Drumul Clujului de la întrecerea socialistă la întrecerea capitalistă

de Radu Hângănuț / in May 1, 2016, 12:05 la 12:39 pm /

Transilvania Reporter vă propune o incursiune în trecutul Clujului implicat în întrecerea socialistă în care vom descoperi care erau vârfurile de lance ale industriei în anul 1976, cu ce se mândrea comunismul în 1986, la una dintre ultimele sale parade, care era atmosfera la sărbătorirea Zilei Internaționale a Muncii în 1996 și cum se descurcă Clujul în 2016, în “întrecerea capitalistă” în care IT-ul este industria de căpătâi a urbei.

Potrivit unui studiu IRES, la întrebarea „Din câte știți dumneavoastră, ce se sărbătorește la 1 Mai, în afara Paștelui din acest an?”, 64% dintre români știu că sărbătorim cu această ocazie Ziua Internațională a Muncii. Chiar dacă, statistic, 64% reprezintă majoritatea, putem spune că procentul este mic în contextul în care în perioada de dinainte de 1989, ziua de 1 Mai era un reper al regimului comunist din mai multe puncte de vedere. Dincolo de defilări pe marile bulevarde ale fiecărui orășel din țară, 1 Mai reprezenta un prilej de evaluare a gradului de îndeplinire a planurilor de producție în ceea ce se numea „întrecerea socialistă”. Peste clasamentele comuniste cu cifre de producție și eficiență umflate de un regim propagandistic au trecut anii și, în mod decisiv, o revoluție, care a tăiat atât din elanul românilor când vine vorba de sărbătorirea Zilei Muncii, cât și din ideea de „întrecere”, devenită între timp una capitalistă.

1 Mai 1976. „Recorduri în fapte de muncă”

Chiar dacă cei ce au trăit din plin perioada comunistă își amintesc ziua de 1 Mai ca o zi a paradelor fastuoase, a discursurilor despre reușitele regimului sau a defilărilor pe străzile oricărui oraș și localitate din România, ziarele vremii țineau isonul cu laude legate de „recordurile în fapte de muncă”, și mai puțin cu felul în care se distrau românii.

„<<Săptămâna record>>, declanșată în toate unitățile economice ale județului Cluj, a debutat încă din primele zile, cu adevărate recorduri în fapte de muncă. Era și firesc. Temeinica organizare a locurilor de muncă, aprovizionarea ritmică, disciplina și utilizarea rațională a mașinilor și instalațiilor, coroborate cu hărnicia și priceperea, cu un înalt spirit comunist de dăruire și pasiune, și-au găsit materializarea într-o suită de realizări închinate evenimentelor politice ale acestui an.”, scria ziarul clujean Făclia în numărul din 1 Mai 1976.

Sub deviza „Azi mai mult decît ieri, mîine mai mult decît azi”, regimul avea ca prim scop evidențierea reușitelor în materie de realizare a „planurilor globale de producție pe patru luni”. Campioana primului trimestru din 1976 era Întreprinderea „11 iunie” Dej, cu o realizare a planului de 126, 5 %, urmată de Fabrica „Turdeana” din Turda, cu 119, 4% și Întreprinderea de rețele electrice.

„Participarea colectivului Fabricii mixte Turdeana la săptămâna producțiilor record s-a exprimat prin substanțiale depășiri de plan. În primele trei zile, media înregistrată a reprezentat plusuri de 10 la sută, diferențiată pe secții. Joi și vineri, fruntașii din atelierele arcuri spirale din oțel, cei de la confecții metalice și mobilă au ajuns la depășirea de 25-30 la sută, ceea ce a făcut ca pe această perioadă fabrica să obțină o producție suplimentară de 21, 5 la sută”, scria Făclia.

[stextbox id=”custom”]

Locul ce-l ocupați în întrecerea socialistă pe 1976

Întreprinderea „11 Iunie” Dej 126, 5%
Fabrica „Turdeana” Turda 119, 4%
Întreprinderea de rețele electrice 115, 6%
Întreprinderea de morărit și panificație 110, 1%
Fabrica „Napochim” 109, 5
Întreprinderea de produse cosmetice „Farmec” 108, 7%
Combinatul de piele și încălțăminte „Clujana” 108, 5%
Grupul întreprinderilor de industrie locală 108, 3%
Întreprinderea de produse refractare „9 Mai” Turda
Fabrica de produse ceramice Câmpia Turzii 108 %
Întreprinderea de sticlărie Turda 107, 8 %
Fabrica „Bobâlna” Dej 106, 1%
Întreprinderea „Electroceramica” Turda 105, 9%
Întreprinderea de industrie locală „Someșul” Gherla 105, 6%
Întreprinderea „Carbochim” 105, 2%

*Din totalul de întreprinderi, fabrici și combinate de pe teritoriul județului Cluj, la 1 Mai 1976, 55 dintre acestea raportau o realizare a planului de producție cu procent de cel puțin 100%.

[/stextbox]

Obosită, întrecerea socialistă continuă

Zece ani mai târziu, întrecerea continua, chiar dacă regimul se apropia de un final deloc anticipat de ziarele vremii. Se muncea pe brânci, se realizau și supra-realizau planuri de producție, iar visul comunist de măreție și grandoare mergea înainte cu avântul promis.

Dincolo însă de planuri de producție (evident, realizate peste așteptări), Făclia din 1 Mai 1986 era ceva mai sentimentală și mai sensibilă la ideea de unitate populară și de unire în jurul conducătorului Nicolae Ceaușescu, în special în contextul în care data anunța apropierea de marea aniversare a 65 de ani ai comunismului românesc.

„Cinstirea Întâiului de mai a dobândit, în această primăvară, o semnificație deosebită, având loc în preajma aniversării unui eveniment de însemnătate crucială în istoria țării, cu largi rezonanțe în conștiința națiunii noastre: crearea în urmă cu șase decenii și jumătate a Partidului Comunist Român, organizatorul și conducătorul luptelor politice și sociale desfășurate de masele largi populare pentru libertate și progres, pentru socialism, pentru înălțarea patriei în demnitate și măreție”, scrie Făclia în numărul din 1 Mai 1986.

[stextbox id=”custom”]

„Raport muncitoresc”

Combinatul minier
Întreprinderea de prospecțiuni și explorări geologice
Întreprinderea „Tehnofrig”
Întreprinderea „Armătura”
Întreprinderea „Farmec”
Întreprinderea „Unirea”
Întreprinderea de electronică industrială și automatizări

[/stextbox]

Cine a pierdut întrecerea socialistă?

Statul, cu siguranță. După revoluție, fabricile și întreprinderile care nu s-au privatizat au devenit piese de muzeu în aer liber, lăsate în paragină în fostele orașe muncitorești. În județul Cluj, Dejul și Turda sunt cele mai bune exemple pentru eșecul adaptării întrecerii socialiste la rigorile capitalismului. Ziua de 1 Mai din anul 1996 nu mai era nici ea una de sărbătoare. Șocul suferit de societate era vizibil și în paginile ziarului Făclia, devenit între timp „Adevărul de Cluj”, în care, totuși, pe prima pagină, în absența lui Nicolae Ceaușescu se afla chipul lui Ion Iliescu, președintele de atunci al României, aflat la Cluj pentru „întâlniri cu oameni de cultură, de afaceri, cadre militare și reprezentanți ai administrației”. „Delegația prezidențială va vizita întreprinderile tehnofrig, Sanex și Ursus”, mai anunța publicația, care în democrație avea 16 pagini, multă publicitate, dar și texte despre noile probleme ale clujenilor: salariile mici, dobânzile la bănci, demolările, pensiile și prețurile mari de pe rafturile magazinelor.

În ceea ce privește municipiul Cluj-Napoca, industria s-a prăbușit până când s-a transformat într-un soi de hobby al orașului. Chiar și-așa, stăm bine. Dintre întreprinderile ce apăreau în topurile comuniste, câteva se mai regăsesc și astăzi pe harta industrială a Clujului, iar producătorul de cosmetice „Farmec” este de departe cel mai bun exemplu. Cu o cifră de afaceri care în 2014 depășea 150 de milioane de lei, Farmec nu doar că a supraviețuit procesului de privatizare, ci a și performat, fiind astăzi prezent cu produse sale pe toate continentele locuite de pe mapamond și creșteri anuale de cel puțin 10%.

Multe dintre întreprinderile care performau în rapoartele de dinainte de 1989 au un prezent cât se poate de trist. Întreprinderea „11 iulie” Dej este astăzi departe, într-o ruină, de îndeplinirea target-ului de peste 120% cu care se lăuda în 1976, iar fabrici precum Tehnofrig sau Napochim sunt și ele prezente doar în nostalgia foștilor muncitori. Întreprinderea mecanică de material rulant „16 Februarie” avea în întrecerea socialistă un procent de realizare a planului de 103, 9% și se mândrea cu 6 milioane de lei peste planul de producție, în timp ce 40 de ani mai târziu „16 Februarie” mai apare doar în rapoartele și anchetele Direcției Naționale Anticorupție.

Dar dincolo de industrie, 1 Mai Muncitoresc va fi sărbătorit de sectorul IT-ului, noua industrie „grea” a României, care se încăpățânează să ne ofere confortul la care poate puțini sperau imediat după Revoluție. În 2015, în România funcționau, potrivit unui studiu realizat de Clusterul iTech Transilvania by ARIES Transilvania, circa 14.000 de companii în acest sector care oferă locuri de muncă pentru 75.000 de angajați ce produc anual venituri cumulate de peste 4 miliarde de euro.

„Bucureştiul şi Clujul conduc detaşat în topul regional al zonelor cu cele mai numeroase companii de profil, cu 48 la sută din totalul lor. Pe de altă parte, Cluj-Napoca are cei mai mulţi specialişti IT la nivelul întregii populaţii a oraşului, 1 din 25 de clujeni lucrând în acest domeniu. În ceea ce priveşte forţa de muncă activă, în Bucureşti şi județele Cluj, Iaşi şi Timiş sunt prezenţi 73 la sută din totalul angajaţilor din industria IT locală”, arată studiul.

[stextbox id=”custom”]

Cine conduce întrecerea capitalistă în Cluj?