Educația împotriva „șmecherelii“. Politici publice și strategie educațională pentru următorii 12 ani

Proiectul „România Educată” a fost lansat ieri la palatul Controceni. Cu această ocazie, au fost prezentate viziunea şi strategia în privinţa educaţiei şi cercetării pentru orizontul 2018-2030 şi şapte rapoarte tehnice produse de urma consultărilor grupurilor de lucru.

„România Educată” este un proiect național inițiat de Președinția României, iar menirea sa este aceea de a genera noi politici publice în educație și o strategie națională educațională pe termen mediu și lung. Proiectul vizează reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. Scopul final al „României Educate” este acela ca educația și cercetarea să dobândească o fundaţie solidă și predictibilă, pentru un proces durabil și sustenabil de dezvoltare.

Acest proiect reprezintă cea mai amplă consultare publică pe tema politicilor publice în educație, la el participând peste 10.000 de persoane și peste 60 de instituții publice, ONG-uri și diverși actori sociali. În cadrul evenimentului de la Palatul Cotroceni, a fost lansat și site-ul proiectului, unde cei interesați pot oferi sugestii și opinii despre proiect. Potrivit unor surse oficiale ale Administraţiei Prezidenţiale, de la începutul anului viitor, preşedintele Klaus Iohannis va începe o nouă serie de consultări cu partidele politice care vor viza proiectul „România Educată”.

Într-un comunicat de presă emis de Președinția României, se poate citi că: „Pare că şcoala nu e cea mai importantă pentru succes, pare că nu întotdeauna competenţa şi aprecierea duc la prosperitate. Mesajul pe care doresc să vi-l dau astăzi, este că educaţia este calea spre succes şi trebuie să fie calea spre succes în România noastră, nu corupţia, nepotismul, șmecherismul, ci educaţia, munca, determinarea şi onestitatea. Toţi avem o responsabilitate pentru a transforma această idee în realitate. Ca preşedinte asta mi-am propus pentru România – o societate bazată pe valori. Cu acest gând am lansat proiectul România Educată, e adaptată nevoilor din societate şi dă şansa unui viitor mai bun pentru ai noştri. România educată este despre valori şi viziunea din care vor rezulta şi soluţii“, a afirmat Klaus Iohannis, președintele României.

Educația, miză electorală

În acest sens, în perioada 2016-2018, Administrația Prezidențială a derulat ample dezbateri publice privind educația și cercetarea din România, structurată în trei etape. Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de opt consultări cu privire la viziunea și obiectivele de țară pentru educație și cercetare (dezbateri regionale), dezvoltarea și diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terți. A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educație și cercetare la orizontul 2018-2030.
În acest sens, Administrația Prezidențială a constituit șapte grupuri de lucru, pe diverse teme cu importanță strategică pentru dezvoltarea educației în România: cariera didactică, echitatea sistemului educațional, profesionalizarea managementului educațional, un învățământ profesional și tehnic de calitate, autonomie, calitate și internaționalizare în învățământul superior, educație timpurie accesibilă tuturor și evaluarea elevilor și studenților. Din aceste grupuri de lucru au făcut parte și câteva instituții clujene, iar Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) a organizat două conferințe naționale asociate acestui proiect.
Gabriel Bădescu, profesor în cadrul FSPAC și director al Centrului pentru Studiul Democrației s-a declarat sceptic în legătură cu impactul politic al acestui proiect, mai ales că o implicare serioaă dn partea PSD ar fi, în opinia sa, puțin probabilă: „Urmăresc cu interes proiectul România Educată pentru că împreună cu colegii mei am contribuit la organizarea a două dintre evenimentele care îl compun, două conferințe naționale organizate în Cluj, dar mai ales pentru că educația din România are nevoie de schimbări majore cu sens, iar România Educată ar putea avea o contribuție. Nu știu care sunt șansele ca președinția să convingă partidele să semneze un nou pact pe educație, iar partidele să și țină cont de el în anii următori. Probabil foarte mici, întrucât o implicare serioasă a PSD e puțin probabilă, în condițiile în care succesul proiectului ar mări șansele președintelui să fie reales. Chiar și în scenariul cel mai negativ, rămâne totuși un câștig: România Educată a strâns împreună un număr fără precedent de experți și actori interesați în educație. Mă aștept ca o parte dintre aceștia să colaboreze și să pună presiune asupra guvernelor viitoare în ceea ce privește schimbarea în educație“, a afirmat profesorul Gabriel Bădescu.

Info
În 2008, și președintele Traian Băsescu a demarat un proiect pentru educație, „Pactul pentru educație“, care viza modernizarea educației, asigurarea unui minim de 6% din PIB pentru educație, transformarea educației timpurii într-un bun public, descentralizarea curriculară, adoptarea principiului „educația urmează elevul“, adoptarea unei carte a drepturilor și libertăților educației, definirea unor zone de educație prioritare, pentru a depăși decalajul urban-rural. Deși Pactul a fost acceptat de toate partidele politice, iar documentul a fost într-adevăr semnat în salonul Alb al Senatului, ca urmare a concesiei făcute PSD, care a preferat o locație mai puțin conotată politic, implementarea acestor principii rămâne încă să fie realizată. Din punct de vedere istoric, educația publică românească a fost complet reorganizată după 1990, când în noua Constituție din 1991, dreptul public la educație al cetățenilor a fost introdus în Constituție, unde au apărut și clauza învățământului gratuit și cea a autonomiei universitare. Tot după 1990, au reapărut și primele școli și universități particulare care au fucționat în baza unei reglementări din perioada interbelică. Prima lege a învățământului a fost legea cu nr. 84 din 1995, o lege organică care reglementează toate problemele învăţământului. Principiile acestei legi au fost: educaţia ca prioritate naţional democratică, şansele egale de acces la educaţie pentru toţi cetăţenii ţării, gratuitatea învăţământului de stat şi adaptarea reţelei unităţilor de învăţământ la evoluţia demografică şi la nevoile de instruire profesională. Din cauza unor dificultăţi de aplicare a acestei legi şi în urma revendicărilor unor grupuri de presiune, cum ar fi studenţii, grupurile etnice sau sindicatele, Legea Învăţământului a fost de mai multe ori modificată şi completată.
Info
Într-un raport publicat anul acesta și comisionat de Comisia Europeană, Education and Training. Monitor 2018 Romania/ Educație și pregătire. Monitor 2018 Romania, se poate citi că situația educației în România rămâne încă deficitară în raport cu standardele UE: „România este implicată în câteva inițiative pentru a-și moderniza sistemul de educație. Dar, implementarea avansează cu viteze diferite, iar măsurile pentru îmbunătățirea ratei de participare și calitatea educației nu au fost întotdeauna bine corelate. Deși au existat creșteri în cheltuielile pentru educație în 2016, bugetul pentru educație rămâne mic, mai ales pentru educația pre-școlară și școlară. Echitatea în educație, falia rural-urban și incluziunea populației rome rămân încă niște provocări fără o soluție definitivă, cu consecințe majore pentru creșterea incluzivă și inegalitatea din societate. Deși se fac eforturi pentru îmbunătățirea învățământului educațional și uceniciei, per total, relevanța pe piața muncii a educației rămâne încă o provocare. Sistemul de educație și setul de aptitudini al forței de muncă nu reușesc să țină pasul cererile economiei moderne. Rămâne urgentă și presantă nevoia de îmbunătățire a aptitudinilor. Participarea la procesul de învățare în cazul adulților e foarte scăzută, mai ales în rândul oamenilor cu calificări scăzute“, se poate citi în raportul menționat.

Postaţi un comentariu