De la Techsylvania, la Codiax: „Până în 2020 se estimează că vor fi inter-conectate 50 de miliarde de device-uri”

Cum punem la treabă inteligența artificială, IoT-ul, conceptul de machine learning și realitatea virtuală? În foarte scurt timp vom fi nevoiți să ne răspundem la această întrebare, în condițiile în care viitorul se construiește în jurul acestor termeni. „Inter-conectarea” va fi crezul după care lumea tehnologiei se va ghida în următorii ani, iar Codiax este evenimentul care, în perioada 16-17 noiembrie, vine la Cluj-Napoca să îi pregătească pe specialiști pentru provocările zilei de mâine. Într-un interviu acordat Transilvania Reporter, Vlad Ciurca, co-fondator și producător executiv al evenimentului, a explicat ce aduce Codiax participanților la eveniment, ce a însemna trecerea de la Teschsylvania spre acest nou concept, dar și cum se prezintă piața de IT în acest moment.

– Care este ideea centrală din spatele conceptului pe care voi aţi gândit această conferinţă?

– În fiecare an am construit Techsylvania pornind de la trei teme definitorii – programare, produse IT și finanțare. Am decis să le oferim celor care participă, și în 2017 au fost peste 1.500, nu doar șansa să învețe din experiența speakerilor, internaționali și români, 46 în 2017, ci și să ia parte la o componentă practică: un maraton de programare și o competiție pentru startup-uri. După patru ediții Techsylvania am ales să dezvoltăm și mai mult una dintre temele definitorii și mai exact partea de programare. Interesul crescut, atât pentru hackathon, 100 de programatori au participat în 2017, cât și faptul că până în 2020 se estimează că vor fi inter-conectate  50 de miliarde de device-uri ne-au făcut să ne dorim să ne axăm pe acest concep de “deep technology”.

– De unde a pornit ideea Codiax? Ați sesizat o anumită nișă încă neacoperită de alte evenimente de acest gen?

– PwC estimează o creștere cu 14% a economiei globale până în 2030 datorită inteligenței artificale folosite în retail, servicii financiare și sănătate. Un impact la fel de puternic asupra economiei îl va avea și realitatea virtuală. Investițiile în domeniu vor crește până la 33,9 miliarde de dolari în 2022 și vor trece granițele entertainment-ului spre sectoare precum vânzări, marketing și testarea de produse. 

Cu o astfel de previziune pentru următorul deceniu, principala misiune a Codiax este realizarea unui transfer de cunoştinţe între speakerii evenimentului, lideri internaţionali din domeniul deep tech, şi cei 250 de participanţi pentru a înțelege mai bine viitorul. Pentru a explora modalitatea în care toate acestei noi tehnologii pot să ajute o companie și să îmbunătățească viața de zi cu zi.

– Care vor fi temele principale pe care speakerii de la Codiax le vor aborda la această ediție?

– Prima ediţie se va axa pe subiectele momentului în lumea tehnologiei precum inteligenţa artificială, realitatea virtuală, tehnologii 3D, IoT, dar şi pe conceputul de smarty city şi smart home. De exemplu, vom discuta despre cum inteligența artificială poate să influențeze un domeniu precum transportul feroviar, ori despre dezvoltarea roboților autonomi care să fie folosiți pentru livrări la domiciliu.

Fiind un eveniment destinat publicului specializat pe zona de IT, care ar fi beneficiile pe care participanții le-ar putea avea de pe urma participării la acest eveniment?

Cei 250 de participanți vor avea șansa să cunoască oameni din toată lumea care lucrează deja de mulți ani în domeniul tehnologiei viitorului și să afle lucruri importante din experiența lor. Mai mult, avem o zi dedicată workshop-urilor unde cei înscriși vor avea parte de sesiuni practice. De exemplu, cum se creează un chatbot open source ori un Data Warehouse în Google Cloud.  

– Ce presupune conceptul deep tech?

– Conceputul “deep tech” se referă la modul în care funcționează împreună și inter-conectate aceste tehnologii ale viitorului. Se referă la dezvoltarea unui proces ori produs care implică atât inteligența artificială, cât și IoT, machine learning și realitatea virtuală, de exemplu.

– Cum vedeți impactul noilor tehnologii IT într-o societate românească altfel destul de reticentă la inovație?

– Fiecare dintre aceste tehnologii duce la o dezvoltare, la o îmbunătățire a fiecărui domeniu, fie că e vorba de retail, sănătate ori infrastructură. Reticența spre inovare, dacă ea într-adevăr există la un anumit nivel a apărut cel mai probabil dintr-o lipsă de posibilități de a o accesa ori de a o “vedea la treabă”, cum s-ar spune.  Cu cât consumatorii vor percepe schimbarea în bine chiar și cei mai reticenți vor aprecia acest lucru chiar dacă va dura puțin mai mult.  

– Care credeți că sunt condițiile în care orașele din România ar putea deveni cu adevărat smart în anii următori?

– Orașele mari din România trebuie să continue să învețe din experiența marilor metropole din Europa. Atâta timp cât în acel oraș există un climat în care start-up- urile sunt încurajate să inoveze, firmele IT beneficiază de condiții prielnice pentru a decide să investească și dezvoltarea spre un “smart city” se va face natural.  Dacă privim în urmă, în 2014 când între Viena, Amsterdam, Paris, Stockholm și Barcelona exista deja o competiție strânsă pentru titlul de “oraș inteligent”, în România conceptul era abia la început. În mai puțin de trei ani, însă, la Cluj-Napoca, cel puțin, au început să apară multe dintre punctele forte ce făceau ca Viena, Paris ori Stockholm să fie considerate “smart city”. De exemplu, sistemul de bike-sharing – Stockholm și Amsterdam, Viena – peste 15.000 de oameni implicați în start-upuri, Barcelona – senzori pentru trafic/ locuri de parcare/ transport în comun. 

Distribuie:

Postaţi un comentariu