai bine decât în restul anilor”, povestește Anca Socaci.

Deși rezultatul excelent pe care l-a obținut la Olimpiada de Limba și Literatura Română ar îndreptăți-o pe Anca să urmeze Facultatea de Litere, această facultate nu este prima opțiune pentru tânăra premiantă. Medicina, spune Anca, este mai aproape de ceea ce vrea ea să urmeze ca profesie. „Partea de literatură va rămâne un hobby dar am început să mă pregătesc pentru Medicină. Eu sunt o fire care, de obicei, știe ce vrea, așa că în momentul în care mi-am expus dorința în fața profesorilor cu privire la facultatea pe care vreau să o urmez, aceștia  nu au mai avut foarte multe de spus. Oricum, există atâția medici care au fost și scriitori și critici literari și consider că nu ai cum să fii un specialist bun, fără o anumită parte creativă pe care să ți-o exerciți în profesia pe care o ai. Sunt o persoană analitică și am nevoie de anumite provocări la un anumit nivel. Evident, și literatura va rămâne o provocare intelectuală pentru mine”, precizează Anca Socaci.

Pe lângă premiul pentru primul loc la Olimpiada Națională, Anca Socaci a luat și Premiul Casei Regale

Provenind dintr-o familie de ingineri, tânăra nu are în rândul rudelor apropiate medici sau filologi. Ca urmare, părinții ei o îndrumă să facă ceea ce își dorește. „Ei văd cât de mult citesc și în vremea asta în care majoritatea tinerilor stau la calculator, părinții mei sunt foarte fericiți când mă văd citind. Eu văd cititul ca pe o oportunitate de a mă expune unor situații pe care în viața reală poate nu le-aș putea întâlni. În ambele cazuri, atât în Medicină, cât și ca filolog, trebuie să îți asumi ceea ce faci, dar este o diferență mare între ce înseamnă responsabilitatea pentru viața unui om și responsabilitatea față de o idee. Având în vedere că mă descurc pe partea de științe exacte, eu cred că pot să îmi folosesc talentul într-un scop mai nobil, decât cel literar. Dacă aș fi o persoană creativă, aș continua cu filologia pentru că asta ar fi vocația mea. Pentru că am o gândire rațională, simt nevoia să mă ancorez în ceva fizic și de acolo să îmi continui procesele mele intelectuale”, precizează, cu maturitate, Anca. Dacă ar fi să aleagă astăzi între specializări, la Medicină, ar alege endocrinologia sau oftalmologia. „De chirurgie poate m-aș speria”, consideră tânăra.

Participarea la Olimpiada Națională a fost cu atât mai specială pentru tânăra din Cluj, cu cât anul acesta a fost ultima ei șansă de a lua parte la astfel de concursuri. În toamnă, dacă totul se va desfășura conform planurilor sale, Anca va deveni studentă la Medicină. „Săptămâna Olimpiadei a fost o săptămână pe care nu o pot ușor descrie. Nu am mers stresată, ci am încercat să mă concentrez și să mă bucur de experiență în sine, dat fiind că nu voi mai avea ocazia să merg la o Olimpiadă Națională. La clasa noastră unul dintre subiecte a fost poezia Rondelul lucrurilor de Alexandru Macedonski și un text narativ de Iustin Panța, Familia și Echilibrul indiferent. Au fost două subiecte notate separat, primul subiect mergând pe comparație între texte, pe particularități stilistice și al doilea era un eseu despre limbajul lucrurilor, pornind de la cele două texte suport. Dintre toate clasele cred că am reușit să prindem cel mai interesant subiect. A fost o provocare”, precizează Anca.

Aflăm de la tânăra premiantă că pregătirea pentru Olimpiada din acest an a început exact în urmă cu 12 ani. „Olimpiada de clasa a XII-a reunește de fapt tot ce am făcut până acum. Mi-au fost indicate anumite lecturi pe parcursul anilor, dar totul se rezumă la ce ai citit tu până în momentul dat. La alte olimpiade în liceu nu am obținut rezultate remarcabile. Când am văzut rezultatele de anul acesta chiar nu mă așteptam, a fost o surpriză foarte mare mai ales că baremul este foarte vag și ești apreciat în funcție de modul în care văd profesorii corectori lucrarea ta”, declară Anca. În cei doisprezece ani de școală, Anca a avut numeroși profesori care au influențat-o, dar cel mai mult îi este recunoscătoare doamnei profesoare pe care o are la clasă, Mirela Tomoiagă, dar și doamnei Amalia Barbă, de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, care i-a fost profesoară la clasa de excelență și care a sprijinit-o moral în tot acest timp. „La un moment dat toată lumea îți dă de citit, dar ai nevoie și de un om care să îți spună: nu toate astea trebuie să le citești”, explică Anca. Inevitabil, spune tânăra, într-o clasă de științe unde toată lumea merge la Medicină, când cineva are o preferință „exotică”, precum Limba și literatura română, este remarcat de colegi și de profesori. Cu toate acestea, Anca nu este excesiv de activă la orele de română, preferând să nu divagheze foarte mult sau să facă referiri la alte texte, ci să discute, mai bine, după ore cu doamna ei profesoară.

În perioada următoare, Anca se pregătește pentru BAC, la română, matematică și biologie, dar fără a se stresa la fel de mult ca pentru admitere. Despre meditații nici nu poate fi vorba în cazul Ancăi, cel puțin la Limba și literatura română. „La română am atâția profesori pe care îi pot suna și întreba, încât nu este nevoie de meditații. În plus, am profesori foarte buni la școală, care se ocupă de noi și nu simt nevoia meditațiilor”, spune Anca.

Primul lucru pe care l-a făcut când s-a întors de la Târgu Mureș, a fost să se apuce de citit. Întrebând-o despre gusturile sale literare, am aflat de la Anca faptul că acestea se schimbă, la fel cum se schimbă și personajele literare cu care se identifică. De când a prins gustul literaturii moderne și postmoderne, o preocupă îndeosebi aceste cărți. „Chiar dacă nu este foarte patriotic din partea mea, prefer să citesc literatură universală pentru că literatura română o avem foarte mult în bibliografia școlară. În ultima perioadă citesc proză și poezie americană din generația Beat, respectiv Allen Ginsberg sau Jack Kerouac. În momentul în care închid cartea prefer să uit faptul că m-am identificat cu un anumit personaj pentru că altfel voi rămâne blocată în universul acela și nu voi mai putea citi nimic altceva și voi continua să trăiesc prin acel personaj. Printre personajele care mi-au dat de gândit a fost Gelu Ruscanu, din Jocul ielelor, un personaj care m-a făcut să înțeleg cât de important este să ne căutăm fiecare dreptatea”, precizează Anca.

În ceea ce privește interesul pentru lectură al generației actuale, Anca este de părere că lumea generalizează foarte mult când spune că tinerii din ziua de azi nu citesc. „Cred că aș putea să indic cu ușurință 200 de oameni care cu siguranță citesc. Și oamenii ăștia reprezintă generația noastră și e greșit să spunem că această generație nu citește. Personal nu cunosc colegi de vârsta mea care să nu citească. În general cred că fiecare dintre noi simte nevoia să se refugieze uneori în lectură. Evident, prioritatea pentru clasa noastră este biologia și chimia, dar în general toată lumea citește”, afirmă Anca.

 „Având în vedere că aproximativ 31 din cei 36 de colegi ai mei vor să dea la Medicină, cred că ei nu îmi vor lipsi foarte mult când voi ajunge la facultate, întrucât ne vom vedea. Îmi va fi dor de profesori și de atmosfera din liceu, dar încă nu am perioade de melancolie. Aștept să văd de ce toată lumea spune că la facultate totul se va schimba și va fi diferit față de anii de liceu”, Anca Socaci, elevă olimpică