Descoperind Parângul în 48 de ore

Foto: Cristina Beligăr

„Niciodată nu trăiești aceleași sentimente pe munte, indiferent cât de bine îl cunoști”, cu aceste cuvinte am rămas la sfârșitul celor două zile petrecute în Munții Parâng, în luna septembrie, când pentru prima dată am avut ocazia să cunoaștem frumusețea acestei zone și să ne dăm seama că niciodată nu este prea târziu pentru a o descoperi. Ca urmare, am promis să revenim foarte curând convinși că ceea ce am văzut în două zile a fost doar o mică parte din ceea ce muntele poate, de fapt, să ne ofere.

Ghid pe toată durata aventurii noastre în Parâng a fost Bogdan Albulescu, unul dintre inițiatorii proiectului Discover Parâng, care din dorința de a împărtăși cu alte persoane sentimentele pe care le-a trăit încă din copilărie pe munte și-a propus să dea înapoi ceea ce Parângul i-a oferit în toți acești ani și să organizeze excursii de informare și alte evenimente de promovare a zonei.

„Personal, povestea Discover Parang a început când eram copil, iar Parângul, Retezatul și Țara Hațegului au fost locul meu de joacă și experiențe, din vacanțe, că era vară, că era iarnă. Iar universul acela masiv și intrigant, văzut prin ochi de copil, odată cu vârsta, s-a transformat într-un refugiu permanent, departe de vânturile urbane. Și-am început să-mi doresc să fiu însoțit de cât mai mulți prieteni acolo sus pe creste, sau jos în căldări, la lacuri. Lucru care s-a întâmplat și se întâmplă în continuare. Și-am observat și reacțiile fiecăruia în urma unei excursii în Parâng. Cu toții zâmbesc larg, cu toții vor să se întoarcă cât mai repede”, precizează Bogdan.

S-a gândit atunci, că de ce nu ar încerca să ofere tuturor această șansă. Astfel s-a conturat ideea unui proiect turistic cu un potențial sustenabil incredibil. „Ne-am adunat câțiva prieteni și-am pus pe foaie o mare întrebare: Ce putem da înapoi muntelui? Răspunsul ar fi la fel de firesc: Oameni educați, conștienți, care respectă și îl înțeleg, și de ce nu, oameni mai împăcați cu ei înșiși”, explică Bogdan. Ca urmare, Discover Parang și-a propus mai mult decât orice, să amplifice și să stabilizeze ceea ce cunoscătorii numesc educație montană, prin intermediul activităților specifice care se pot realiza în acest mediu (excursii de informare, workshop-uri, tabere de creație și sport etc.), însă, într-un mod non-invaziv. „Și, nu singuri”, spune Bogdan, atrăgând atenția asupra importanței ca orice acțiune să fie planificată printr-o consultare în prealabil cu echipele Salvamont din zonă.

„Nu este genul de proiect în care există ierarhii și orgolii. Este un proiect care va respira și va crește cultivând o cultură colaborativă între oamenii care iubesc natura și munții. Și, da, dorim să fie un proiect comunitar, prin care să implicăm și liderii și formatorii de opinie din diverse domenii sau medii, direct conectate cu muntele, natura sportul și stilul sănătos de viață”, completează Bogdan Albulescu.

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Pe scurt, scopul proiectului este să crească vizibilitatea și interesul turistic asupra Masivului Parâng prin activități montane adresate persoanelor responsabile care iubesc muntele, care doresc să se familiarizeze și să învețe mai multe despre stilul de viață montan și care poate își propun devină lideri sau formatori de opinie.

O primă excursie de informare din cadrul proiectului Discover Parâng a avut loc în weekend-ul 9-11 septembrie, în aceeași perioadă în care în zonă s-a desfășurat și Etapa a VII-a „Trofeul Pro-Parâng”. Locul de întâlnire pentru noi a fost instalația de telescaun la care am ajuns foarte ușor direct din Petroșani, dinspre Hațeg. O călătorie dus-întors cu telescaunul costă 15 lei+1, 5 lei taxa salvamont, ultima oră de urcare fiind 15.30. Contactul cu frumusețea Parângului l-am avut imediat după urcarea cu telescaunul la cota de aproape 1700 metri: am început să respirăm alt aer și să privim mai rar spre ecranele telefoanelor. Oricum, după două zile am ajuns la concluzia lui Bogdan, însoțitorul nostru: Cele mai frumoase poze ies cele făcute cu ochii.

„Parângul nu este unic, niciun munte nu e unic. Unică este fiecare experiență pe care o avem acolo. Un lucru este cert: niciodată nu trăiești același lucru pe munte, indiferent de cât de bine îl cunoști. Și aici este frumusețea mediului montan: niciodată nu pleci și nu cobori același. Eu iubesc Parângul pentru că deși mă face să realizez cât de mic sunt în acest univers, cu siguranță îmi confirmă că totuși am un loc și un rol clar aici. Deocamdată, este singurul loc în care am luat cele mai sănătoase decizii de viață (fie ele personale, sociale sau profesionale). Nu mă leagă o experiență anume de acest munte, dar țin întotdeauna minte chipurile oamenilor cu care merg sau îi întâlnesc pe traseu: toate sunt liniștite”, precizează Bogdan.

În prima zi a vizitei noastre în Parâng am avut ocazia să îi cunoaștem și pe o parte din membrii echipei Salvamont care se ocupă de zona Parâng-Șureanu. Oameni dedicați muntelui și foarte bine pregătiți, majoritatea se află de o viață în serviciul Salvamont. Echipa care se ocupă de zona Munților Parâng este formată din zece salvatori montani (doi angajați și restul voluntari) și un doctor. Baza Salvamont Parâng este o bază a structurii locale Salvamont Petroșani unde se asigură o permanență 24/24 pe toată durata anului. „Muntele nu te iartă, indiferent ce-ai face”, aflăm de la Daniel Breda, salvator montan în cadrul Serviciului Public Județean Salvamont Hunedoara. „Într-o condiție extremă oamenii sunt nimic. În orice moment se poate schimba vremea și atunci nu este voie să te prindă nepregătit. Mai bine cari în raniță o bluză mai groasă decât să plângi după ea”, ne-a îndemnat la prima întâlnire salvamontistul.

În ceea ce-l privește pe Daniel Preda, fiind născut în Petroșani, drag de munte a avut din copilărie. Astăzi, la 50 de ani pe care îi are, ceea ce îl neliniștește este faptul că generațiile tinere nu sunt interesate să se alăture echipelor de salvatori montani și posturile ar putea rămâne neacoperite.

„Anii trec, trecem și noi de 50 de ani și trebuie să vină cineva din spate. Un salvator montan nu îl pregătești într-un an. Nu te dai cu schiurile pe pârtie și devii salvator montan. Tot timpul apare ceva nou și indiferent de ceea ce e scris în  manualele de specialitate trebuie să experimentezi la fața locului. Sunt tineri care termină școli sportive, dar nu vin la noi. În primul rând nu sunt atrași nici din punct de vedere financiar și într-un fel îi înțeleg pentru că am făcut și noi mult voluntariat cu burta goală, cu hainele noastre și cu bocancii noștri”, precizează Daniel Breda.

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

O intervenție a echipei Salvamont avea să se desfășoare chiar sub ochii noștri, în ziua următoare, când o concurentă din competiția „Trofeul Pro-Parâng” a suferit o entorsă pe traseu și a avut nevoie de ajutorul salvamontiștilor. Intervenția ne-a fost descrisă de Daniel Breda.

„Concurenta a alunecat pe o piatră, într-o zonă foarte greu accesibilă, în spatele Vârfului Cârja, pe o coborâre către Lacul Verde. Din partea noastră a implicat o intervenție de acordare a primului ajutor și transportul până la unitatea SMURD, o intervenție dificilă, aș spune, care a durat șase ore de transport pe targă specială de munte. Efortul a fost mare, într-o zonă de 2400 de metri, pe o vale greu accesibilă. Un alt caz a fost al unei doamne căreia tot în coborâre i-a căzut o piatră pe mână. Au mai fost căderi de calciu, crampe musculare, atacuri de panică”, a declarat Daniel Breda pentru Transilvania Reporter. Nu de puține ori, din cauza neglijenței și a iresponsabilității oamenilor, au loc și accidente mult mai grave al căror final este tragic. „Sunt ciobani la stână sau căutători de ciuperci care se rătăcesc sau cad și din păcate sunt singuri și îi găsim doar după două-trei luni. De aceea, încercăm să facem activitate de prevenire foarte bine pusă la punct tocmai pentru a evita astfel de situații”, explică salvatorul montan Daniel Breda.

Tot pe munte l-am cunoscut și pe domnul Rudi, crescut la poalele Parângului, în comuna Baru. Astăzi, la vârsta de 77 de ani este înscris în grupul turistic Montan Club Floarea Reginei din Valea Jiului, participă în continuare la concursuri de alergare montană și pentru el muntele a rămas cea mai mare pasiune. A fost frezor toată viața la mină, în Petrila și a avut norocul să iese sănătos la pensie.  „Tinerii acum urcă munții numai motorizat, cu ATV-uri. Cu rucsac mai puțini. Eu cel mai mult, câne eram mai tânăr, mergeam până la Obârșia Lotrului, 12 ore de drum. Apoi, când eram elev la liceu urcam pe Cârja, din Petroșani și învățam în aerul curat de acolo. Acum toată lumea îmi spune că nu e bine să umblu singur, dar nu găsesc cu cine să merg și, când mă apucă damblaua, plec. Îmi iau strictul necesar, un pic de mâncare, apă, pelerina de ploaie, busolă clasică și cam atât. Eu nu merg la biserică. Biserica mea este muntele”, a mărturisit veteranul.

Pentru noi experiența Munților Parâng a fost una extrem de plăcută, fără incidente. Echipați corespunzător, energizați de încurajările lui Bogdan și de bucățelele de ciocolată pe care avea grijă să ni le „administreze” la punctele de odihnă și fascinați de frumusețea Carpaților Meridionali, am parcurs traseul până la Vârful Cârja (2405 m) în aproximativ patru ore. Am aflat mai multe despre Parângul Mic și Parângul Mare, despre lacurile din zonă (Lacul Mija, Lacul Înghețat, Lacul Slivei, Lacul Alb, Lacul Verde, și Lacul Cârja) și am făcut zeci de fotografii care și astăzi ne amintesc de frumoasele momente trăite acolo sus.

Foto: Discover Parâng/Marian Hurducaș

Foto: Discover Parâng/Marian Hurducaș

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Concluziile după prima ieșire în cadrul proiectului Discover Parâng ni le-a oferit tot Bogdan Albulescu: 

Ce pot spune după prima excursie de informare din cadrul proiectului, este că sunt recunoscător că am fost într-o companie de oameni deschiși și dispuși să iasă din zona lor de confort. Acei oameni care s-au lăsat cuprinși de un necunoscut care i-a solicitat fizic și psihic, însă care i-a primit sus pe Vârful Cârja cu o perspectivă magnetică de 360 de grade neobturată decât de un vânt rece de toamnă. Și-atunci am văzut prima lor transformare: au redescoperit liniștea. Și în momentele mele de odihnă, retras pe un bolovan, unde mă opresc întotdeauna, mi-am adus aminte de Henric al V-lea: „De astăzi până la sfârșitul lumii, să nu fim prăznuiți noi cei puțini, puțini și norocoși, legați ca frații…”. Cam asta am simțit după prima ieșire”, a explicat Bogdan pentru Transilvania Reporter.

Ca și perspective, cel puțin pentru anul curent, echipa proiectului Discover Parâng își dorește să organizeze alte câteva excursii de informare sub supravegherea grupării Salvamont Parâng, dar și un workshop de fotografie montană de iarnă. Banii pentru taxele de participare la aceste acțiuni vor fi folosiți inclusiv pentru ecologizarea zonei.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu