Cu gunoaiele la poartă, clujenii cerşesc din oraş în oraş

Situaţia stă astfel: prin bunăvoinţa primarului din Oradea, sute de camioane transportă zilnic gunoaiele clujenilor în oraşul de pe Criş. Pentru că transportul la Oradea costă, taxa de salubrizare în Cluj a crescut cu 20 la sută. Lucrurile se vor înrăutăţi din 15 octombrie când şi Oradea va închide rampa de gunoi pentru clujeni. Că se va ajunge cu gunoiul în stradă se ştia din 2005, când autorităţile au început, declarativ, să caute soluţii. Una peste alta, acestea nu există nici astăzi, când şi rampa temporară de la Pata Rât s-a umplut şi o alta nu s-a construit. Un şir format din indecizii ale funcţionarilor Consiliului judeţean, din raportări false ale operatorilor de salubritate privind cantitatea depozitată şi din indiferenţa autorităţilor locale, care au lăsat nesupravegheate firmele care n-au respectat obligativitatea contractuală de a colecta selectiv a condus la impasul actual. Care există, miroase urât şi, desigur, nu este asumat de nimeni.

Marius Nicoară, fost preşedinte al CJ Cluj: În abordarea actuală, groapa de gunoi nu va fi gata niciodată

Fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj în perioada 2004-2008, Marius Nicoară ne-a declarat că problema gropii de gunoi a Clujului ţine exclusiv de forul judeţean şi că, în opinia sa, problema nu va fi rezolvată niciodată în modul de lucru actual.

„Pe vremea mandatului meu de preşedinte al CJ a existat o strategie naţională, agreată împreună cu Comisia Europeană şi cu forurile europene, în care s-a stabilit ca în România să existe mai multe puncte comune regionale de colectare a deşeurilor. Atunci a demarat această discuţie. Sigur că am delegat atribuţiile în acea vreme vicepreşedintelui meu –Dumnezeu să-l odihnească în pace- domnului Palfy. Apoi am plecat de la CJ şi am urmărit cu mare interes ce se întâmplă şi cu o oarecare tristeţe constat că sunt foarte multe lucruri care n-au funcţionat aşa cum trebuie”, a spus Marius Nicoară.

El n-a vrut să facă alte comentarii deocamdată, afirmând că va trata problema într-un material pe care-l va prezenta opiniei publice săptămâna viitoare: „Dar vizavi de toate aceste subiecte şi de ce se întâmplă la CJ Cluj îmi permit ca în săptămâna care urmează să fac o declaraţie de presă”.

Marius Nicoară a precizat încă că în chestiunea gropii de gunoi „problema e exclusiv la Consiliul Judeţean” şi că, deşi groapa trebuia să fie gata de multă vreme, „în abordarea actuală, nu va fi gata niciodată”.

Alin Tișe, fost președinte al CJ Cluj: Conform proiectului nostru, într-un an era gata Centrul

”Eu am câștigat acest proiect european, era absolut necesar pentru rezolvarea problemei gunoiului care era semnalată demult de organismele europene, era pe tapet. Ne-au trebuit doi ani să găsim terenul, pentru că nicio comună din jur nu voia să ne dea teren pentru gunoaie, nu era pe placul localnicilor să adăpostești așa ceva pe terenul lor. Și în sfârșit, primăria din Feleac a acceptat să ne dea o parcelă și-n felul acesta am reușit să facem proiectul și să câștigăm finanțarea. În martie 2012 am semnat contractul, prin el accesam 78 de milioane de euro pentru acest Centru de Management Integrat al Deșeurilor, care să fie conform cu normele europene. Studiile geologice au fost făcute de Ministerul Mediului, așa era obligatoriu pentru proiect, nu de noi, nu de mine, nu eu am angajat firmele pentru expertiză. Dar la trei luni după asta au avut loc alegeri și le-am pierdut, au venit alții după mine. Când au venit au început comentariile legate de teren, certurile cu primarul din Feleac, nu s-au înțeles pe redevență, ori, primarul nu putea să dea terenul degeaba, că-l trăgeau și pe el la răspundere localnicii, consilierii. Apoi au dat lucrările la altă firmă. Vedeți că acum sunt anchete acolo, o să se descopere adevărul. E grav, e foarte grav că s-a ajuns aici. Conform proiectului nostru, într-un an era gata Centrul. Dar , iată, au trecut trei ani și nu e făcut!”

Horea Uioreanu, fost preşedinte al CJ Cluj: Primul ghinion a apărut la intrarea în insolvenţă a firmei Confort

Groapa de gunoi a judeţului Cluj trebuia finalizată, după ultimele proiecte, în timpul mandatului de preşedinte al CJ a lui Horea Uioreanu.

Acesta ne-a declarat însă că au apărut probleme după ce liderul grupului de firme care a câştigat proiectul construirii gropii a intrat în insolvenţă: „Imediat după ce am preluat preşedinţia CJ Cluj, primul ghinion a apărut prin intrarea în insolvenţă a firmei Confort, care era liderul grupului care câştigase licitaţia anterior. Asta a creat o reală problemă, până unul din acel grup, firma Atzwanger, a devenit lider şi a continuat lucrările. Lucrurile au mers într-un ritm destul de bun, deşi proiectul în sine era slab, adică prost făcut, şi au apărut, cel puţin la vremea aceea, veşnic apăreau probleme în teren, care trebuiau rectificate, modificate din mers. După ce am plecat eu, colegii care au rămas, preşedinţi, vicepreşedinţi, au considerat să întrerupă contractul şi motivele o să le aflaţi de la dânşii, probabil”.

El a explicat că din cauza problemelor apărute, termenele au tot fost decalate: „În mod normal, dacă proiectul mergea în ritmul bun, groapa trebuia finalizată undeva la începutul lui 2013. Aşa era cel puţin contractul cu cei de la Confort şi asocierea din jurul lor. După aceea au apărut problemele cu Confort şi preluarea de către Antzwanger a conducerii asocierii. Am făcut un alt grafic şi acolo era termen 2014 la început să finalizăm în totalitate, mai precis undeva la sfârşitul lui 2013 şi cu probele de rigoare în februarie-martie 2014”.

Horea Uioreanu crede că acum CJ Cluj ar trebui să repornească „toată treaba”: „Rezolvarea, părerea mea, e că ar trebui până la urmă repornită toată treaba. CJ am înţeles că găsit o formulă de relicitare a obiectivului. Motivele pentru care ei au întrerupt contractul în 2014 sau 2015 să vi le spună ei. Acolo exista o echipă de implementare formată din consultanţi, constructori, de la CJ etc, care urmărea toată treaba. La un moment dat, din partea CJ a fost împuternicit dl Oleleu să se ocupe direct de acest subiect, a avut de la mine delegare de sarcini să se ocupe. Dar au apărut probleme foarte mari şi cu comuna Feleacu, pentru că ei au tot ameninţat CJ vizavi de terenul pe care l-au pus la dispoziţie în perioada în care era dl Tişe. Am găsit o atitudine foarte negativistă din partea comunei, pe tot parcursul derulării acestui contract”.

Vakar Istvan, vicepreşedinte CJ Cluj: Am ajuns la acest ping-pong între instituţii deloc constructiv

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, care timp de aproape un an a fost preşedinte interimar al instituţiei, spune că pe parcursul mandatului său a încercat să ducă mai departe proiectul şi a insistat pe necesitatea finalizării măcar a fabricii de prelucrare, faza cea mai avansată din cadrul CMID-ului, fără prea mult succes însă, pentru că nu s-a putut ajunge la o înţelegere cu constructorii. „Proiectul este extrem de complex, dar acest lucru nu ar trebuie să fie motiv de întârziere. Realitatea este că procedural vorbind la proiectele cu finanţare europeană se ajunge la situaţia în care apar inadvertenţe între proiectare şi execuţie. Legislaţia românească prin ordonanţa 34 te obligă ca autoritate publică să scoţi toate proiectele la licitaţie şi atunci ai un proiectant care câştigă o licitaţie, face proiectul, îl plăteşti şi apoi faci licitaţia pentru execuţie. Aici ai alt câştigător şi ajungi ca execuţia să nu se armonizeze cu proiectul. Asta s-a întâmplat şi la groapa de gunoi, unde antreprenorul a făcut el modificări, şi a avut explicaţiile proprii pentru acest modificări, susţinând că erau erori de proiectare. Dar mai ales în cazul proiectelor europene modificările se pot face doar cu respectarea unor proceduri foarte stricte, se face reproiectare, apoi se scot la licitaţie modificările, etc, procedurile sunt extrem de laborioase şi în acest hăţiş intervine şi aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean, beneficiarul proiectului, unde fiecare are o interpretare în funcţie de specializarea sa, pentru că într-un fel vede problema un jurist, şi în alt fel un economist. Pe de altă parte, ai partea de dirigenţie de şantier, care iar se obţine în urma unei licitaţii. Dirigintele de şantier ar trebui să fie reprezentantul tehnic al beneficiarului, în acest caz CJ, şi aici însă pot interveni probleme. Dacă firma care asigură dirigenţia de şantier este în relaţie foarte bună cu antreprenorul, mai vede sau nu vede modificările faţă de proiect, dacă e mai aproape de proiectant atunci ţinta devine antreprenorul. Mai ales că sunt fonduri foarte mari în acest proiect. Şi dacă ne uităm la diferitele părţi din care este alcătuit vedem că există lucruri care au funcţionat: staţiile de transfer din judeţ, dotările cu pubele pentru colectarea selectivă, hala – fabrică de deşeuri. Blocajul a apărut la groapa de depozitare. Şi de aici nu ne-am putut înţelege cu antreprenorul, s-a ajuns la procese”, a spus acesta.

Vakar consideră că autorităţile locale, respectiv primăriile din judeţ, trebuiau să se preocupe să găsească o soluţie pentru depozitarea gunoaielor până la finalizarea CMID. „Pe de altă parte, revenind la situaţia gestionării deşeurilor, să nu creadă clujenii că depozitarea acestor deşeuri în CMID ar costa cu mult mai puţin decât transportul care se face acum, pentru că nu am mai depozita pe o rampă neconformă, pe care o acoperi cu pământ. Sigur, acest lucru nu înseamnă că e în regulă că trebuie să transportăm deşeurile în altă parte, mai ales că e o soluţie temporară. Vreau să adaug că judeţele învecinate care au avut astfel de proiecte pentru centre de management integrat al deşeurilor, toate au avut soluţii tranzitorii până la finalizarea respectivelor proiecte. Adică o platformă temporară, cum e cea pe care am propus, cât am fost preşedinte interimar, să o facem la Pata Rât. Timp de şapte luni nu am avut nicio contestare de la minister, dar în cele din urmă nu ne-am putut înţelege cu Feleacu, pentru ca acum să spună şi cei de la minister că nu putem să o facem acolo. Am ajuns la acest ping-pong între instituţii deloc constructiv. Cred însă că municipiul Cluj-Napoca, ce produce 80% din aceste gunoaie, trebuie să se gândească şi el la o soluţie”.

Mihai Seplecan, preşedintele CJ Cluj: Au făcut bani foarte mulţi şi astăzi gunoiul a ieşit la suprafaţă şi la propriu, şi la figurat

Pe de altă parte, preşedintele CJ Cluj, Mihai Seplecan care a preluat proiectul în plin blocaj, spune că a încercat să ajungă la o înţelegere cu constructorii tocmai pentru ca măcar parţial proiectul să fie terminat. „Eu şi colegii din CJ am avut bunăvoinţă. Chiar în prima zi din care am ajuns preşedinte le-am făcut o adresă italienilor ( n.r. antreprenorul lucrării), i-am invitat la CJ pentru a discuta. Am făcut o comisie, în prima fază, cât au fost aici, au acceptat. Am vrut să facem un act adiţional în care bineînţeles ei trebuiau să remedieze ce au greşit conform expertizei, noi trebuia să fixăm nişte date exacte de lucrări, cu penalităţi dacă nu le respectau, lucru de care au fugit. După ce a expirat termenul de 10 zile, am atacat decizia CAD, mai avem câteva zile până expiră termenul legal de 58 de zile în care ei trebuiau să remedieze situaţia, iar în acel moment vom scoate la licitaţie FIDICUL Galben ( n.r. fabrica de prelucrare, selectare a deşeurilor, finalizată 80%) pe care trebuie să-l terminăm anul acesta până la final, iar ulterior FIDICUL ROŞU (n.r. celula de depozitare). Nu vreau să îmi bat joc de interesul judeţului Cluj, de proiectele europene, prefer să relicităm, să terminăm lucrarea şi să ne dea ei în instanţă pentru a-şi recupera banii. Chiar dacă nu va fi uşor, cred că până la urmă putem face acest proiect”, a spus Seplecan.

Acesta afirmă că era de datoria primăriilor să găsească soluţii pentru depozitarea deşeurilor până la finalizarea CMID-ului. „Cât priveşte depozitarea, unde sunt acum acele presiuni de timp pentru că s-au găsit doar soluţii temporare, conform legii Consiliul Judeţean nu are nicio responsabilitate, dar ca instituţie dorim să venim în sprijinul unităţilor administrative pentru a debloca această situaţie. Situaţia se datorează faptului că în ultimii 10 ani a fost o indiferenţă totală, o nepăsare faţă de această problemă. Săptămâna viitoare vom avea şi oficial valoarea prejudiciului la care s-a ajuns prin depozitările ilegale de la Pata Rât, şi asta numai pe o perioadă de un an jumate, nu vorbim şi de alţi patru ani. Pot spune public că între timp unii au făcut milioane de euro pentru că au colectat şi apoi depozitat ilegal, şi prin asta au fraudat cetăţenii şi, până la urmă, şi-au bătut joc şi de banul public. Şi asta, atât cât sunt la CJ, nu voi permite să se mai întâmple. Voi semnala transparent orice neregulă, legea să fie pe primul loc şi niciodată voinţa politică, nu va bate legea. Legea e prima. Vreau să spun că nu numai cei care au depozitat ilegal gunoaiele au încălcat legea şi au făcut foarte mulţi bani de pe urma cetăţenilor judeţului Cluj, ci şi cei care au colectat gunoaiele din judeţ nu au respectat legea, pentru că trebuiau să facă o colectare selectivă, conform obligaţiilor pe care şi le-au asumat prin contractele cu unităţile adminsitrativ teritoriale. Dar au făcut bani foarte mulţi şi astăzi gunoiul a ieşit la suprafaţă şi la propriu, şi la figurat”.

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca: Dacă depozitul era gata, nu aveam acum nicio noapte nedormită

„În 2014 era termenul de finalizare a depozitului de deșeuri de către Consiliul Județean, termen care din nefericire nu a fost respectat. Tot din nefericire, în proiectul centrului nu a fost prevăzută o soluție tranzitorie dacă acest termen nu e respectat. Am apelat încă din februarie la autoritățile județene și la mediu pentru rezolvarea problemei și la întâlnirea de la prefectura din februarie s-au stabilit două soluții să se depună pe rampa de la Pata Rât până în 15 iulie și CJ să găsească o soluție temporară în interiorul celor 60 de hectare pentru CMID. Au început negocierile cu Feleacu și discuțiile cu ministerul. Cert este ca acel angajament nu s-a respectat. Nu există o soluție în prezent, iar din discuțiile informale pe care le-am avut, CMID nu va fi gata decât în 2018-2019. Suntem într-o situație delicată și din toate autoritățile cu care am discutat am găsit înțelegere numai la Albă și la Oradea și țin să le mulțumesc public ca și-au asumat politic o astfel de decizie. Dar e vorba doar de trei luni ca să dam un răgaz CJ să găsească o soluție pe termen mediu adică 2-3 ani”, a declarat Boc în plenul Consiliului Local la începutul lunii iulie.

„Nefinalizarea la termen de către Consiliul Județean Cluj a centrului de deșeurilor ne-a creat două probleme. Dacă depozitul era gata nu aveam acum nicio noapte nedormită, dar din nefericire centrul nu este gata. Avem probleme cu găsirea unei locații în care să depozităm temporar deșeurilor și apoi nu avem un depozit autorizat în care să le ducem. Soluția temporară o avem: pentru cel puțin trei luni, la Oradea. Guvernul trebuie să găsească o soluție națională pentru aceste probleme pentru că vorbim despre o temă națională. E la fel și la Alba-Iulia, care duce la Sibiu, sau la Târgu-Mureș, care duce deșeurile la Sighișoara. În curând vor fi pline străzile din țară de camioane care transportă gunoaie”, a precizat primarul în şedinţa la care s-a votat majorarea tarifului cu 18, 8% pentru ridicarea deşeurilor de la populaţie.

[stextbox id=”alert” caption=”Care e situaţia actuală a proiectului CMID”]Lucrările la cel mai mediatizat proiect al judeţului din ultimii ani, Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), sunt în continuare suspendate. Totuşi, la jumătatea lui august, expiră termenul stabilit de Comisia de Arbitraj, în urma conflictului dintre beneficiar (CJ) şi antreprenor (Antzwanger). După acest termen, instituţia poate organiza o nouă licitaţie pentru restul de lucrări la FIDICUL GALBEN. „Ar fi un rest de lucrări de 20-25%, şi avem şi o expertiză care a fost realizată de UTCN, care a arătat că ar fi nevoie în plus de mici lucrări de consolidare a unor structuri. Documentaţia de licitaţie e aproape gata. Între timp am executat garanţiile de bună execuţie, deci ne-am recuperat banii, şi vom trece la executarea poliţelor de răspundere profesională în cazul firmei din Israel care a asigurat dirigenţia de şantier la acest proiect. Aici avem şi o presiune de timp pentru că partea aceasta de proiect trebuie finalizată în acest an”, a spus directorul executiv al CJ Cluj, Mariana Raţiu care este managerul proiectului CMID. Potrivit acesteia, alte componente ale proiectului se apropie de finalizare. Este vorba despre staţiile de transfer de la Mihai Viteazu, Huedin şi Gherla. Pe de altă parte, în prezent sunt evaluate şi ofertele depuse la licitaţia pentru dotarea cu utilaje a CMID-ului. Aici au fost depuse şase oferte, investiţia fiind evaluată la 4, 2 milioane de lei. Firmele care au depus oferte sunt Genco 93 SA, Agropusa Sântimbru SRL, Grădinaru Import Export, Proper Recycling SRL, Liebherr-România SRL şi EVW Holding SRL. În schimb, FIDICUL ROŞU ar urma să facă obiectul altei licitaţii. „Pentru celula de depozit am obţinut fazarea până în 2019. Am cerut ca cei de la UTCN să ne facă o evaluare cu ce soluţii ar fi pentru continuarea lucrărilor şi cât ne-ar costa, încă nu avem cifrele exacte, dar estimativ cred că sunt 70-80 de milioane de lei şi noi trebuie să vedem cât din aceste cheltuieli sunt eligibile. Cert este că şi aici ar urma o licitaţie”, a mai spus Mariana Raţiu.[/stextbox]

Text: Caius Chiorean, Claudia Romitan, Ruxandra Hurezean, Marius Avram