Consiliul Judeţean schimbă viteza la modernizarea drumurilor

Foto: Dan Bodea

După întârzieri de luni de zile şi lucrări efectuate în ritm de melc doar pe porţiuni mici din cei 500 de kilometri licitaţi înainte de 2012, conducerea Consiliului Judeţean vrea să schimbe modul de reparare a drumurilor judeţene. Aceasta pentru ca lucrările să avanseze mult mai rapid. Iar decizia de a face din drumurile judeţene o prioritate în următorii doi ani a fost anunţată chiar la adoptarea bugetului pe 2014.

 

“Drumurile judeţene sunt un obiectiv foarte important pentru noi şi tocmai de aceea am stabilit mai multe linii de acţiune. Asta şi pronind de la modul cum au mers lucrările până acum, adică extrem de încet. Problema porneşte, la programul aflat în derulare şi gândit şi licitat de fosta conducere a Consiliului Judeţean, chiar de la câştigătorul desemnat pentru mai multe tronsoane ale drumurilor judeţene. De altfel noi am mai tot atras atenţia asupra acestui lucru, s-a licitat la subpreţ şi modul cum s-a comportat apoi constructorul nu a făcut decât să ne confirme că miza ca ulterior să crească preţul. Am avut luni de zile solicitări de la acest constructor să creştem preţul. Nu am acceptat aşa ceva. Ca atare lucrările nu au mers încet, ci foarte încet. Aşa că suntem foarte nemulţumiţi şi chiar am început să luăm în calcul o reziliere pe motiv de nerespectare a termenelor de finalizare”, a explicat pentru Transilvania Reporter, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Ioan Oleleu.

Pentru ca cei 500 de kilometri să nu rămână „în aer” s-a apelat şi la alte soluţii. Mai exact este în curs de finalizare o licitaţie pentru întreţinerea curentă a drumurilor judeţene, care au fost împărţite în acest sens pe trei loturi. „Ca să putem repara cel mai rapid drumurile am ţinut cont de istoricul lucrărilor la toate drumurile judeţene, ceea ce nu s-a luat în calcul la licitaţia iniţială. Atunci toate au fost puse la grămadă şi s-a cerut refacere de la zero. Or sunt drumuri la care fundaţia este corespunzătoare şi nu necesită refacere, aici s-au făcut lucrări de reciclare. Şi pe aceste drumuri putem intra direct cu covoare asfaltice fără a mai fi nevoie de o licitaţie separată. În această categorie intră toate drumurile judeţene pentru care nu s-au emis anul trecut ordine de începere a lucrărilor”, mai spune Oleleu. Iar bugetul stabilit de Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene nu e deloc neglijabil, 150 de milioane de lei pentru următorii 3 ani, din care în 2014 se estimează lucrări de peste 20 de milioane.

 

Drumuri de 9 milioane de euro din bani europeni

Drumurile din zona metropolitană fac obiectul unui alt proiect iniţiat de autorităţile judeţene. „În zona metropolitană avem multe solicitări pentru repararea drumurilor judeţene. Iar la programele cu finanţare europeană pentru acest tip de drumuri se acordă punctaj maxim. Ca atare pregătim în prezent documentaţia pentru un program de reabilitare a acestor drumuri din bani europeni. Iar valoarea este estimată la 9-10 milioane de euro”, a precizat vicepreşedintele Consiliului Judeţean. Acesta spune că fondurile europene sunt cele mai potrivite pentru asemenea investiţii mari care nu pot fi acoperite de la bugetul judeţului. Iar „reţeta” trebuie aplicată şi de primarii comunelor, care trebuie să se orienteze spre aceleaşi fonduri pentru a-şi aduce infrastructura la un nivel corespunzător. „Sigur avem solicitări din comune şi Consiliul Judeţean face alocări şi pentru aceste proiecte. Dar sumele necesare sunt prea mari, aşa că şi pentru primari soluţia sunt fondurile europene. Infrastructura rămâne o mare problemă şi necesităţile sunt ridicate”, a subliniat Ioan Oleleu. Practic la nivelul drumurilor judeţene se iau în calcul 9 tronsoane care să fie incluse într-un program pe fonduri europene. Printre ele se numără şi DJ109D, Sic-Vişea-Coasta – DN1C, care a fost scos în acest sens din programul iniţial de reparaţii.

 

În 2013, lucrări puţine

Anul trecut deşi constructorul Kiat putea ataca porţiuni de zeci de kilometri pe diferite tronsoane practic s-a lucrat doar pe şase drumuri. Iar bilanţul nu deloc îmbucurător. Astfel au fost asfaltaţi 1, 4 kilometri la ieşire din Gherla pe DJ 109, DJ 105T Cluj-Napoca -Coruşu- Săliştea Veche-Berindu este aproape de finalizare, pe DJ 108 B limita judeţului Sălaj-Bobâlna-Viile Dejului încă se lucrează, pe DJ 109 C Gherla- Ţaga Cămăraşu sunt mari întârzieri la termenele de finalizare, DJ 172 F Gherla-Mintiu Gherlii-Mica va fi gata în 2014, iar pe DJ 172 F Mica-Sânmarghita- limita cu judeţul Bistriţa Năsăud s-a turnat deja primul strat de asfalt, urmând ca în curând să se toarne şi al doilea. Deoarece traseul Sic-Vişea-Coasta nu a fost atacat de constructor de peste un an de zile, deşi i s-a dat ordin de începere a lucrărilor încă din noiembrie 2012, s-a decis înscrierea acestui tronson în alt program de reparaţii. „Avem probleme şi întârzieri la aceste lucrări şi luăm tot mai mult în calcul rezilierile de contracte”, a mai spus Oleleu.

 

Ic-Ponor, greu de asfaltat

Unul dintre drumurile la care problemele se ţin lanţ este cel din zona turistică Răchiţele-Prislop-Ic-Ponor. Aici s-a putut lucra în ultimul an doar la partea de poduri. Asta pentru că la modernizarea propriu-zisă a drumului, constructorul a cerut creşterea preţului, iar discuţiile au durat luni de zile. „Situaţia de la acest proiect este gravă. Constructorul a deschis proces ca să îşi recupereze garanţia. Noi ca să putem debloca situaţia am comandat o expertiză care ne-a arătat mai multe probleme serioase. Se constată existenţa unor neconformităţi referitoare la nerespectarea unor clase de betoane din proiectul tehnic. Marţi au avut loc la Ministerul Dezvoltării anumite discuţii la care au participat şi specialiştii de la Consiliul Judeţean în care s-a discutat despre această situaţie şi urmează să se trimită documente suplimentare. Cert este că noi am sesizat deja instituţiile statutului care au ca rol supravegherea chelturii banului public. Dincolo de acest aspect, prioritar rămâne să găsim o soluţie pentru continuarea reparării drumului. Lucrările sunt 70% gata, iar diferenţa de sumă pentru a termina lucrarea este estimată la 15 milioane de lei. Aceasta sub rezerva că se acceptă de către specialişti că putem continua lucrările pornind de la structura realizată de constructor şi care diferă de ce era în proiectul tehnic”, a precizat vicepreşedintele Consiliului judeţean.

 

Proiectele de modernizare şi reparare a drumurilor judeţene au început în urmă cu trei ani. În cadrul unei licitaţii au fost cuprinşi 423 de kilometri de drumuri. Iar valoarea estimativă a lucrărilor este de 80 de milioane de euro. Contractele încheiate până în 2013 s-au ridicat la circa 25 de milioane de euro, dar lucrările efectuate de constructori abia ajung la jumătate din această sumă. Proiectul trebuia finalizat în maxim patru ani.

 

 


Publicitate

Postaţi un comentariu