FOTO/ Distracție cu shish kebab, baclava și cafea la nisip

Malul Someșului s-a transformat în aceste zile, cel puțin din punct de vedere culinar, într-un mal al Bosforului, deoarece platoul Sălii Sporturilor Horia Demian găzduiește până duminică Festivalul Turcesc, organizat la Cluj de Fundația Tuna. Baclava, înghețată cu mastic, shaorma, shish kebab și multe alte bunătăți îi îmbie pe clujeni la întâlnirea cu cultura și tradițiile turcești.

”Noi timp de șase ani am organizat acest festival la București, săptămâna trecută am fost la Iași și acum pentru prima dată suntem la Cluj. Festivalul e organizat din dorința de a ne cunoaște mai bine unii pe ceilalți, din dorința de a ne cunoaștem culturile. Clujenii sunt foarte deschiși și receptivi, și suntem foarte încântați că au venit în număr destul de mare la festival. Avem multe standuri gastronomice, dar și ateliere de creație cu pictura ebru și henna, precum și standuri culturale. În ceea ce privește bucătăria turcească ne lăudăm evident cu baclavaua și diferite feluri de kebab. Sunt cinci-șase feluri de kebab. Ce e special la bucătăria turcească? Gustul și cred că gustul autentic al produselor pe care le găsiți aici atrage oamenii. Cred că diversitatea și gustul interesant e atracția bucătăriei turcești pentru străini. Sigur că nu putea lipsi de la standuri cafeaua turcească și ceaiul turcesc, limonada, dar și diverse siropuri specifice Imperiului Otoman, făcute după rețete vechi, transmise din generație în generație. Turcii păstrează tradiția și țin mult la cultura lor, dar sunt și foarte deschiși să o împărtășească. Pe lângă mâncărurile și aromele îmbietoare cu care sperăm să atragem cât mai mulți clujeni, există și un program artistic care include dansul dervișilor rotitori dar și alte dansuri tucești”, explică asistent managerul Fundației Tuna, Elena Oguz (foto).

Sâmbătă la orele amiezii platoul forfotește de oameni, iar mirosurile de mâncare, care de care mai îmbietoare te fac să te oprești la tot pasul. E coadă la tradiționalul shish kebab, preferat de mulți clujeni, dar și la plăcinta cu brânză după rețetă turcească, shuberek. Și să nu uităm dulciurile, fiecare dorind să se înfrupte măcar puțin din gustoasa și celebra baclava, desertul mieros al Turciei, din halva sau tortul cu lapte și cu glazură de zmeură, trilece.

”La noi până acum cea mai mare căutare o are tortul cu lapte și zmeură deasupra sau cu sirop de caramel, numit trilece, și sarmalele. Anul acesta le-am făcut ca și voi românii, folosim carne de vită, iar la noi în plus se pune pastă de roșii. Dar avem și plăcintă cu carne tocată sau biscuiți moi cu sirop de zahăr”, spune una dintre turcoaicele care vinde la unul dintre standurile cu mare căutare.

Printre standuri și la mesele instalate în centru în zona scenei se plimbă un ”negustor” de ceai, care îți oferă amabil o licoare aromată, ceaiul negru turcesc.

La standurile cu dulciuri e mare înghesuială. Lumea cumpără de zor halva, baclava, kataif, ”mătase” de halva sau înghețată turcească. ”Pismaniye sau mătasea de halva este o delicatesă, un desert care vine din anii 1400. Dacă halvaua e foarte tare ca textură, această mătase de halva, după cum îi spune și numele, are o textură mai moale, mătăsoasă. Este și motivul pentru care, de multe ori era un dulce dedicat numai sultanului. Îi invit pe clujeni să vină și să încerce dulciurile turcești tradiționale. Avem și înghețată turcească, celebra înghețată naturală cu mastic. Ea se deosebește tocmai prin această gumă naturală, masticul, și nu are gustul de lapte și de iaurt pe care o are înghețata tradițională. De asemenea, sunt folosite arome naturale”, explică Oana Gabriela, voluntar care servește la unul din standurile cu dulciuri.

De altfel, aceasta e și una din componenetele aparte ale festivalului. Este vorba de o acțiune caritabilă, iar fondurile care se strâng din vânzări sunt destinate familiilor nevoiașe.

În materie de băuturi nu putea lipsi cafeaua turcească făcută cum altfel decât la…nisip. ”Nu putea lipsi de la un asemenea festival cafeaua turcească făcută la nisip în ibrice de cupru. Trebuie să vă spun însă că uzual la turci se bea ceai. Ceaiul tucesc e ceai negru cu un gust puțin diferit de cel englezesc. Cafeaua, de exemplu, se servește doar la ocazii, când vin musafiri sau când vin familiile în pețit”, adaugă Oana Grabriela (foto).

Clujenii spun că au venit la festival mai ales pentru mâncarea tucească deja renumită. ”Mi se pare interesant, mă atrag dulciurile de la ei, sunt mai interesante au arome mai aparte. Baclavalele sunt foarte gustoase”, spune o clujeancă ce tocmai trece rapid în revistă standurile cu dulciuri.

”E foarte frumos. Îmi place varietatea de mâncare, de exponate, am mâncat plăcinte sunt foarte bune. Acum am luat înghețată și e foarte bună. Cred că e atractiv pentru că sunt dintr-o cultură autentică și vin chiar ei la festival. Eu am fost și în Turcia și e foarte bună mâncarea”, spune altă clujeancă ce savurează o porție generoasă de înghețată cu mastic.

Și pentru că Turcia nu înseamnă numai mâncare gustoasă, pe lângă standurile gastronomice sunt prezente și standuri cu articole de îmbrăcăminte sau alte obiecte artizanale. Unul din cele mai atractive e standul cu fesuri, unde sunt prezenți și foarte mulți copii fermecați de pălărioarele turcești. Nu stau prea departe nici doamnele care găsesc aici fesuri precum în serialele lor favorite de la televizor.

”Avem fesuri speciale pentru femei și bărbați, de două feluri, diferite modele, modele simple, dar și cu scrisuri ca și în celebrele seriale turcești. Toate lumea le caută. Fesul e o moștenire din timpul Imperiului Otoman, e tradițional și se folosește la ocazii”, ne explică Yagmur Ali Alparslan, profesor de fizică, fost director al Școlii Spectrum din Cluj, care de un an s-a mutat la București dar ”cu sufletul a rămas tot la Cluj”. ”Eu cred că multă lume din Cluj merge în vacanță în Turcia și lumea e obișnuită deja cu mâncările și obiceiurile, așa că le plac și le caută. Mai ales că aici la Cluj suntem ceva mai departe”, mai spune profesorul Yagmur.

Câteva standuri mai încolo e forfotă la standul cu pictură henna. Mai multe tinere studiază cu interes modelele cu care ar putea să își decoreze mâinile. Mai ales că și ”meșterul”, care e o adolescentă, are viteză mare de execuție, Durează numai 10 minute. Dar explicații sunt mai puține pentru că Nurie nu vorbește foarte bine românește, în schimb mânuiește cu pricepe uneltele pentru decorarea migăloasă a mâinilor. ”În general pictura cu henna se face în Turcia, în India sau Africa și se face înainte de căsătorie sau în zilele speciale de sărbători religioase. Femeile fac asta pentru înfrumusețare. Se face nu numai pe mâini, ci și în alte locuri, dar pe mâini se vede cel mai mult. Se folosesc diverse modele, mai simple sau complicate, decorative. Un desen ca acesta îl fac în 10 minute, l-am făcut de multe ori și merge foarte repede și te ține aproape o săptămână”, spune tânăra arătându-mi un model înflorat și complicat, pe care de altfel îl poartă și pe ea pe una din mâini.

Festivalul Turcesc este organizat la Cluj de Fundația Tuna, Fundația Lumina, Școala Spectrum și Primăria Cluj-Napoca. Festivalul durează până în 16 iulie, iar programul este între orele 10-22, intrarea fiind liberă.

Galerie foto Dan Bodea

Distribuie:

Postaţi un comentariu