Consens pentru anticipate la primăvară. Ludovic Orban: Românii au arătat clar că nu mai vor PSD la putere

Ludovic Orban a anunţat, vineri, după discuţiile purtate cu Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, că a convenit cu şeful statului începerea procedurilor pentru declanşarea alegerilor anticipate. Premierul susţine că a stabilit cu Klaus Iohannis ca alegerile anticipate să aibă loc odată cu localele.

„Cel mai bine pentru România este să organizăm alegeri anticipate. Românii au arătat clar la referendum, la alegerile pentru PE, la alegerile prezidenţiale, că nu mai vor PSD la putere. La ora actuală Parlamentul este dominat de PSD şi acţionează ca o frână în calea demersurilor preşedintelui şi ale Guvernului pentru a pune în practcă voinţa oamenilor. E absolut necesar ca puterea să revină la popor şi cetăţenii să îşi aleagă reprezentanţii, astfel încât să existe în Parlament o oglindă fidelă a opţiunilor actuale ale cetăţenilor români care să ducă România într-o poziţie bună”, a spus Ludovic Orban, după discuţiile purtate cu Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.

Întrebat dacă îşi va da demisia, premierul a susţinut că vor fi aplicate cele mai bune soluţii pentru declanşarea alegerilor.

„ Nu o să vă dezvălui strategia pe care am gândit-o. Cert este că am convenit împreună că asta este cea mai bună soluţie pentru România. Cu siguranţă vom găsi cele mai bune soluţii pentru a determina declanşarea procedurii de anticipate. Vom aplica cele mai bune soluţii, astfel încât să atingem obiectivul de a reda puterea în mâna oamenilor”, a subliniat Orban.

Şeful Executivului precizează că a stabilit cu preşedintele României ca alegerile anticipate să aibă loc odată cu alegerile locale, dacă va fi posibilă procedura de declanşare a acestora.

„Am discutat, ar fi util şi bine să fie simultan cu localele, în cazul în care vom reuşi să derulăm procedura necesară până la locale. Oricum, la o dată apropiată de locale, dacă nu va fi posibil la locale”, a mai spus Orban.

Cum ajungem la anticipate

Alegerile parlamentare anticipate au ca efect scurtarea mandatului parlamentar şi pot fi declanşate la iniţiativa preşedintelui României, în baza articolului 89 din Constituţia României.

Astfel, preşedintele poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Pentru a se ajunge la o solicitare de învestitură în parlament, guvernul în funcţie trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis în urma unei moţiuni de cenzură.

Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.

Constituţia României prevede trei interdicţii cu privire la dizolvarea parlamentului. Prima se referă la faptul că, în cursul unui an, dizolvarea parlamentului este permisă o singură dată. A doua interdicţie constă în faptul că în ultimele şase luni de mandat prezidenţial, preşedintele nu poate dizolva parlamentul. A treia condiţie prevede că parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de mobilizare, de război sau de urgenţă.

Potrivit art. 5, alin. 7 din Legea 208/2015, în cazul alegerilor parlamentare anticipate se iau în calcul datele utilizate la ultimele alegeri parlamentare la termen.

Ultimele alegeri parlamentare la termen au avut loc la 11 decembrie 2016 şi s-au desfăşurat în baza Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Următoarele alegeri parlamentare la termen ar urma să aibă loc la sfârşitul anului 2020.

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi, potrivit articolului 63 din Constituţie, pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

Legea 208/2015 prevede alegerea senatorilor şi deputaţilor prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în baza următoarelor norme de reprezentare: un deputat la 73.000 de locuitori, un senator la 168.000 de locuitori (art. 5 din Legea 208/2015).